Viaţă perfectă — Nu doar un vis!

O lume perfectă: ce înseamnă pentru dumneavoastră? Imaginaţi-vă o societate umană în care nu există criminalitate, toxicomanie, foamete, sărăcie sau nedreptate. Toţi se bucură de o sănătate fizică şi emoţională perfectă. Nu există necazuri sau nefericire deoarece chiar şi moartea a fost înlăturată. Avem motive reale să tânjim după o astfel de lume?

DEŞI nu ignoră progresele ştiinţei şi ale tehnologiei, majoritatea oamenilor nu cred cu adevărat că omul, cu inteligenţa sau cunoştinţele sale, va realiza o lume perfectă în care toţi vor trăi în pace şi fericire. Totuşi, tendinţa omului este, în mod incontestabil, aceea de a face îmbunătăţiri şi de a corecta imperfecţiunile. Bineînţeles că simpla visare irealistă nu îi va ajuta pe cei fără adăpost sau pe săraci, nici nu le va fi de folos celor infirmi şi celor bolnavi care tânjesc să scape de suferinţă. Omul, cu capacităţile sale creatoare, nu poate realiza o lume perfectă. Totuşi, în pofida suferinţelor şi a opresiunii din prezent, există motive întemeiate să credeţi că o lume pe care aţi numi-o perfectă este de fapt aproape.

Când spuneţi viaţă perfectă, probabil că vă gândiţi la viaţa lui Isus Cristos. El nu a fost singurul om perfect care a trăit vreodată pe pământ. Adam şi Eva, creaţi după imaginea lui Dumnezeu, s-au bucurat de viaţă perfectă într-un paradis. Cu toate acestea, ei au pierdut această stare excelentă din cauză că s-au răzvrătit împotriva Tatălui lor ceresc (Geneza 3:1–6). Totuşi, Creatorul a sădit în oameni dorinţa de a trăi veşnic. Eclesiastul 3:11 confirmă acest lucru: „El [Dumnezeu] a făcut orice lucru frumos la timpul lui; a pus în inima lor şi veşnicia, încât omul nu poate cuprinde, de la început până la sfârşit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu“.

Deşi oamenii au ajuns să ducă o viaţă „inutilă“, în „sclavia descompunerii“ din cauza imperfecţiunii şi a păcatului, să remarcăm cuvintele mângâietoare ale apostolului Pavel: „Creaţia aşteaptă cu o dorinţă înfocată descoperirea fiilor lui Dumnezeu. Căci creaţia a fost supusă deşertăciunii [inutilităţii, NW], nu de voie, ci din cauza  celui care a supus-o, cu nădejdea însă că însăşi creaţia va fi eliberată din robia stricăciunii [sclavia descompunerii, NW], ca să se bucure de libertatea slavei copiilor lui Dumnezeu“ (Romani 8:19–21). Biblia arată cu claritate că măsurile luate de Dumnezeu pentru a restabili viaţa umană perfectă sunt posibile prin intermediul lui Isus Cristos. — Ioan 3:16; 17:3.

În afară de această minunată speranţă de viitor, cu toţii avem posibilitatea de a progresa din punct de vedere spiritual, făcând ca progresul nostru să fie vizibil chiar acum.

Să încercăm să fim rezonabili

Pentru Isus Cristos, chestiunea perfecţiunii era atât de importantă, încât el s-a exprimat cu următoarele cuvinte în faţa unui public numeros: „Trebuie, aşadar, să fiţi perfecţi, după cum Tatăl vostru ceresc este perfect“ (Matei 5:48, NW). Aştepta oare Isus să fim ireproşabili în actualul sistem rău? Nu. Noi trebuie, bineînţeles, să ne străduim să cultivăm calităţi ca: generozitatea, bunătatea şi iubirea de aproapele; totuşi uneori nu reuşim să facem ce este drept. Chiar unul dintre apostolii lui Isus a scris: „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nedreptate. Dacă zicem că n-am păcătuit, Îl facem mincinos şi Cuvântul Lui nu este în noi“. — 1 Ioan 1:9, 10.

Totuşi, putem avea o părere mai bună despre noi înşine şi putem fi mai buni cu alţii dacă evităm extremele. Cine poate să găsească o reţetă pentru dobândirea unei personalităţi echilibrate şi rezonabile care să fie mai bună decât cea consemnată în Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia? Cultivarea unor calităţi cum ar fi bucuria şi cumpătarea ne va ajuta să ne înţelegem bine cu colegii de muncă, cu partenerul conjugal şi cu părinţii sau cu copiii noştri. Apostolul Pavel i-a îndemnat pe creştini: „Bucuraţi-vă totdeauna în Domnul! Iarăşi zic: Bucuraţi-vă! Blândeţea [rezonabilitatea, NW] voastră să fie cunoscută de toţi oamenii“. — Filipeni 4:4, 5.

Foloase ce decurg din faptul de a fi rezonabili

Când suntem rezonabili în ce priveşte aşteptările noastre şi evităm perfecţionismul, care nu face decât să ne chinuiască şi să ne dăuneze, vom trage foloase atât noi, cât şi alţii. Cunoaşterea adevăratelor noastre capacităţi presupune să fim atât realişti, cât şi rezonabili cu privire la ceea ce vrem să facem. Să nu uităm că Dumnezeu ne-a creat ca să trăim pe pământ şi să găsim satisfacţie într-o muncă plină de sens, folositoare atât nouă, cât şi altora. — Geneza 2:7–9.

