Salt la conţinut

Salt la cuprins

Aţi primit „spiritul adevărului“?

Aţi primit „spiritul adevărului“?

Aţi primit „spiritul adevărului“?

„Tatăl . . . vă va da un alt ajutor care să fie cu voi pentru totdeauna, spiritul adevărului.“ — IOAN 14:16, 17.

1. Ce informaţii importante le-a dat Isus discipolilor pe parcursul ultimelor ore petrecute cu ei în camera de sus?

„DOAMNE, unde te duci?“ Aceasta a fost una dintre întrebările pe care apostolii i le-au pus lui Isus pe parcursul ultimelor ore petrecute împreună într-o cameră de sus din Ierusalim (Ioan 13:36). Cu acea ocazie, Isus le-a spus că sosise timpul să plece de la ei şi să se întoarcă la Tatăl său (Ioan 14:28; 16:28). El nu avea să mai fie cu ei în carne şi oase ca să-i instruiască şi să le răspundă la întrebări. Însă el i-a încurajat spunând: „Eu îl voi ruga pe Tatăl, şi el vă va da un alt ajutor [Mângâietor, BCR] care să fie cu voi pentru totdeauna“. — Ioan 14:16.

2. Ce a promis Isus că le va trimite discipolilor după plecarea sa?

2 Isus a arătat care avea să fie acel ajutor şi în ce mod urma acesta să-i susţină pe discipoli. El le-a zis: „Însă aceste lucruri nu vi le-am spus de la început, deoarece eram cu voi. Dar acum mă duc la cel care m-a trimis. . . . Este în folosul vostru că plec. Căci, dacă nu plec, ajutorul nu va veni nicidecum la voi; dar, dacă plec, vi-l voi trimite. . . . Când va sosi acela, spiritul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul“. — Ioan 16:4, 5, 7, 13.

3. a) Când le-a fost trimis creştinilor din secolul I „spiritul adevărului“? b) Menţionaţi un mod important în care spiritul s-a dovedit un „ajutor“ pentru ei.

3 Promisiunea făcută de Isus s-a împlinit la Penticosta din anul 33 e.n. Iată cum a confirmat apostolul Petru acest adevăr: „Pe acest Isus, Dumnezeu l-a înviat, fapt căruia toţi îi suntem martori. Astfel, întrucât a fost înălţat la dreapta lui Dumnezeu şi a primit de la Tatăl spiritul sfânt promis, el a turnat ceea ce vedeţi şi auziţi“ (Faptele 2:32, 33). După cum vom vedea mai târziu, spiritul sfânt care a fost revărsat la Penticostă i-a ajutat în multe privinţe pe creştinii din secolul I. Însă Isus promisese că „spiritul adevărului“ avea să ‘le reamintească toate lucrurile pe care li le spusese el’ (Ioan 14:26). Acesta avea să-i ajute să-şi amintească ministerul şi învăţăturile lui Isus, ba chiar şi cuvintele sale, şi să le aştearnă în scris. Vârstnicul apostol Ioan avea să beneficieze din plin de acest ajutor la sfârşitul secolului I e.n., când şi-a aşternut în scris evanghelia. Aceasta include preţioasele sfaturi date de Isus cu ocazia instituirii Comemorării morţii sale. — Ioan, capitolele 13–17.

4. Cum i-a ajutat „spiritul adevărului“ pe creştinii unşi din secolul I?

4 Isus le-a mai promis discipolilor din secolul I că spiritul avea să-i ‘înveţe toate lucrurile’ şi să-i ‘călăuzească în tot adevărul’. Spiritul avea să-i ajute să înţeleagă lucrurile mai profunde din Scripturi şi avea să păstreze unitatea de gândire, precum şi unitatea în înţelegere şi în scop (1 Corinteni 2:10; Efeseni 4:3). Astfel, spiritul sfânt i-a ajutat pe acei primi creştini să acţioneze în calitate de ‘sclav fidel şi prevăzător’ colectiv, ca să le furnizeze creştinilor unşi luaţi ca persoane individuale ‘hrană spirituală la timpul potrivit’. — Matei 24:45.

Spiritul depune mărturie

5. a) Ce perspectivă nouă le-a dezvăluit Isus discipolilor în seara de 14 nisan 33 e.n.? b) Ce rol urma să aibă spiritul sfânt în îndeplinirea promisiunii lui Isus?

