Cum putem lua decizii înţelepte

LIBERUL arbitru este un dar de la Dumnezeu. Fără el am fi ca nişte roboţi, incapabili să ne controlăm acţiunile. Totuşi, având liber arbitru, faptul de a lua decizii în viaţă constituie uneori o adevărată încercare.

Cu siguranţă, multe decizii sunt neînsemnate. Însă unele, cum ar fi alegerea profesiei sau a partenerului de căsătorie, ne influenţează întreaga viaţă. Altele pot avea efect şi asupra altor persoane. Unele decizii pe care le iau părinţii îi pot afecta într-o mare măsură pe copii. Mai mult decât atât, există multe decizii pentru care trebuie să dăm socoteală în faţa lui Dumnezeu. — Romani 14:12.

Avem nevoie de ajutor

Oamenii nu prea au motive de a se mândri cu deciziile luate de-a lungul timpului. Una dintre primele decizii umane consemnate a avut consecinţe dezastruoase. Eva a decis să guste din fructul pe care Dumnezeu îl interzisese în mod categoric. Alegerea ei motivată de o dorinţă egoistă l-a influenţat şi pe soţul ei, care i s-a alăturat în neascultarea faţă de Dumnezeu. Aceasta a adus mari suferinţe omenirii. De multe ori, deciziile oamenilor au la bază mai mult dorinţe egoiste decât principii drepte (Geneza 3:6–19; Ieremia 17:9). Când suntem puşi în faţa unor decizii importante, deseori devenim conştienţi de limitele noastre.

Nu este surprinzător, aşadar, că, atunci când trebuie să ia decizii importante, mulţi apelează la surse supraumane pentru ajutor. Potrivit relatării Bibliei, în timp ce se afla într-o campanie militară, Nebucadneţar a trebuit să ia o decizie. Deşi era rege, el s-a simţit îndemnat să „recurgă la divinaţie“, adică să consulte spiritele. Prin urmare, relatarea ne spune că ‘el a scuturat săgeţile, a întrebat terafimii şi a cercetat ficatul’ (Ezechiel 21:21). În mod asemănător, în prezent, mulţi consultă ghicitori şi astrologi şi apelează prin diverse mijloace la spirite pentru a primi ajutor. Însă aceste surse de informaţii sunt înşelătoare şi îi induc în eroare pe oameni. — Leviticul 19:31.

Există Cineva care este demn de toată încrederea şi care, de-a lungul istoriei, i-a ajutat pe oameni să ia decizii înţelepte. Este chiar Iehova Dumnezeu. De exemplu, în antichitate, Dumnezeu i-a dat naţiunii sale, Israel, Urimul şi Tumimul. Aceştia erau, probabil, nişte sorţi sacri care erau aruncaţi când naţiunea se confrunta cu situaţii cruciale. Prin Urim şi Tumim, Iehova dădea răspuns în mod direct la întrebări şi îi asigura pe bătrânii Israelului că deciziile lor erau în armonie cu voinţa sa. — Exodul 28:30; Leviticul 8:8; Numeri 27:21.

Să luăm un alt caz, cel al lui Ghedeon, căruia i s-a cerut să conducă oştile Israelului în luptă împotriva Madianului. El trebuia să decidă dacă să accepte sau nu acest măreţ privilegiu. Dorind să primească din partea lui Iehova asigurarea că va beneficia de sprijinul său, Ghedeon a cerut un semn, un miracol. El s-a rugat ca valul de lână pe care l-a lăsat peste noapte afară să fie acoperit de rouă, iar pământul din jur să rămână uscat. Noaptea următoare, el a cerut ca valul de lână să  rămână uscat, iar pământul din jur să fie acoperit de rouă. Plin de bunătate, Iehova i-a dat lui Ghedeon semnele pe care le-a cerut. Prin urmare, Ghedeon a luat decizia corectă şi, cu sprijinul lui Dumnezeu, a repurtat o victorie totală în lupta împotriva duşmanilor lui Israel. — Judecătorii 6:33–40; 7:21, 22.

Cum stau lucrurile în prezent?

Şi în prezent, Iehova le oferă ajutor slujitorilor săi când aceştia trebuie să ia decizii importante. În ce mod? Ar trebui ca, asemenea lui Ghedeon, să facem „teste cu valul de lână“, adică să cerem semne călăuzitoare de la Iehova? O pereche căsătorită se întreba dacă trebuia să se mute pentru a sluji acolo unde nevoia de proclamatori ai Regatului era mai mare. Ca să poată să se hotărască, cei doi soţi au făcut un test. Şi-au scos casa la vânzare, cerând un anumit preţ pe ea. Dacă urma să vândă casa până la o anumită dată la preţul cerut de ei sau la un preţ mai mare, ei aveau să considere că acesta era un semn că Dumnezeu voia ca ei să se mute. Dacă nu reuşeau să vândă casa, ei aveau să tragă concluzia că voia lui Dumnezeu nu era ca ei să se mute.

