Puteţi avea o credinţă autentică

La vârsta de 19 ani, Sarah Jayne a aflat că avea cancer ovarian. După operaţie, ea s-a simţit bine şi era optimistă. De fapt, a fost atât de optimistă, încât la vârsta de 20 de ani s-a logodit şi a început să facă pregătiri de nuntă. Însă, în acelaşi an, cancerul a reapărut, iar de data asta a aflat că mai avea de trăit doar câteva săptămâni. Sarah Jayne a încetat din viaţă în iunie 2000, cu puţin înainte să împlinească 21 de ani.

CEI ce au vizitat-o pe Sarah Jayne la spital au fost impresionaţi de seninătatea cu care privea viitorul, precum şi de credinţa ei puternică în Dumnezeu şi în Cuvântul său, Biblia. În pofida groaznicei tragedii pe care o trăia, ea era sigură de speranţa învierii — era sigură că îşi va putea vedea din nou prietenii (Ioan 5:28, 29). „Vă voi reîntâlni pe toţi în lumea nouă a lui Dumnezeu“, a spus ea.

Unii consideră că o asemenea credinţă este doar amăgire. „Ce este viaţa de apoi, a întrebat Ludovic Kennedy, dacă nu speranţa celor slabi că la ultimul sunet de trompetă va fi mâncare şi băutură, ba chiar şampanie, caviar şi muzică, iar ei vor petrece fericiţi într-un Rai plin de verdeaţă alături de cei ce au murit înaintea lor şi de cei ce vor muri după ei?“ Însă ne vedem nevoiţi să contrazicem această idee punând următoarea întrebare: Ce este mai raţional, să credem că „totul se rezumă la viaţa actuală şi că trebuie să profităm la maximum de ea“, aşa cum a sugerat Kennedy, sau să credem în Dumnezeu şi în promisiunea sa referitoare la înviere? Sarah Jayne a ales cea de-a doua variantă. Cum şi-a clădit ea o asemenea credinţă?

 ‘Căutaţi-l pe Dumnezeu şi găsiţi-l realmente’

Pentru a te încrede în cineva, trebuie să-l cunoşti şi să ştii cum gândeşte şi cum acţionează. Aceasta implică atât mintea, cât şi inima. Exact la fel stau lucrurile şi în ce priveşte cultivarea unei credinţe autentice în Dumnezeu. Trebuie să-l cunoaştem pe Dumnezeu, să învăţăm despre calităţile şi personalitatea sa şi să vedem cât de demn de încredere s-a dovedit a fi în tot ce a făcut şi a spus. — Psalmii 9:10; 145:1–21.

Unii cred că acest lucru este imposibil. În caz că există, spun ei, Dumnezeu e prea departe şi prea de neînţeles. Scepticii s-ar putea întreba: Dacă Dumnezeu este atât de real cum pare a fi pentru creştini ca Sarah Jayne, de ce nu ni se face cunoscut şi nouă, restului lumii? Însă este Dumnezeu realmente prea departe şi de negăsit? Într-o cuvântare ţinută în faţa unor filozofi şi intelectuali din Atena, apostolul Pavel a spus că „Dumnezeul care a făcut lumea şi toate lucrurile din ea“ a luat toate măsurile de care oamenii au nevoie ca „să-l caute . . . şi să-l găsească realmente“. De fapt, Pavel a spus: „Nu este departe de nici unul dintre noi“. — Faptele 17:24–27.

Aşadar, cum putem ‘să-l căutăm pe Dumnezeu . . . şi să-l găsim realmente’? Unii au meditat asupra universului. Pentru mulţi, universul în sine oferă suficiente dovezi care să-i convingă că trebuie să existe un Creator (Psalmul 19:1; Isaia 40:26; Faptele 14:16, 17). * Ei împărtăşesc părerea apostolului Pavel potrivit căreia „calităţile sale invizibile [ale lui Dumnezeu], da, puterea sa eternă şi dumnezeirea sa, se văd clar de la crearea lumii, deoarece sunt percepute prin lucrurile făcute“. — Romani 1:20; Psalmul 104:24.