5 În seara de 14 nisan 33 e.n., Isus le-a dat de înţeles discipolilor că avea să-i primească să locuiască cu el şi cu Tatăl său în cer. Iată ce le-a spus el: „În casa Tatălui meu sunt multe lăcaşuri. Altminteri, v-aş fi spus, deoarece mă duc să vă pregătesc un loc. Mai mult, dacă mă duc şi vă pregătesc un loc, vin din nou şi vă voi primi acasă la mine, pentru ca, unde sunt eu, să fiţi şi voi“ (Ioan 13:36; 14:2, 3). Ei aveau să domnească cu el în Regatul său (Luca 22:28–30). Pentru a avea această speranţă cerească, ei trebuiau să fie ‘născuţi din spirit’ ca fii spirituali ai lui Dumnezeu şi să fie unşi să slujească în calitate de regi şi preoţi alături de Cristos în cer. — Ioan 3:5–8; 2 Corinteni 1:21, 22; Tit 3:5–7; 1 Petru 1:3, 4; Revelaţia 20:6.

6. a) Când a început chemarea cerească, şi câţi oameni au parte de această chemare? b) În ce au fost botezaţi cei ce sunt chemaţi?

6 Această ‘chemare cerească’ a început la Penticosta din anul 33 e.n. şi, în principiu, se pare că s-a terminat pe la mijlocul anilor ’30 ai secolului al XX-lea (Evrei 3:1). Numărul celor sigilaţi prin spiritul sfânt ca membri ai Israelului spiritual este de 144 000, aceştia fiind „cumpăraţi dintre oameni“ (Revelaţia 7:4; 14:1–4). Ei au fost botezaţi în corpul spiritual al lui Cristos, în congregaţia sa şi în moartea sa (Romani 6:3; 1 Corinteni 12:12, 13, 27; Efeseni 1:22, 23). După botezul lor în apă şi ungerea lor cu spirit sfânt, ei au început o viaţă de sacrificiu, străduindu-se să rămână integri până la moarte. — Romani 6:4, 5.

7. De ce numai creştinii unşi au dreptul să se împărtăşească din simboluri la Comemorare?

7 Ca israeliţi spirituali, aceşti creştini unşi au fost incluşi în noul legământ încheiat de Iehova cu „Israelul lui Dumnezeu“ (Galateni 6:16; Ieremia 31:31–34). Noul legământ a fost validat de sângele pe care şi l-a vărsat Cristos. Isus a menţionat acest aspect când a instituit Comemorarea morţii sale. Iată ce consemnează Luca: „A luat o pâine, a adus mulţumiri, a frânt-o şi le-a dat-o, zicând: «Aceasta reprezintă corpul meu care urmează să fie dat în folosul vostru. Continuaţi să faceţi lucrul acesta în amintirea mea». Apoi, paharul în acelaşi fel, după ce au luat cina, şi a zis: «Acest pahar reprezintă noul legământ în virtutea sângelui meu, care urmează să fie vărsat în folosul vostru»“ (Luca 22:19, 20). Rămăşiţa, adică acei membri ai grupului celor 144 000 care se mai află pe pământ, este cea care are dreptul să se împărtăşească din simboluri, din pâine şi vin, la Comemorarea morţii lui Cristos.

8. De unde ştiu cei unşi că au primit chemarea cerească?

8 De unde ştiu cei unşi că au primit chemarea cerească? Ei primesc în mod incontestabil mărturia spiritului sfânt. Apostolul Pavel le-a scris acestora: „Toţi cei care sunt conduşi de spiritul lui Dumnezeu, aceştia sunt fii ai lui Dumnezeu . . . Însuşi spiritul depune mărturie împreună cu spiritul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. Dacă deci suntem copii, suntem şi moştenitori: da, moştenitori ai lui Dumnezeu, dar comoştenitori cu Cristos, cu condiţia să suferim împreună ca să fim şi glorificaţi împreună“ (Romani 8:14–17). Întrucât această mărturie a spiritului este foarte puternică, cei care se îndoiesc chiar şi în cea mai mică măsură că au primit chemarea cerească pot conchide în mod logic că nu au primit-o şi, prin urmare, nu se vor împărtăşi din simboluri la Comemorare.