Cei doi soţi nu au reuşit să vândă casa. A fost acesta un semn că Iehova nu dorea ca ei să servească acolo unde era nevoia mai mare? Cu siguranţă, ar fi prea îndrăzneţ din partea noastră să afirmăm în termeni categorici ce face sau ce nu face Iehova pentru slujitorii săi. Nu putem spune că în prezent Iehova nu intervine niciodată pentru a ne arăta care este voinţa sa (Isaia 59:1). Totuşi, nu ne putem aştepta ca Dumnezeu să intervină în mod miraculos când avem de luat o decizie importantă, lăsând, de fapt, ca el să ia decizia în locul nostru. Chiar şi Ghedeon, în cea mai mare parte a vieţii lui, a trebuit să ia decizii fără să primească semne miraculoase de la Iehova!

Cu toate acestea, Biblia ne arată în mod clar că putem beneficia de îndrumare divină. Ea a prezis cu privire la zilele în care trăim următoarele: „Urechile tale vor auzi după tine glasul care va zice: «Iată drumul, mergeţi pe el!», când veţi voi să vă mai întoarceţi la dreapta sau la stânga“ (Isaia 30:21). Când ne aflăm în faţa unor decizii majore, este cât se poate de potrivit să ne asigurăm că alegerea noastră este în armonie cu voinţa lui Dumnezeu şi că reflectă înţelepciunea lui superioară. Cum putem face aceasta? Consultând Cuvântul său şi permiţând ca el să fie ‘o candelă pentru picioarele noastre şi o lumină pe cărarea noastră’ (Psalmul 119:105; Proverbele 2:1–6). În acest sens, trebuie să acumulăm o cunoştinţă exactă, cultivând obiceiul de a studia Biblia (Coloseni 1:9, 10). Şi, când avem de luat o decizie, trebuie să cercetăm în amănunţime toate principiile biblice implicate. O astfel de examinare ne ajută ‘să ne asigurăm de lucrurile mai importante’. — Filipeni 1:9, 10.

Ar trebui, de asemenea, să-i vorbim lui Iehova în rugăciune, având încredere că el ne va asculta. Faptul de a-i explica Dumnezeului nostru iubitor decizia pe care trebuie să o luăm şi alternativele pe care le avem ne aduce multă mângâiere. În plus, ne putem ruga cu încredere pentru a primi îndrumare şi pentru a lua decizia corectă. Deseori, spiritul sfânt ne va aduce aminte principiile biblice care se aplică în cazul nostru sau ne va ajuta să înţelegem mai clar un verset care are legătură cu situaţia noastră. — Iacov 1:5, 6.

 De asemenea, Iehova a luat măsuri ca în congregaţie să existe persoane mature cu care să putem discuta despre deciziile pe care trebuie să le luăm (Efeseni 4:11, 12). Când apelăm la alţii, nu ar trebui să fim asemenea celor care abordează persoană după persoană până când găsesc, în sfârşit, pe cineva care să le spună ce vor ei să audă, iar apoi îi urmează sfatul. Trebuie, totodată, să ne amintim exemplul avertizator al lui Roboam. Când a trebuit să ia o decizie importantă, el a primit un sfat excelent de la bătrânii care îl slujiseră pe tatăl său. Totuşi, în loc să ia seama la sfatul lor, el s-a consultat cu tinerii cu care a copilărit. Ascultând de sfatul acestora, el a luat o decizie neînţeleaptă şi, drept consecinţă, a pierdut o mare parte din regat. — 1 Împăraţi 12:1–17.

Când aveţi nevoie de un sfat, apelaţi la cei care au experienţă de viaţă, o vastă cunoştinţă din Scripturi şi un respect profund faţă de principiile drepte (Proverbele 1:5; 11:14; 13:20). Faceţi-vă timp să meditaţi la principiile ce au legătură cu chestiunea în cauză şi la toate informaţiile pe care le-aţi obţinut în urma cercetărilor făcute. Ajungând să priviţi lucrurile în lumina Cuvântului lui Iehova, veţi putea înţelege mai bine care este decizia corectă. — Filipeni 4:6, 7.

Deciziile pe care le luăm

Unele decizii sunt uşor de luat. Când li s-a poruncit să nu mai depună mărturie, apostolii erau conştienţi că trebuiau să continue să predice despre Isus şi au făcut imediat cunoscută Sanhedrinului decizia lor de a asculta mai mult de Dumnezeu decât de oameni (Faptele 5:28, 29). Pentru luarea altor decizii trebuie să gândim mai pe îndelete, deoarece, probabil, Biblia nu dă indicaţii concrete referitor la problema în cauză. Totuşi, în general, principiile biblice ne ajută să înţelegem care este cea mai bună decizie pe care o putem lua. De exemplu, deşi multe forme de destindere din prezent nu existau în zilele lui Isus, Biblia spune clar ce îi place şi ce nu-i place lui Iehova. Prin urmare, orice creştin care îşi permite să se angreneze în forme de destindere ce promovează violenţa, imoralitatea sau spiritul de răzvrătire a luat o decizie greşită. — Psalmul 97:10; Ioan 3:19–21; Galateni 5:19–23; Efeseni 5:3–5.

