Puteţi rămâne caşti într-o lume imorală

EL ERA brunet şi chipeş. Ea era frumoasă şi talentată. Lucrau la aceeaşi companie. Ea îl copleşea cu interesul ei personal. El o admira. Îşi făceau reciproc cadouri. După puţin timp au devenit amanţi. El şi-a părăsit soţia pentru ea. În cele din urmă, ea a decis să rămână cu soţul ei şi să pună capăt relaţiei amoroase. Şovăind, el a încercat să se întoarcă la soţia lui. Totuşi, pentru că nu a regretat cu sinceritate fapta comisă, nu a reuşit să se împace cu ea. Toţi cei implicaţi şi-au continuat viaţa, deşi nu au rămas neafectaţi de cele întâmplate.

În această lume, moralitatea sexuală nu mai este considerată o virtute. Urmărirea plăcerii şi a satisfacţiei fără nici o reţinere pare a fi la ordinea zilei. The New Encyclopædia Britannica afirmă: „Adulterul pare a fi la fel de răspândit şi, în unele situaţii, la fel de obişnuit ca şi căsătoria“.

Cu toate acestea, Iehova Dumnezeu doreşte ca instituţia căsătoriei să fie „onorabilă la toţi“ (NW), iar patul conjugal „neîntinat“ (Evrei 13:4). Scripturile declară: „Nu vă înşelaţi; nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, nici cei adulteri, nici cei afemeiaţi cu ei înşişi, nici homosexualii . . . nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu“ (1 Corinteni 6:9, 10). Prin urmare, pentru a ne bucura de favoare divină trebuie să ne păstrăm curăţenia morală în această lume imorală.

Cum ne putem feri de influenţele corupătoare care se află pretutindeni în jurul nostru? În capitolul al cincilea al cărţii biblice Proverbele, regele Solomon din anticul Israel dă răspunsul. Să vedem ce a avut el de spus în acest sens.

Capacitatea de gândire, o ocrotire

„Fiul meu, ia aminte la înţelepciunea mea“, a spus pentru început regele Israelului, după care a adăugat: „Pleacă urechea la învăţătura mea [discernământul meu, NW], ca să fii cu chibzuinţă [să-ţi păzeşti capacităţile de gândire, NW] şi buzele tale să păstreze cunoaşterea“. — Proverbele 5:1, 2.

Pentru a rezista tentaţiilor imorale, avem nevoie de înţelepciune, sau capacitatea de a folosi cunoştinţa scripturală, şi discernământ, sau capacitatea de a distinge binele de rău şi de a alege calea corectă. Suntem îndemnaţi să acordăm atenţie înţelepciunii şi discernământului, astfel încât să ne păzim capacitatea de gândire. Cum putem face acest lucru? Când studiem Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia, trebuie să observăm modul în care acţionează Iehova şi să ne plecăm urechea la voinţa sa şi la scopurile sale. Procedând astfel, ne vom îndrepta gândirea în direcţia corectă. Capacitatea de gândire dobândită astfel este în armonie cu înţelepciunea şi cunoştinţa divină. Când este folosită în mod corect, această capacitate ne ocroteşte de capcanele tentaţiilor imorale.

Feriţi-vă de cerul gurii alunecos

Capacitatea de gândire este esenţială pentru păstrarea purităţii morale într-o lume necurată  deoarece căile unei persoane imorale sunt seducătoare. Solomon a avertizat: „Buzele femeii străine strecoară miere şi cerul gurii ei este mai alunecos decât untdelemnul; dar la urmă este amară ca pelinul, ascuţită ca o sabie cu două tăişuri“. — Proverbele 5:3, 4. 

