Salt la conţinut

Salt la cuprins

Ar trebui să cercetăm alte religii?

Ar trebui să cercetăm alte religii?

Ar trebui să cercetăm alte religii?

„ASISTAM la întrunirile creştine de aproape un an şi îmi plăcea să le vorbesc altora despre Regatul lui Dumnezeu“, a spus Miguel, din America de Sud, actualmente Martor al lui Iehova. „Apoi am început să ascult programe religioase transmise la radio şi să urmăresc la televizor emisiuni religioase realizate de predicatori. Credeam că astfel de programe mă puteau ajuta să-i înţeleg mai bine pe apartenenţii altor religii. Eram conştient că învăţăturile lor nu erau în armonie cu Biblia, dar eram curios.“

În aceeaşi ţară, Jorge îi învăţa cu zel pe alţii despre închinarea adevărată. Cu toate acestea, la un moment dat, şi el a început să asculte programe religioase difuzate la radio şi televizor. „Trebuie să ştii ce gândesc alţii“, obişnuia el să spună. Când a fost întrebat care ar putea fi pericolele unei astfel de expuneri la învăţăturile false, el a răspuns: „Nimic nu poate submina credinţa unei persoane care cunoaşte adevărul biblic“. Aceste relatări dau naştere la o întrebare importantă: Este înţelept să ascultăm ce cred alţii?

Recunoaşterea adevăratului creştinism

După moartea apostolilor, închinarea adevărată a început să fie contaminată prin apariţia progresivă a numeroase forme de pseudo-creştinism. Prevăzând această situaţie, Isus a arătat o modalitate prin care putem deosebi aceste forme de pseudo-creştinism de creştinismul autentic. Mai întâi de toate, el a îndemnat: „Păziţi-vă de profeţii falşi, care vin la voi în haine de oi, dar care în interior sunt lupi răpitori“. Apoi a adăugat: „După roadele lor îi veţi recunoaşte“ (Matei 7:15–23). Adevăraţii continuatori ai lui Isus practică ceea ce i-a învăţat el, ei fiind uşor de recunoscut după roadele lor excelente. Întocmai ca Isus, ei îi vizitează pe oameni pentru a le vorbi despre Regatul lui Dumnezeu pe baza Scripturilor. Urmând exemplul lui Isus, ei nu se amestecă în controversele politice şi sociale ale lumii. Ei consideră Biblia drept Cuvântul lui Dumnezeu şi o respectă ca fiind adevărul. Ei fac cunoscut numele lui Dumnezeu. În plus, întrucât se străduiesc să dea dovadă de iubire, aşa cum îi învaţă Dumnezeu, ei nu iau parte la războaie, ci se poartă unii cu alţii ca fraţii. — Luca 4:43; 10:1–9; Ioan 13:34, 35; 17:16, 17, 26.

Potrivit Scripturilor, putem vedea „deosebirea dintre cel drept şi cel rău, dintre cel care slujeşte lui Dumnezeu şi cel care nu-I slujeşte“ (Maleahi 3:18). Adevăraţii închinători de azi sunt uniţi în fapte şi gândire, întocmai ca creştinii din secolul I (Efeseni 4:4–6). Odată ce aţi identificat acest grup de creştini autentici, de ce să fiţi curioşi să ştiţi ce cred alţii?

Feriţi-vă de învăţătorii falşi

Biblia spune că chiar şi după învăţarea adevărului biblic există pericolul contaminării spirituale cu învăţături false. Apostolul Pavel a avertizat: „Luaţi seama: s-ar putea să fie cineva care vă va duce ca pradă a sa prin filozofie şi amăgire goală, potrivit tradiţiei oamenilor, potrivit lucrurilor elementare ale lumii şi nu potrivit lui Cristos“ (Coloseni 2:8). Ce descriere sugestivă conţine acest text! Asemenea fiarelor sălbatice care vor să vă răpună şi să vă devoreze, învăţătorii falşi pot fi un pericol real.

Este adevărat că Pavel remarcase care erau convingerile altora. Odată, el a început un discurs spunând: „Bărbaţi din Atena, văd că în toate lucrurile păreţi a fi dăruiţi temerii de zeităţi mai mult decât alţii. De exemplu, în timp ce treceam şi observam cu atenţie obiectele voastre de veneraţie, am găsit şi un altar pe care fusese gravat: «Unui Dumnezeu necunoscut»“ (Faptele 17:22, 23). Totuşi Pavel nu îşi nutrea mintea cu regularitate cu filozofiile oratorilor greci.

Una este să te informezi cu privire la originile şi învăţăturile religiilor false, şi cu totul alta este să te hrăneşti cu aceste învăţături. * Iehova l-a numit pe „sclavul fidel şi prevăzător“ să furnizeze învăţătură bazată pe Cuvântul său (Matei 4:4; 24:45). Pavel însuşi a scris: „Nu puteţi să aveţi parte la «masa lui Iehova» şi la masa demonilor. Sau «îl aţâţăm pe Iehova la gelozie»?“ — 1 Corinteni 10:20–22.

Este posibil ca unii învăţători falşi să fi fost mai înainte creştini adevăraţi, dar, la un moment dat, să fi abandonat adevărul în schimbul erorii (Iuda 4, 11). Acest lucru nu ar trebui să ne surprindă. După ce a vorbit despre „sclavul fidel şi prevăzător“, care reprezintă grupul de creştini unşi, Isus a vorbit despre ‘sclavul rău’, o clasă de oameni care se plânge spunând „stăpânul meu întârzie“ şi care începe să-i bată pe tovarăşii săi de sclavie (Matei 24:48, 49). Deseori, aceste persoane şi susţinătorii lor nu au propriile lor învăţături clare, ci vor doar să distrugă credinţa altora. Cu privire la ei, apostolul Ioan a scris: „Dacă vine cineva la voi şi nu aduce învăţătura aceasta, să nu-l primiţi niciodată în casă sau să-i adresaţi vreun salut“. — 2 Ioan 10; 2 Corinteni 11:3, 4, 13–15.

Persoanele sincere care caută adevărul trebuie să verifice cu atenţie învăţăturile pe care le aud de la susţinătorii altor religii. În cele din urmă, Dumnezeu îi va binecuvânta pe oamenii sinceri care caută adevărul. Iată ce spune Biblia despre înţelepciunea divină: „Dacă o vei căuta ca argintul şi vei umbla după ea ca după o comoară ascunsă, atunci . . . vei găsi cunoştinţa lui [despre, NW] Dumnezeu“ (Proverbele 2:4, 5). După ce găsesc această cunoştinţă despre Dumnezeu prin intermediul Bibliei şi al congregaţiei creştine şi după ce văd modul în care îi binecuvântează Iehova pe cei ce se lasă îndrumaţi de această cunoştinţă, adevăraţii creştini nu mai ascultă învăţături religioase false. — 2 Timotei 3:14.

[Notă de subsol]

^ par. 10 Cartea Mankind’s Search for God (Omenirea în căutarea lui Dumnezeu), publicată de Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., prezintă informaţii de bază referitoare la provenienţa şi învăţăturile multor religii ale lumii.