Avem nevoie de Biblie

Însă, pentru a ne clădi o credinţă vie în Creator, mai avem nevoie de un lucru pe care ni l-a furnizat el. Care este acesta? Biblia, Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu, în care îşi face cunoscută voinţa şi scopul său (2 Timotei 3:16, 17). Staţi puţin, vor spune unii, cum puteţi crede tot ce spune Biblia când vedeţi lucrurile îngrozitoare făcute de oameni care pretind că acţionează conform Bibliei? E adevărat, creştinătatea are un trecut cutremurător, marcat de ipocrizie, brutalitate şi imoralitate. Însă orice om raţional poate să-şi dea seama că creştinătatea doar pretinde că urmează principiile Bibliei. — Matei 15:8.

Chiar Biblia avertizează că mulţi oameni vor pretinde că i se închină lui Dumnezeu, în timp ce, de fapt, „îl vor renega chiar pe proprietarul care i-a cumpărat“. „Din cauza lor“, a spus apostolul Petru, „se va vorbi injurios despre calea adevărului“ (2 Petru 2:1, 2). Isus Cristos a spus că aceştia sunt „lucrători ai nelegiuirii“ identificaţi în mod clar după acţiunile lor rele (Matei 7:15–23). A respinge Cuvântul lui Dumnezeu din cauza trecutului creştinătăţii este ca şi cum am arunca o scrisoare din partea unui prieten de încredere pur şi simplu deoarece persoana care ne-a adus-o are o reputaţie proastă.

Fără Cuvântul lui Dumnezeu este imposibil să cultivăm o credinţă autentică. Paginile Bibliei constituie singurul loc unde Iehova îşi prezintă cauza, ca să spunem aşa. El răspunde la unele întrebări care i-au frământat dintotdeauna pe oameni: de ce permite suferinţa şi ce va întreprinde pentru a o înlătura (Psalmul 119:105; Romani 15:4). Sarah Jayne s-a convins că Biblia este Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu (1 Tesaloniceni 2:13; 2 Petru 1:19–21). Cum anume? Nu pur şi simplu deoarece părinţii ei i-au spus să creadă, ci pentru că ea şi-a făcut timp să analizeze cu sinceritate toate dovezile care demonstrează că Biblia este unica revelaţie din partea lui Dumnezeu (Romani 12:2). De exemplu, ea a urmărit cu atenţie influenţa puternică pe care a avut-o Biblia asupra vieţii celor ce aderă la principiile ei. Cu ajutorul unor publicaţii cum ar fi Biblia — Cuvântul lui Dumnezeu sau al oamenilor? *, ea a analizat numeroasele dovezi interne ce demonstrează că Biblia este de inspiraţie divină.

„Credinţa urmează după lucrul auzit“

Însă a avea o Biblie sau chiar a fi convins că este o carte inspirată nu e suficient. „Credinţa“,  scrie apostolul Pavel, „urmează după lucrul auzit“ (Romani 10:17). Pentru a cultiva credinţă nu este suficient doar să avem o Biblie, ci trebuie şi să auzim ce spune ea. Putem „auzi“ ceea ce are de spus Dumnezeu citind şi studiind Cuvântul său. Chiar şi tinerii pot face acest lucru. Pavel a spus despre Timotei că „din pruncie“ a fost învăţat „scrierile sfinte“ de mama şi de bunica lui. Sugerează oare acest lucru că a fost vorba de o spălare a creierului? Nu! Timotei nu a fost manipulat sau indus în eroare în nici un fel. El a fost ‘convins să creadă’ ceea ce a auzit şi a citit. — 2 Timotei 1:5; 3:14, 15.

Sarah Jayne s-a convins în acelaşi fel. Asemenea bereenilor din secolul I, ea ‘a primit cuvântul [din partea părinţilor şi a altor persoane care au învăţat-o] cu cea mai mare însufleţire’. Cât a fost copil, fără îndoială că ea a manifestat încrederea firească pe care o au copiii în părinţii lor. Mai târziu însă, când a crescut, ea nu a acceptat orbeşte sau cu docilitate tot ceea ce era învăţată. Ea a ‘examinat cu grijă Scripturile în fiecare zi ca să vadă dacă aceste lucruri erau aşa’. — Faptele 17:11.

