Să ne păzim inima
Să ne păzim inima
„Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice este de păzit, căci din ea ies izvoarele vieţii.“ — PROVERBELE 4:23.
1, 2. De ce trebuie să ne păzim inima figurativă?
UN BĂTRÂNEL de pe o insulă din arhipelagul Antilelor a ieşit din adăpostul său după un uragan. Privind dezastrul din jur, şi-a dat seama că falnicul copac care de zeci de ani străjuia intrarea casei lui fusese doborât. „Cum se poate aşa ceva, din moment ce copacii mai mici din jur au rezistat?“, se întreba el. Privind ciotul care mai rămăsese din copacul doborât, a găsit răspunsul. Copacul, aparent de neclintit, era putred pe dinăuntru, iar furtuna nu a făcut decât să scoată la iveală această degradare ascunsă.
2 Ce trist este când un închinător adevărat ce pare bine înrădăcinat în adevărul creştin cade când îi este încercată credinţa! Biblia spune, pe bună dreptate, că „gândirea inimii omului este rea din tinereţea lui“ (Geneza 8:21). Aceasta înseamnă că, fără o vigilenţă permanentă, până şi cea mai bună inimă poate cădea în capcana de a face ce este rău. Întrucât nici o inimă umană imperfectă nu este imună la păcat, trebuie să luăm în serios următorul avertisment: „Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice este de păzit“ (Proverbele 4:23). Aşadar, cum ne putem păzi inima figurativă?
Controalele regulate sunt indispensabile
3, 4. a) Ce întrebări ne-am putea pune cu privire la inima literală? b) Ce ne va ajuta să ne examinăm inima figurativă?
3 Dacă mergeţi să vă faceţi un control medical, probabil că medicul vă va face şi un control la inimă. Indică starea voastră generală de sănătate, inclusiv cea a inimii, că organismul este suficient de bine hrănit? Cum staţi cu tensiunea arterială? Sunt bătăile inimii regulate şi puternice? Faceţi suficiente exerciţii fizice? Este cumva inima voastră supusă unui stres inutil?
4 Din moment ce inima literală are nevoie de controale regulate, ce se poate spune despre inima figurativă? Iehova o examinează (1 Cronici 29:17). Şi noi ar trebui să facem la fel. Cum anume? Punându-ne întrebări cum ar fi: Este inima mea hrănită regulat şi suficient de bine prin intermediul studiului personal şi al întrunirilor (Psalmul 1:1, 2; Evrei 10:24, 25)? Este mesajul lui Iehova în inima mea asemenea unui „foc mistuitor, închis în oasele mele“, care mă impulsionează să iau parte la lucrarea de predicare a Regatului şi de facere de discipoli (Ieremia 20:9; Matei 28:19, 20; Romani 1:15, 16)? Mă simt îndemnat să depun eforturi ca să iau parte, dacă este posibil, la anumite forme ale ministerului cu timp integral (Luca 13:24)? La ce influenţe îmi expun inima figurativă? Caut să mă întovărăşesc cu cei a căror inimă este fără rezerve de partea închinării adevărate (Proverbele 13:20; 1 Corinteni 15:33)? Să sesizăm fără întârziere orice slăbiciune şi să luăm imediat măsuri pentru a ne corecta.
5. Cărui scop util servesc încercările credinţei?
5 Credinţa ne este pusă adesea la încercare. În aceste situaţii avem ocazia să observăm care este starea inimii noastre. Adresându-li-se israeliţilor aflaţi pe punctul de a intra în Ţara Promisă, Moise a spus: „DOMNUL Dumnezeul tău te-a condus în timpul acestor patruzeci de ani în pustie, ca să te smerească şi să te încerce, ca să cunoască ce era în inima ta, dacă ai să păzeşti sau nu poruncile Lui“ (Deuteronomul 8:2). Nu-i aşa că deseori suntem surprinşi să vedem ce sentimente, dorinţe sau reacţii ies la iveală când ne confruntăm pe neaşteptate cu unele situaţii sau tentaţii? Încercările permise de Iehova pot, evident, să ne conştientizeze de slăbiciunile noastre, dându-ne ocazia să facem îmbunătăţiri (Iacov 1:2–4). Să nu încetăm niciodată să reflectăm la modul în care reacţionăm în încercări şi să ne rugăm în legătură cu acesta!