Spiritul şi „alte oi“

9. Care sunt cele două grupuri distincte menţionate în evanghelii şi în cartea Revelaţia?

9 Întrucât numărul creştinilor chemaţi să alcătuiască Israelul spiritual este limitat, Isus i-a numit o „turmă mică“. Aceştia sunt primiţi în „staulul“ noului legământ, lucru care nu este valabil în cazul nenumăratelor „alte oi“, despre care el a spus că trebuie să le adune (Luca 12:32; Ioan 10:16). Cei din clasa „alte oi“ adunaţi în timpul sfârşitului vor alcătui ‘marea mulţime’ care va supravieţui ‘marelui necaz’, având perspectiva de a trăi pentru totdeauna pe un pământ transformat în paradis. Este demn de reţinut că în viziunea pe care a primit-o Ioan la sfârşitul secolului I e.n. se face o distincţie între marea mulţime şi cei 144 000 de membri ai Israelului spiritual (Revelaţia 7:4, 9, 14). Dar primesc şi „alte oi“ spiritul sfânt, şi, dacă da, în ce fel le influenţează acesta viaţa?

10. În ce sens se botează membrii clasei „alte oi“ „în numele Tatălui şi al Fiului şi al spiritului sfânt“?

10 Spiritul sfânt joacă într-adevăr un rol important în viaţa membrilor clasei „alte oi“. Ei îşi simbolizează dedicarea lui Iehova botezându-se „în numele Tatălui şi al Fiului şi al spiritului sfânt“ (Matei 28:19). Ei recunosc suveranitatea lui Iehova, se supun lui Cristos, Regele şi Răscumpărătorul lor, şi lasă ca spiritul sfânt al lui Dumnezeu, sau forţa sa activă, să acţioneze asupra lor. Zi de zi, ei se străduiesc să cultive „roadele spiritului“, şi anume „iubirea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunăvoinţa, bunătatea, credinţa, blândeţea, stăpânirea de sine“. — Galateni 5:22, 23.

11, 12. a) De ce se poate spune că cei unşi sunt sfinţiţi într-un mod cu totul special? b) În ce sens pot deveni sfinţi membrii clasei „alte oi“?

11 Şi membrii clasei „alte oi“ trebuie să permită Cuvântului lui Dumnezeu şi spiritului său sfânt să-i purifice, sau să-i sfinţească. Cei unşi sunt deja sfinţiţi într-un mod cu totul special, fiind declaraţi drepţi şi sfinţi ca mireasă a lui Cristos (Ioan 17:17; 1 Corinteni 6:11; Efeseni 5:23–27). Profetul Daniel îi numeşte ‘sfinţii Celui Prea Înalt’, care primesc Regatul al cărui rege este Cristos Isus, ‘Fiul Omului’ (Daniel 7:13, 14, 18, 27). Cu câtva timp înainte, Iehova îi spusese naţiunii Israel prin intermediul lui Moise şi al lui Aaron: „Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul vostru; voi să vă sfinţiţi, şi fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt“. — Leviticul 11:44.

12 Sensul de bază al termenului „sfinţire“ este „actul sau procesul prin care cineva devine sfânt, separat sau pus deoparte pentru serviciul lui Iehova Dumnezeu sau pentru a fi folosit de el; starea de a fi sfânt, sfinţit, sau purificat“. Încă din 1938, în Turnul de veghere se spunea că ionadabii, adică „alte oi“, „trebuie să ştie că fiecare persoană care doreşte să facă parte din marea mulţime şi să trăiască pe pământ trebuie să se consacre [să se dedice] şi să se sfinţească“. Referitor la ei, în viziunea despre marea mulţime, consemnată în cartea Revelaţia, se spune că „şi-au spălat robele şi le-au albit în sângele Mielului“ şi că „zi şi noapte îi aduc [lui Iehova] un serviciu sacru în templul său“ (Revelaţia 7:9, 14, 15). Cu ajutorul spiritului sfânt, „alte oi“ fac tot ce le stă în putinţă să se conformeze cerinţelor lui Iehova privitoare la sfinţenie. — 2 Corinteni 7:1.