În acest proverb, persoana neascultătoare este prezentată drept o ‘femeie străină’ — o prostituată. * Cuvintele cu care ea îşi seduce victima sunt la fel de dulci ca fagurele de miere şi mai alunecoase decât uleiul de măsline. Nu încep aşa majoritatea avansurilor sexuale imorale? De exemplu, să luăm cazul unei secretare atrăgătoare în vârstă de 27 de ani, pe nume Amy. Iată ce a spus ea: „La locul de muncă, acest bărbat îmi acordă foarte multă atenţie şi mă laudă ori de câte ori i se iveşte ocazia. Te simţi bine când eşti remarcat. Dar pot spune fără să greşesc că interesul lui faţă de mine este strict sexual. Nu am de gând să mă las înşelată de avansurile lui“. Cuvintele linguşitoare ale unei persoane seducătoare sunt de obicei atrăgătoare dacă nu recunoaştem adevărata lor natură. Din acest motiv noi trebuie să ne exersăm capacitatea de gândire.

Consecinţele imoralităţii sunt amare ca pelinul şi ascuţite ca o sabie cu două tăişuri — ea aduce durere şi moarte. O conştiinţă încărcată, o sarcină nedorită sau o boală transmisibilă sexual sunt deseori consecinţele amare ale unei astfel de conduite. În plus, să ne gândim la cumplita durere emoţională pe care o simte partenerul conjugal al unei persoane infidele. Un act de infidelitate poate cauza răni suficient de adânci pentru a dura o viaţă întreagă. Da, imoralitatea produce suferinţă.

Vorbind despre stilul de viaţă al unei femei nestatornice, înţeleptul rege a spus în continuare: „Picioarele ei coboară la moarte, paşii ei dau în Locuinţa Morţilor [Sheol, NW]. Aşa că ea nu poate găsi calea vieţii, rătăceşte în căile ei şi nu ştie unde merge“ (Proverbele 5:5, 6). Căile femeii imorale o duc la moarte — paşii, în Sheol, mormântul comun al omenirii. Cât de adevărate sunt aceste cuvinte având în vedere bolile transmisibile sexual, îndeosebi SIDA, care sunt atât de răspândite! Sfârşitul ei este acelaşi cu al celor ce i se alătură în căile ei strâmbe.

Motivat de un interes sincer, regele a îndemnat: „Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă şi nu vă abateţi de la cuvintele gurii mele: depărtează-te de drumul care duce la ea şi nu te apropia de uşa casei ei“. — Proverbele 5:7, 8.

Noi trebuie să stăm cât mai departe de influenţa oamenilor imorali. De ce ne-am expune singuri căilor lor ascultând muzică degradantă, vizionând spectacole imorale sau privind materiale pornografice (Proverbele 6:27; 1 Corinteni 15:33; Efeseni 5:3–5). Şi cât de neînţelept ar fi să le atragem atenţia flirtând sau fiind lipsiţi de modestie în ce priveşte îmbrăcămintea şi pieptănătura! — 1 Timotei 4:8; 1 Petru 3:3, 4.

Un preţ prea mare

Din ce alt motiv trebuie să ne ţinem cât mai departe de o persoană nestatornică? Solomon ne dă răspunsul: „Ca nu cumva să dai altora cinstea ta, şi unui om crud anii tăi; ca nu cumva nişte străini să se sature de averea [puterea, NW] ta, şi tu să munceşti din greu pentru casa altuia [a unui străin, NW]; ca nu cumva să gemi, la urmă, când carnea şi trupul ţi se vor consuma“. — Proverbele 5:9–11.

În acest fel, Solomon arată cât de mare este preţul pe care trebuie să-l plătească cel care cade în imoralitate. Adulterul şi pierderea demnităţii, sau a respectului de sine, merg mână-n mână. Nu este de-a dreptul umilitor să fim un simplu mijloc de satisfacere a pasiunii noastre imorale sau a altora? Nu vădeşte o lipsă de respect de sine faptul de a ne permite intimităţi sexuale cu cineva care nu este partenerul nostru conjugal?