Puteţi clădi o credinţă autentică

Şi voi puteţi clădi o credinţă autentică, asemenea celei descrise de apostolul Pavel în scrisoarea sa adresată creştinilor evrei. Credinţa, a spus el, este „aşteptarea sigură a unor lucruri sperate, demonstrarea evidentă a unor realităţi, deşi nu se văd“ (Evrei 11:1). Având o astfel de credinţă, veţi fi absolut siguri că toate speranţele şi aşteptările voastre, inclusiv promisiunea lui Dumnezeu referitoare la înviere, se vor realiza. Veţi avea convingerea că ele se bazează pe promisiuni sigure, nu pe dorinţe iluzorii. Veţi şti că Iehova îşi ţine întotdeauna promisiunile (Iosua 21:45; 23:14; Isaia 55:10, 11; Evrei 6:18). Lumea nouă promisă de Dumnezeu va fi atât de reală pentru voi de parcă ar fi venit deja (2 Petru 3:13). Iar cu ochii credinţei veţi vedea clar că Iehova Dumnezeu, Isus Cristos şi Regatul lui Dumnezeu există cu adevărat, nu sunt imaginaţii.

Pentru a clădi o credinţă autentică nu trebuie să luptaţi singuri. Pe lângă faptul că ne-a pus la dispoziţie Cuvântul său, Iehova ne-a oferit şi o congregaţie creştină mondială al cărei scop este să-i ajute pe oamenii cu o inimă sinceră să-şi întărească credinţa în Dumnezeu (Ioan 17:20; Romani 10:14, 15). Acceptaţi ajutorul pe care vi-l furnizează Iehova prin această organizaţie (Faptele  8:30, 31). Şi, întrucât credinţa este un rod al spiritului sfânt al lui Dumnezeu, rugaţi-vă încontinuu pentru ca spiritul său să vă ajute să clădiţi o credinţă autentică. — Galateni 5:22.

Nu vă lăsaţi descurajaţi de sceptici, care iau în derâdere pe oricine declară că are credinţă în Dumnezeu şi în Cuvântul său (1 Corinteni 1:18–21; 2 Petru 3:3, 4). De fapt, adevărata credinţă are un rol decisiv în întărirea hotărârii de a respinge aceste atacuri (Efeseni 6:16). Sarah Jayne a constatat acest lucru din proprie experienţă şi îi încuraja întotdeauna pe cei ce o vizitau la spital să-şi consolideze propria credinţă. „Faceţi din adevăr un mod de viaţă“, spunea ea. „Studiaţi Cuvântul lui Dumnezeu. Rămâneţi aproape de organizaţia lui Dumnezeu. Rugaţi-vă cu regularitate. Fiţi mereu activi în serviciul lui Iehova.“ — Iacov 2:17, 26.

Observându-i credinţa în Dumnezeu şi în înviere, una dintre asistente a spus: „Tu crezi cu adevărat aceste lucruri, nu-i aşa?“ Fiind întrebată cum reuşea să fie atât de optimistă în ciuda încercărilor cu care se confrunta, Sarah a răspuns: „Datorită credinţei în Iehova. Pentru mine, el este un prieten adevărat şi îl iubesc foarte mult“.

[Notă de subsol]

[Legenda ilustraţiei de la pagina 6]

Încă „din pruncie“, Timotei a fost învăţat „scrierile sfinte“ de mama şi de bunica lui

[Legenda ilustraţiei de la pagina 6]

Bereenii au fost lăudaţi pentru că examinau zilnic Scripturile

[Provenienţa ilustraţiei de la pagina 6]

Din „Foto-Drama Creaţiunii“, 1914

[Legenda fotografiilor de la pagina 7]

Pentru a cultiva credinţă nu este suficient doar să avem o Biblie, ci trebuie şi să auzim ce spune ea şi să-i acordăm atenţie

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

„Vă voi reîntâlni pe toţi în lumea nouă a lui Dumnezeu“