Să le facem bine fraţilor lui Cristos

13, 14. a) Aşa cum se arată în parabola lui Isus despre oi şi capre, de ce anume depinde salvarea celor asemănători oilor? b) Cum i-au sprijinit „alte oi“ pe fraţii lui Cristos în acest timp al sfârşitului?

13 În parabola despre oi şi capre, din profeţia referitoare la ‘încheierea sistemului de lucruri’, Isus a scos în evidenţă relaţiile strânse ce există între „alte oi“ şi ‘turma mică’. În această parabolă, Cristos a arătat în mod clar că salvarea ‘altor oi’ depinde în mare măsură de atitudinea lor faţă de cei unşi, pe care i-a numit ‘fraţii mei’. Iată ce a spus Isus: „Regele le va zice celor de la dreapta sa: «Veniţi, voi care aţi fost binecuvântaţi de Tatăl meu, moşteniţi regatul pregătit pentru voi de la întemeierea lumii. . . . Adevărat vă spun: În măsura în care i-aţi făcut lucrul acesta unuia din cei mai mici dintre aceşti fraţi ai mei, mie mi l-aţi făcut»“. — Matei 24:3; 25:31–34, 40.

14 Expresia „în măsura în care i-aţi făcut lucrul acesta“ se referă la acţiunile întreprinse pentru a-i susţine în mod iubitor pe fraţii lui Cristos născuţi de spirit, pe care lumea lui Satan îi tratează ca pe nişte străini, pe unii dintre ei chiar aruncându-i în închisoare. Ei au avut nevoie de hrană, îmbrăcăminte şi îngrijire medicală (Matei 25:35, 36). Începând din 1914, în acest timp al sfârşitului, mulţi dintre cei unşi s-au aflat în astfel de situaţii grele. Istoria modernă a Martorilor lui Iehova atestă că ei au fost sprijiniţi de însoţitorii lor loiali, „alte oi“, după cum au fost impulsionaţi aceştia de spirit.

15, 16. a) Îndeosebi în ce activitate i-au ajutat „alte oi“ pe fraţii unşi ai lui Cristos care sunt pe pământ? b) În ce fel şi-au exprimat cei unşi aprecierea faţă de „alte oi“?

15 Fraţii unşi ai lui Cristos care mai sunt pe pământ în acest timp al sfârşitului au primit sprijinul neobosit al ‘altor oi’ îndeosebi în misiunea încredinţată de Dumnezeu de a ‘predica această veste bună a regatului pe tot pământul locuit ca mărturie pentru toate naţiunile’ (Matei 24:14; Ioan 14:12). În timp ce numărul celor unşi de pe pământ a scăzut de-a lungul anilor, numărul ‘altor oi’ a crescut, ajungând acum de ordinul milioanelor. Mii dintre „alte oi“ slujesc ca evanghelizatori cu timp integral — pionieri şi misionari —, răspândind vestea bună despre Regat „până în cea mai îndepărtată parte a pământului“ (Faptele 1:8). Alţi membri ai ‘altor oi’ participă la predicare în funcţie de situaţia personală, susţinând cu bucurie, inclusiv pe plan financiar, această lucrare importantă.

16 Cât de mult apreciază fraţii unşi ai lui Cristos acest sprijin loial acordat de însoţitorii lor, „alte oi“! Sentimentele lor sunt foarte frumos descrise în cartea Securitate mondială sub domnia „Prinţului Păcii“, oferită de clasa sclavului în 1986 (publicată în limba română în 1990). Iată ce citim aici: „Începând cu cel de-al doilea război mondial, realizarea profeţiei lui Isus referitoare la «încheierea sistemului de lucruri» se datorează, în mare parte, rolului pe care îl îndeplinesc membrii «marii mulţimi» a «altor oi». . . . Da, multe mulţumiri îi pot fi aduse «marii mulţimi» de oameni de toate limbile şi din toate naţiunile pentru contribuţia ei la împlinirea profeţiei [lui Isus] consemnată la Matei 24:14!“

‘Nu sunt făcuţi perfecţi fără noi’

17. În ce sens cei fideli din vechime care vor fi înviaţi pe pământ ‘nu sunt făcuţi perfecţi fără’ cei unşi?