Dar ce se înţelege prin ‘a da din anii noştri, puterea noastră şi rodul muncii noastre străinilor’? O lucrare de referinţă spune: „Ideea transmisă de aceste versete este clară: Preţul infidelităţii poate fi mare; deoarece toate lucrurile pentru care munceşte cineva — poziţie, putere, prosperitate — ar putea fi pierdute fie din cauza  pretenţiilor lacome ale femeii, fie din cauza protestelor comunităţii, care cere repararea daunelor“. Relaţiile imorale pot costa foarte mult!

Pierzându-şi demnitatea şi epuizându-şi resursele, o persoană neînţeleaptă va spune printre suspine: „Cum am urât eu învăţătura şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea? Cum am putut să n-ascult glasul învăţătorilor mei şi să nu iau aminte la cei ce mă învăţau? Puţin a lipsit să intru în tot felul de rele, în mijlocul poporului şi al adunării!“ — Proverbele 5:12–14.

Cu timpul, păcătosul spune ceea ce un erudit numeşte „un pomelnic de «dacă»: dacă aş fi ascultat de tata; dacă nu aş fi făcut de capul meu; dacă aş fi ascultat sfatul altora“. Totuşi, păcătosul ajunge prea târziu să-şi dea seama de toate acestea. Acum, viaţa persoanei lipsite de castitate este deja ruinată, iar reputaţia sa, pătată. Este foarte important să ne gândim cât de mare este preţul pe care îl cere practicarea imoralităţii până nu suntem prinşi în mrejele ei.

„Bea apă din fântâna ta“

Evită Biblia subiectul referitor la relaţiile sexuale? Nicidecum. Emoţia produsă de iubirea romantică şi extazul pe care îl simt un bărbat şi o femeie sunt daruri de la Dumnezeu. Totuşi, această intimitate trebuie să existe numai între partenerii conjugali. De aceea, Solomon îi dă bărbatului căsătorit următoarea povaţă: „Bea apă din fântâna ta şi din izvoarele puţului tău. Ce, vrei să ţi se verse izvoarele afară şi să-ţi curgă râurile pe străzi [prin pieţele publice, NW]? Lasă-le să fie numai pentru tine, şi nu pentru străinii de lângă tine“. — Proverbele 5:15–17.

„Fântâna ta“ şi „puţul tău“ sunt expresii care fac referire în mod poetic la o soţie iubită. Plăcerea sexuală simţită împreună cu ea este asemănată cu faptul de a bea o apă înviorătoare. Spre deosebire de locurile publice care furnizează apă, o fântână sau un puţ este considerat o proprietate particulară. În plus, bărbatul este sfătuit să procreeze acasă cu soţia sa, nu să-şi verse sămânţa în pieţele publice, adică, printre alte femei. Evident, sfatul dat bărbatului este să-i fie fidel soţiei.

Înţeleptul a spus în continuare: „Izvorul tău să fie binecuvântat şi bucură-te de [cu, NW] soţia tinereţii tale. Cerboaică iubită, căprioară plăcută: pieptul ei să te îmbete totdeauna, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei“. — Proverbele 5:18, 19.

„Izvorul“, sau fântâna, este folosit pentru a indica sursa satisfacţiei sexuale. Plăcerea sexuală cu partenerul conjugal este ‘binecuvântată’ — este dată de Dumnezeu. Prin urmare, bărbatul este îndemnat să se bucure cu soţia tinereţii lui. Pentru el, ea este la fel de iubită şi de frumoasă ca o cerboaică şi la fel de plăcută şi de fermecătoare ca o căprioară.

Apoi Solomon pune două întrebări retorice: „Şi pentru ce, fiul meu, ai fi îndrăgostit de o străină şi ai îmbrăţişa sânul unei necunoscute?“ (Proverbele 5:20). Da, de ce să caute o persoană intimitate sexuală în afara căsătoriei cu cineva cu care are contact la locul de muncă, la şcoală sau în altă parte?