Dacă suntem prea pretenţioşi cu noi înşine, de ce să nu apelăm la Iehova prin intermediul rugăciunii? Obţinerea favorii lui Dumnezeu ne va aduce o mare alinare. Iehova ştie din ce suntem alcătuiţi şi că suntem imperfecţi, prin urmare, el nu este nerezonabil sau greu de mulţumit. Psalmistul ne-a dat următoarea asigurare: „Cum se îndură un tată de copiii lui, aşa Se îndură DOMNUL de cei care se tem de El. Căci El ştie din ce suntem întocmiţi: Îşi aduce aminte că suntem ţărână“ (Psalmul 103:13, 14). Cât de recunoscători putem fi că Dumnezeu este atât de îndurător cu oamenii! El ne cunoaşte limitele, totuşi în ochii  săi putem fi la fel de preţioşi ca nişte copii îndrăgiţi.

În loc să urmărim perfecţionismul, cât de înţelept este să cultivăm discernământ spiritual şi un punct de vedere echilibrat! Mai mult decât atât, putem fi siguri că nimeni nu îl poate împiedica pe Iehova să-şi ducă la îndeplinire scopul de a ridica omenirea la starea de perfecţiune sub Regatul său. Dar ce se înţelege prin perfecţiune umană?

Viaţa perfectă, mai bună decât perfecţionismul

A fi perfect nu înseamnă a fi perfecţionist. Cei ce vor avea privilegiul de a trăi în Paradis pe pământ, sub Regatul lui Dumnezeu, nu vor fi, în mod sigur, persoane pretenţioase şi exagerat de drepte. Una dintre cerinţele necesare pentru a supravieţui marelui necaz este aprecierea sinceră a jertfei de răscumpărare, apreciere de care dă dovadă marea mulţime internaţională ale cărei cuvinte au fost consemnate de apostolul Ioan: „Mântuirea este a Dumnezeului nostru care stă pe scaunul de domnie şi a Mielului“ (Apocalipsa 7:9, 10, 14). Toţi supravieţuitorii apropiatului mare necaz vor fi recunoscători pentru că Cristos a murit de bunăvoie pentru ei şi pentru toţi cei care exercită credinţă în el. Jertfa sa, care este o expresie a iubirii, constituie fundamentul eliberării pentru totdeauna de imperfecţiunile şi slăbiciunile lor. — Ioan 3:16; Romani 8:21, 22.

Cum va fi viaţa perfectă? În locul competiţiei şi al ambiţiilor egoiste, iubirea şi bunătatea dintre oameni vor face ca viaţa să merite să fie trăită, eliminând grijile şi respectul de sine scăzut. Totuşi, viaţa perfectă nu va fi plictisitoare. Cuvântul lui Dumnezeu nu furnizează toate detaliile referitoare la Paradis, dar spune la ce fel de viaţă ne putem aştepta: „Vor construi case şi le vor locui; vor sădi vii şi le vor mânca rodul. Nu vor construi case, ca altul să locuiască în ele; nu vor sădi vii, ca altul să le mănânce rodul; căci zilele poporului Meu vor fi ca zilele copacilor şi aleşii Mei se vor bucura de lucrul mâinilor lor. Nu vor munci degeaba şi nu vor avea copii ca să-i vadă pierind“. — Isaia 65:21–23.

În loc să ne întrebăm ce fel de divertismente, magazine, tehnologie sau mijloace de transport vor exista sub domnia Regatului, să ne imaginăm că ne bucurăm de împlinirea următoarelor cuvinte: „«Lupul şi mielul vor paşte împreună, leul va mânca paie ca boul şi şarpele se va hrăni cu ţărână. Nici un rău, nici o pustiire nu se va face pe tot muntele Meu cel sfânt,» zice DOMNUL“ (Isaia 65:25). Cât de diferită va fi viaţa perfectă de viaţa pe care o ducem în prezent! Dacă veţi ajunge să vă număraţi printre cei consideraţi merituoşi pentru a trăi atunci, veţi avea motive să credeţi cu tărie că iubitorul nostru Tată ceresc se va interesa atât de dumneavoastră, cât şi de familia dumneavoastră. „DOMNUL să-ţi fie desfătarea şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima.“ — Psalmul 37:4.

Viaţa perfectă nu este doar un vis. Scopul plin de iubire al lui Iehova cu privire la omenire va fi complet împlinit. Şi dumneavoastră şi familia dumneavoastră vă puteţi număra printre cei care vor fi ridicaţi la starea de perfecţiune umană şi care vor trăi pentru totdeauna în lumea nouă a lui Dumnezeu. Biblia a prezis: „Cei drepţi vor stăpâni pământul şi îl vor locui pe vecie“. — Psalmul 37:29.

[Legenda fotografiei de la pagina 6]

Putem avea o părere mai bună despre noi înşine şi despre alţii dacă evităm să fim perfecţionişti sau chiţibuşari

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

De ce să nu ne imaginăm deja că ne bucurăm de condiţii paşnice şi drepte în Paradis?