Ce dezvăluie cuvintele noastre?
6. Ce dezvăluie despre inima noastră subiectele noastre de conversaţie?
6 Cum putem să ne dăm seama ce am acumulat în tezaurul inimii noastre? Isus a spus: „Un om bun scoate ceea ce este bun din tezaurul bun al inimii lui, dar un om rău scoate ceea ce este rău din tezaurul lui rău; căci din abundenţa inimii vorbeşte gura lui“ (Luca 6:45). Lucrurile despre care obişnuim să vorbim arată cu claritate care sunt preocupările inimii. Vorbim mereu despre lucrurile materiale şi despre realizările laice sau ne concentrăm conversaţiile asupra lucrurilor spirituale şi a obiectivelor teocratice? Avem tendinţa de a discuta despre greşelile altora sau suntem dispuşi să le acoperim, dând dovadă de iubire (Proverbele 10:11, 12)? Suntem înclinaţi să vorbim mai mult despre oameni şi despre viaţa lor şi prea puţin despre lucruri spirituale şi morale? Oare n-ar putea fi aceasta o dovadă că suntem peste măsură de preocupaţi de treburile personale ale altora? — 1 Petru 4:15.
7. Ce putem învăţa din relatarea despre cei zece fraţi ai lui Iosif cu privire la păzirea inimii?
7 Să analizăm, de pildă, ce s-a întâmplat într-o familie numeroasă. Cei zece fii mai mari ai lui Iacov ‘nu puteau vorbi prieteneşte’ cu Iosif, fratele lor mai mic. De ce? Ei erau geloşi deoarece acesta era fiul favorit al tatălui lor. Mai târziu, când Iosif a primit nişte vise de la Dumnezeu, semn că avea favoarea Sa, ei „l-au urât şi mai mult“ (Geneza 37:4, 5, 11). Plini de răutate, ei şi-au vândut fratele ca sclav. Apoi, încercând să-şi ascundă nelegiuirea, ei şi-au minţit tatăl spunându-i că Iosif fusese ucis de o fiară. Zece dintre fraţii lui Iosif nu şi-au păzit inima în această situaţie. Dacă începem imediat să-i criticăm pe ceilalţi, nu ar putea fi aceasta o dovadă că în inima noastră există invidie sau gelozie? Trebuie să fim atenţi la ce ne iese din gură şi să înlăturăm imediat înclinaţiile nepotrivite.
8. Ce ne va ajuta să ne examinăm inima dacă se întâmplă să spunem o minciună?
8 „Este imposibil ca Dumnezeu să mintă“, însă oamenii imperfecţi au tendinţa de a spune minciuni (Evrei 6:18). „Toţi oamenii sunt mincinoşi“, s-a lamentat psalmistul (Psalmul 116:11). Chiar şi apostolul Petru a recurs la minciună renegându-l pe Isus de trei ori (Matei 26:69–75). Evident, trebuie să fim atenţi să evităm minciuna, deoarece Iehova urăşte „limba mincinoasă“ (Proverbele 6:16–19). Dacă s-ar întâmpla vreodată să spunem o minciună, ar fi bine să vedem din ce cauză am spus-o. Din cauza fricii de oameni? Ori a fricii de pedeapsă? Sau am făcut acest lucru pentru a salva aparenţele ori pur şi simplu din egoism? Indiferent care ar fi cauza, este potrivit să reflectăm asupra problemei, să ne recunoaştem cu umilinţă greşeala şi să-l implorăm pe Iehova să ne ierte, cerându-i ajutor ca să ne învingem această slăbiciune. „Bătrânii congregaţiei“ ar putea fi cei mai în măsură să ne acorde ajutorul de care avem nevoie. — Iacov 5:14.