17 Vorbind din perspectiva unui creştin uns şi referindu-se la oamenii fideli care au trăit înainte de Cristos, apostolul Pavel a scris: „Toţi aceştia, deşi li se depusese mărturie prin credinţa lor, n-au obţinut împlinirea promisiunii, deoarece Dumnezeu a prevăzut ceva mai bun pentru noi [cei unşi], ca ei să nu fie făcuţi perfecţi fără noi“ (Evrei 11:35, 39, 40). Pe parcursul Domniei Milenare, Cristos şi cei 144 000 de fraţi unşi vor acţiona ca regi şi preoţi în cer şi vor revărsa asupra pământului binecuvântările jertfei de răscumpărare oferite de Cristos. Astfel, membrii clasei „alte oi“ vor fi „făcuţi perfecţi“ pe plan fizic şi mintal. — Revelaţia 22:1, 2.

18. a) Ce anume sunt ajutaţi să înţeleagă membrii clasei „alte oi“ pe baza dovezilor biblice? b) Ce speranţă au „alte oi“ în timp ce aşteaptă „revelarea fiilor lui Dumnezeu“?

18 Toate acestea trebuie să-i ajute pe membrii clasei „alte oi“ să înţeleagă de ce Scripturile greceşti creştine îndreaptă atât de mult atenţia asupra lui Cristos şi a fraţilor lui unşi, precum şi asupra rolului lor esenţial în realizarea scopurilor lui Iehova. Prin urmare, „alte oi“ consideră că este un privilegiu să sprijine în orice mod posibil clasa unsă a sclavului, aşteptând totodată „revelarea fiilor lui Dumnezeu“ la Armaghedon şi pe parcursul Mileniului. Membrii clasei „alte oi“ pot nutri speranţa de a fi ‘eliberaţi din sclavia descompunerii şi de a avea glorioasa libertate a copiilor lui Dumnezeu’. — Romani 8:19–21.

Uniţi de spirit la Comemorare

19. Ce a făcut „spiritul adevărului“ pentru cei unşi şi pentru însoţitorii lor, şi în ce mod special vor fi ei uniţi în seara zilei de 28 martie?

19 Iată ce a spus Isus în rugăciunea de încheiere rostită în seara de 14 nisan 33 e.n.: „Mă rog . . . pentru ca toţi să fie una, aşa cum tu, Tată, eşti în comuniune cu mine şi eu sunt în comuniune cu tine, ca şi ei să fie în comuniune cu noi, pentru ca lumea să creadă că tu m-ai trimis“ (Ioan 17:20, 21). Dumnezeu l-a trimis din iubire pe Fiul său să-şi dea viaţa pentru salvarea celor unşi şi a lumii, adică a oamenilor ascultători (1 Ioan 2:2). „Spiritul adevărului“ i-a unit pe fraţii lui Cristos şi pe însoţitorii lor. În seara zilei de 28 martie, după apusul soarelui, membrii celor două clase se vor strânge laolaltă ca să comemoreze moartea lui Cristos şi să-şi amintească de tot ce a făcut Iehova pentru ei oferindu-l ca jertfă pe Fiul său iubit, Cristos Isus. Fie ca prezenţa lor cu această importantă ocazie să le întărească unitatea şi să le reînnoiască hotărârea de a continua să înfăptuiască voinţa lui Dumnezeu, demonstrând astfel că se bucură să se numere printre cei pe care-i iubeşte Iehova!

Să recapitulăm

• Când le-a fost trimis primilor creştini „spiritul adevărului“, şi în ce fel s-a dovedit el a fi un „ajutor“?

• De unde ştiu cei unşi că au primit chemarea cerească?

• În ce fel acţionează spiritul sfânt asupra ‘altor oi’?

• Cum le fac bine membrii clasei „alte oi“ fraţilor lui Cristos, şi de ce nu vor fi ei „făcuţi perfecţi fără“ cei unşi?

[Întrebări de studiu]

[Legenda ilustraţiei de la pagina 21]

„Spiritul adevărului“ a fost revărsat asupra discipolilor la Penticosta din anul 33 e.n.

[Legenda fotografiilor de la pagina 23]

„Alte oi“ le fac bine fraţilor lui Cristos sprijinindu-i în misiunea încredinţată de Dumnezeu de a predica