Creştinilor căsătoriţi, apostolul Pavel le-a dat următorul sfat:  „Iată ce spun, fraţilor: timpul s-a scurtat; de aceea cei care au soţii să fie ca şi cum n-ar avea“ (1 Corinteni 7:29). Ce înseamnă aceasta? Ei bine, continuatorii lui Isus Cristos trebuie să ‘continue să caute mai întâi regatul’ (Matei 6:33, NW). Prin urmare, partenerii conjugali nu trebuie să fie atât de absorbiţi unul de celălalt, încât să pună interesele Regatului pe un loc secundar în viaţa lor.

Este nevoie de stăpânire de sine

Dorinţele sexuale pot fi controlate. Cei ce doresc să beneficieze de aprobarea lui Iehova trebuie să le ţină sub control. „Aceasta este voia lui Dumnezeu, sfinţirea voastră: să vă feriţi de desfrânare. Fiecare dintre voi să ştie să-şi stăpânească vasul [propriul corp] în sfinţenie şi în cinste“, a îndemnat apostolul Pavel. — 1 Tesaloniceni 4:3, 4.

Aşadar, tinerii nu trebuie să se căsătorească în pripă, când impulsurile sexuale încep să se facă simţite. Căsătoria presupune un angajament, iar faptul de a trăi la înălţimea unei astfel de responsabilităţi pretinde maturitate (Geneza 2:24). Este mai bine ca persoana respectivă să aştepte până când ‘trece de floarea vârstei’ — perioada în care impulsurile sexuale sunt puternice şi pot să-i întunece judecata (1 Corinteni 7:36). Şi cât de neînţelept şi de greşit este ca un adult care doreşte să se căsătorească să aibă relaţii imorale doar pentru că nu are cu cine să se căsătorească!

„Cel rău este prins în înseşi nelegiuirile lui“

Principalul motiv pentru care imoralitatea sexuală este greşită este acela că Iehova — Dătătorul vieţii şi Cel ce i-a înzestrat pe oameni cu capacităţi sexuale — o dezaprobă. Aşadar, dând cel mai puternic îndemn de a fi caşti din punct de vedere moral, regele Solomon a spus: „Căci căile omului sunt înaintea ochilor DOMNULUI şi El vede toate cărările lui“ (Proverbele 5:21). Da, nimic nu este ascuns ochilor lui Dumnezeu, „Aceluia cu care avem a face“ (Evrei 4:13). Orice act de necurăţie sexuală, indiferent cât de ascuns ar fi şi indiferent de consecinţele sale fizice şi sociale, nu face decât să ruineze relaţiile cu Iehova. Cât de neînţelept este să ne pierdem pacea cu Dumnezeu pentru câteva momente de plăcere nepermisă!

Unii care practică fără ruşine imoralitatea par să facă aceasta fără să fie pedepsiţi — dar nu pentru mult timp. Solomon a spus: „Cel rău este prins în înseşi nelegiuirile lui şi este ţinut de legăturile păcatului lui. El va muri din lipsă de înfrânare, va rătăci în prea multa lui nebunie“. — Proverbele 5:22, 23.

De ce să rătăcească la un moment dat cineva dintre noi? La urma urmei, cartea Proverbele ne avertizează cu privire la căile amăgitoare ale lumii şi ne arată care este preţul pe care îl cere de obicei imoralitatea sexuală: sănătatea, bunurile materiale, tăria şi demnitatea. Cunoscând bine dinainte aceste lucruri, nu va trebui niciodată să ajungem în situaţia de a spune un pomelnic de „dacă . . .“. Într-adevăr, dând ascultare sfaturilor pe care ni le-a dat Iehova în Cuvântul său inspirat, putem să rămânem caşti din punct de vedere moral într-o lume imorală.

[Notă de subsol]

[Legenda fotografiilor de la pagina 30]

Consecinţele imoralităţii sunt la fel de amare ca pelinul

[Legenda fotografiilor de la pagina 31]

„Bucură-te cu soţia tinereţii tale“