9. Ce pot dezvălui rugăciunile personale despre inima noastră?
9 Ca răspuns la rugăciunea în care tânărul rege Solomon a cerut înţelepciune şi cunoştinţă, Iehova a spus: „Fiindcă aceasta a fost în inima ta, fiindcă n-ai cerut nici bogăţii, nici averi, nici slavă . . ., înţelepciunea şi cunoaşterea îţi sunt date. Şi îţi voi da bogăţii, averi şi slavă“ (2 Cronici 1:11, 12). Luând în considerare ce a cerut şi ce nu a cerut Solomon, Iehova a ştiut ce anume preţuia acesta. Ce dezvăluie despre inima noastră rugăciunile pe care le facem? Reiese din rugăciunile noastre că suntem însetaţi după cunoştinţă, înţelepciune şi discernământ (Proverbele 2:1–6; Matei 5:3)? Ocupă interesele Regatului un loc aparte în inima noastră (Matei 6:9, 10)? Dacă rugăciunile noastre au devenit mecanice sau stereotipe, acesta ar putea fi un indiciu că este necesar să ne facem timp pentru a medita la acţiunile lui Iehova (Psalmul 103:2). Este bine ca fiecare creştin să discearnă ce anume dezvăluie rugăciunile lui.
Ce mesaj transmit acţiunile noastre?
10, 11. a) Când începe cineva să comită adulter sau fornicaţie? b) Ce ne va ajuta să nu ‘comitem adulter în inimă’?
10 Se zice că faptele spun mai mult decât vorbele. Cu siguranţă că acţiunile noastre spun foarte multe despre persoana noastră lăuntrică. De exemplu, în ce priveşte moralitatea, a ne păzi inima înseamnă mai mult decât a evita să comitem fornicaţie sau adulter. În Predica de pe munte, Isus a declarat: „Oricine continuă să privească o femeie în aşa fel încât să facă pasiune pentru ea a comis deja adulter cu ea în inima lui“ (Matei 5:28). Ce putem face pentru a nu comite adulter nici măcar în inima noastră?
11 Iov, un patriarh fidel, a lăsat un exemplu pentru creştinii căsătoriţi, bărbaţi şi femei. Fără îndoială că Iov a întâlnit de multe ori femei mai tinere, ba chiar le-a ajutat cu amabilitate când a fost cazul. Însă pentru acest om integru era de neconceput să cultive sentimente romantice faţă de ele. De ce? Deoarece el luase hotărârea fermă de a nu privi insistent şi cu pasiune la o femeie. „Făcusem un legământ cu ochii mei“, a spus el, „şi cum mi-aş fi oprit privirile asupra unei fecioare?“ (Iov 31:1). Să facem şi noi un legământ asemănător, păzindu-ne astfel inima.
12. Cum putem aplica textul din Luca 16:10 în ce priveşte păzirea inimii?
12 „Cel care este fidel în ceea ce este foarte puţin este fidel şi în mult“, a spus Fiul lui Dumnezeu, „şi cel care este nedrept în ceea ce este foarte puţin este nedrept şi în mult“ (Luca 16:10). Da, trebuie să ne examinăm conduita chiar şi în aspectele aparent minore ale vieţii cotidiene; de exemplu, trebuie să fim atenţi chiar şi la ceea ce facem în viaţa noastră privată (Psalmul 101:2). Când suntem acasă şi ne uităm la televizor sau navigăm pe Internet, avem noi grijă să respectăm sfatul biblic: „Fornicaţia şi necurăţia sub toate formele ei sau lăcomia nici să nu fie menţionate printre voi, aşa cum se cuvine unor sfinţi; nici conduita ruşinoasă, nici vorbirea prostească, nici glumele obscene, lucruri care nu sunt potrivite“ (Efeseni 5:3, 4)? Şi ce putem spune despre emisiunile TV sau jocurile video cu caracter violent? „DOMNUL încearcă pe cel drept“, a afirmat psalmistul, „dar urăşte pe cel rău şi pe cel care iubeşte violenţa“. — Psalmul 11:5.