Sunt situaţii în care pot exista două decizii corecte. Faptul de a sluji acolo unde e nevoia mai mare este un privilegiu minunat şi poate aduce mari binecuvântări. Însă, dacă o persoană decide să nu se mute într-o astfel de zonă, ea poate totuşi să efectueze o muncă excelentă în congregaţia din care face parte. Uneori ne putem afla în faţa unei decizii care ne dă ocazia de a demonstra profunzimea devoţiunii noastre faţă de Iehova sau de a arăta care ne sunt priorităţile în viaţă. Astfel, Iehova ne lasă să ne folosim liberul arbitru pentru a dovedi care este în realitate starea inimii noastre.

Deseori, deciziile noastre îi pot afecta şi pe alţii. De exemplu, creştinii din secolul I s-au bucurat că au fost eliberaţi de multe dintre restricţiile Legii. Prin urmare, ei puteau să accepte sau să respingă alimentele considerate necurate sub Lege. Totuşi, ei erau încurajaţi să ţină cont de conştiinţa celorlalţi când îşi foloseau libertatea de a alege în acest domeniu. Cuvintele lui Pavel referitoare la această chestiune îşi găsesc aplicabilitatea în luarea multor decizii. El a spus: „Evitaţi să deveniţi motive de poticnire“ (1 Corinteni 10:32).  În multe cazuri, dorinţa de a nu-i poticni pe alţii ne-ar putea ajuta să luăm o decizie. În definitiv, iubirea faţă de aproapele este cea de-a doua mare poruncă. — Matei 22:36, 39.

Efectele deciziilor noastre

Deciziile care sunt luate în cunoştinţă de cauză şi care au la bază principii biblice au întotdeauna efecte benefice în timp. Efectele imediate pot însemna, cu siguranţă, unele sacrificii. Când au făcut cunoscută Sanhedrinului decizia lor de a continua să predice despre Isus, apostolii au fost bătuţi şi numai după aceea eliberaţi (Faptele 5:40). Cei trei evrei Şadrac, Meşac şi Abed-Nego au decis, cu riscul vieţii, să nu se închine în faţa imaginii de aur a lui Nebucadneţar. Ei erau pregătiţi să înfrunte moartea, pedeapsă ce o primeau ca urmare a deciziei lor. Însă ei ştiau că aveau să se bucure de aprobarea lui Dumnezeu şi să primească binecuvântări divine. — Daniel 3:16–19.

Dacă după ce am luat o decizie în cunoştinţă de cauză ne confruntăm cu probleme, nu avem nici un motiv să tragem concluzia că nu am luat o decizie bună. Din cauza ‘timpului şi a împrejurărilor’ neprevăzute, chiar şi cele mai bine intenţionate decizii pot avea efecte nedorite (Eclesiastul 9:11). În plus, uneori, Iehova permite unele greutăţi pentru a vedea cât de profund este ataşamentul nostru faţă de el. Iacov a trebuit să se lupte o noapte întreagă cu un înger pentru a fi binecuvântat (Geneza 32:24–26). Şi noi ne-am putea afla în situaţia de a fi nevoiţi să luptăm cu unele greutăţi, chiar şi atunci când facem ceea ce trebuie. Totuşi, dacă deciziile pe care le luăm sunt în armonie cu voinţa lui Dumnezeu, putem fi siguri că el ne va ajuta să facem faţă greutăţilor şi, în cele din urmă, ne va da binecuvântarea sa. — 2 Corinteni 4:7.

Prin urmare, nu vă bazaţi pe propria voastră înţelepciune când trebuie să luaţi o decizie importantă. Faceţi cercetări pentru a vedea ce principii biblice se aplică în situaţia respectivă. Vorbiţi-i lui Iehova despre aceasta. Dacă este posibil, consultaţi-vă cu colaboratori creştini maturi. Fiţi curajoşi. Folosiţi-vă cu simţul răspunderii liberul arbitru cu care ne-a înzestrat Dumnezeu. Luaţi o decizie înţeleaptă şi demonstraţi-vă integritatea faţă de Iehova!

[Legenda fotografiei de la pagina 28]

Consultaţi Cuvântul lui Dumnezeu înainte de a lua decizii importante

[Legenda fotografiilor de la paginile 28, 29]

Vorbiţi-i lui Iehova despre deciziile pe care trebuie să le luaţi

[Legenda fotografiei de la pagina 30]

Puteţi discuta cu creştini maturi despre deciziile importante pe care trebuie să le luaţi