13. Ce anume trebuie să avem în vedere când reflectăm la ceea ce ne iese din inimă?
13 „Inima este nespus de înşelătoare şi de deznădăjduit de rea“, a avertizat Ieremia (Ieremia 17:9). Caracterul înşelător al inimii devine evident când căutăm scuze pentru greşelile noastre, când ne minimalizăm slăbiciunile, când ne justificăm defectele grave de personalitate sau când acordăm prea mare importanţă realizărilor noastre. O inimă rea poate fi, de asemenea, o inimă dublă, ceea ce înseamnă că persoana respectivă are buze linguşitoare: spune una şi face alta (Psalmul 12:2; Proverbele 23:7). Cât de important este să fim sinceri când examinăm ceea ce ne iese din inimă!
Avem un ochi simplu?
14, 15. a) Ce este un ochi „simplu“? b) Cum ne ajută faptul de a ne păstra ochiul simplu să ne păzim inima?
14 „Lampa corpului este ochiul“, a spus Isus. El a adăugat: „Dacă deci ochiul tău este simplu, tot corpul tău va fi luminos“ (Matei 6:22). Ochiul simplu este focalizat asupra unui singur obiectiv, sau scop, nefiind distras de la acesta. Într-adevăr, ochiul nostru trebuie să fie focalizat asupra faptului de a ‘căuta mai întâi regatul şi dreptatea’ lui Dumnezeu (Matei 6:33). Ce se poate întâmpla cu inima noastră figurativă dacă nu ne păstrăm ochiul simplu?
15 Să ne gândim, de exemplu, la câştigarea existenţei. Faptul de a ne îngriji de necesităţile familiei noastre este o cerinţă creştină (1 Timotei 5:8). Dar ce se poate spune dacă ne dorim tot ce este mai nou, mai bun şi mai căutat în materie de hrană, îmbrăcăminte, locuinţă şi alte lucruri? Nu ar putea aceasta efectiv să ne înrobească mintea şi inima, făcându-ne să ne închinăm cu o inimă împărţită (Psalmul 119:113; Romani 16:18)? De ce să ne lăsăm atât de absorbiţi de satisfacerea necesităţilor fizice, încât viaţa noastră să graviteze în întregime în jurul familiei, al afacerilor şi al lucrurilor materiale? Să nu uităm următorul sfat scris sub inspiraţie divină: „Fiţi atenţi la voi înşivă ca nu cumva să vi se îngreuneze inimile cu mâncare şi băutură în exces şi cu îngrijorările vieţii şi, pe neaşteptate, ziua aceea să vină instantaneu peste voi ca o cursă. Căci ea va veni peste toţi aceia care locuiesc pe faţa întregului pământ“. — Luca 21:34, 35.
16. Ce sfat a dat Isus cu privire la ochi, şi de ce?
16 Ochiul este un important mijloc de transmitere a informaţiilor către minte şi inimă. Lucrurile asupra cărora se concentrează el pot influenţa puternic gândurile, sentimentele şi acţiunile noastre. Folosind un limbaj figurativ, Isus a arătat cât de puternică este tentaţia ce se poate naşte în urma vederii unor imagini. El a spus: „Deci, dacă ochiul tău drept te face să te poticneşti, scoate-l şi aruncă-l de la tine. Căci este de mai mare folos pentru tine să-ţi pierzi unul dintre mădulare decât să-ţi fie aruncat întregul corp în Gheenă“ (Matei 5:29). Ochiul nu trebuie lăsat să se oprească asupra unor imagini nepotrivite. De exemplu, nu trebuie să permitem ochilor să stăruie asupra unor materiale care pot să stârnească pasiuni şi dorinţe necurate.
17. Cum ne ajută aplicarea textului din Coloseni 3:5 să ne păzim inima?
17 Desigur, văzul nu este singurul simţ prin care primim informaţii din exterior. Alte simţuri, cum ar fi auzul şi pipăitul, îşi au şi ele rolul lor, iar noi trebuie să ne luăm măsuri de precauţie şi cu privire la mădularele corpului care au legătură cu aceste simţuri. Apostolul Pavel ne-a îndemnat: „Faceţi deci să moară mădularele corpului vostru care sunt pe pământ în ceea ce priveşte fornicaţia, necurăţia, pofta sexuală, dorinţele nocive şi aviditatea, care este idolatrie“. — Coloseni 3:5.
18. Ce măsuri trebuie să luăm în privinţa gândurilor nepotrivite?
18 Într-un colţişor al minţii noastre se poate naşte o dorinţă nepotrivită. Faptul de a medita asupra unei dorinţe greşite poate, de multe ori, să o intensifice, influenţându-ne inima. „Apoi dorinţa, când a devenit fecundă, dă naştere păcatului“ (Iacov 1:14, 15). Mulţi recunosc că în felul acesta se ajunge de obicei la masturbaţie. Cât de important este, aşadar, să ne umplem mintea încontinuu cu lucruri spirituale (Filipeni 4:8)! Iar, atunci când un gând nepotrivit ne trece prin minte, trebuie să luptăm să-l înlăturăm.
‘Să-i slujim lui Iehova cu o inimă completă’
19, 20. Cum putem reuşi să-i slujim lui Iehova cu o inimă completă?
19 Ajuns la bătrâneţe, regele David i-a spus fiului său: „Fiul meu Solomon, cunoaşte pe Dumnezeul tatălui tău şi slujeşte-I cu toată inima [cu o inimă completă, NW] şi cu un suflet care să-şi găsească plăcere în El; căci DOMNUL cercetează toate inimile şi pătrunde toate imaginaţiile gândurilor“ (1 Cronici 28:9). Solomon însuşi s-a rugat să aibă „o inimă ascultătoare“ (1 Împăraţi 3:9, NW). Însă el trebuia să depună eforturi asidue ca să-şi păstreze o astfel de inimă pe tot parcursul vieţii.
20 Dacă vrem să reuşim în această privinţă, trebuie nu numai să dobândim o inimă plăcută lui Iehova, ci şi s-o păzim. Pentru a face acest lucru trebuie să continuăm să preţuim din inimă aducerile-aminte din Cuvântul lui Dumnezeu — ‘să le păstrăm în adâncul inimii noastre’ (Proverbele 4:20–22). Trebuie să ne facem obiceiul de a ne examina inima, reflectând sub rugăciune la ce dezvăluie cuvintele şi acţiunile noastre. Dar ce valoare ar avea această reflectare dacă nu i-am cere cu sinceritate ajutor lui Iehova pentru a corecta orice slăbiciune pe care o depistăm? Şi cât de important este să fim vigilenţi cu privire la ce asimilăm prin intermediul simţurilor noastre! Dacă procedăm astfel, putem fi siguri că „pacea lui Dumnezeu, care întrece orice gândire, [ne] va păzi inimile şi facultăţile mintale prin intermediul lui Cristos Isus“ (Filipeni 4:6, 7). Da, să fim hotărâţi să ne păzim inima mai mult decât orice este de păzit şi să-i slujim lui Iehova cu o inimă completă.
Vă amintiţi?
• De ce este important să ne păzim inima?
• Cum ne ajută analizarea cuvintelor noastre să ne păzim inima?
• De ce trebuie să ne păstrăm un ochi „simplu“?
[Întrebări de studiu]
[Legenda fotografiilor de la pagina 23]
Care sunt subiectele noastre de conversaţie când suntem în serviciul de teren, la întruniri şi acasă?
[Legenda fotografiilor şi ilustraţiei de la pagina 25]
Un ochi simplu nu este distras