Cât de mult preţuiţi adevărul?
Cât de mult preţuiţi adevărul?
„Veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va elibera.“ — IOAN 8:32.
1. În ce sens a fost, după cât se pare, diferit modul în care a folosit Pilat cuvântul „adevăr“ de cel în care l-a folosit Isus?
„CE ESTE adevărul?“ Când a pus această întrebare, se pare că Pilat se referea la adevăr în general. În schimb, Isus tocmai spusese: „Pentru aceasta m-am născut şi pentru aceasta am venit în lume: ca să depun mărturie despre adevăr“ (Ioan 18:37, 38). Spre deosebire de Pilat, Isus se referea la adevărul divin.
Atitudinea lumii faţă de adevăr
2. Ce a afirmat Isus pentru a arăta cât de valoros este adevărul?
2 Pavel a spus: „Credinţa nu este o posesiune a tuturor“ (2 Tesaloniceni 3:2). Acelaşi lucru se poate spune şi despre adevăr. Chiar şi atunci când li se oferă posibilitatea de a cunoaşte adevărul bazat pe Biblie, mulţi oameni îl ignoră cu bună ştiinţă. Totuşi, cât de preţios este acesta! Isus a afirmat: „Veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va elibera“. — Ioan 8:32.
3. Cărui avertisment referitor la învăţăturile înşelătoare trebuie să-i acordăm atenţie?
3 Apostolul Pavel a spus că adevărul nu trebuie căutat în filozofiile şi tradiţiile oamenilor (Coloseni 2:8). Da, aceste învăţături sunt înşelătoare. Pavel i-a avertizat pe creştinii efeseni spunându-le că, dacă îşi puneau încrederea în ele, aveau să fie ca nişte copii mici în sens spiritual, „aruncaţi în toate părţile ca de valuri . . . de orice vânt de învăţătură prin şiretenia oamenilor, prin viclenie în născocirea erorii“ (Efeseni 4:14). În prezent, „şiretenia oamenilor“ este promovată prin propaganda celor ce se împotrivesc adevărului divin. O enciclopedie defineşte propaganda drept „efortul sistematic de a manipula convingerile, atitudinea şi acţiunile altora“ (The New Encyclopædia Britannica). Această propagandă denaturează cu viclenie adevărul, transformându-l în falsitate, şi prezintă minciuna drept adevăr. Pentru a găsi adevărul în pofida unor astfel de presiuni insidioase trebuie să studiem cu conştiinciozitate Scripturile.
Creştinii şi lumea
4. Cui îi este pus la dispoziţie adevărul, şi ce obligaţie au cei care îl primesc?
4 Referitor la cei care deveniseră discipolii săi, Isus Cristos s-a rugat lui Iehova astfel: „Sfinţeşte-i prin intermediul adevărului; cuvântul tău este adevăr“ (Ioan 17:17). Aceştia aveau să fie sfinţiţi, sau puşi deoparte, pentru a-i sluji lui Iehova şi pentru a face cunoscut numele şi Regatul său (Matei 6:9, 10; 24:14). Deşi nu este o posesiune a tuturor, adevărul lui Iehova este disponibil gratis, asemenea unui dar, pentru toţi cei care îl caută, indiferent de naţionalitate, rasă sau mediu cultural. Apostolul Petru a scris: „Îmi dau seama că Dumnezeu nu este părtinitor, ci că, în orice naţiune, omul care se teme de el şi practică dreptatea este demn de a fi acceptat de el“. — Faptele 10:34, 35.
5. De ce sunt persecutaţi deseori creştinii?
5 Creştinii le împărtăşesc altora adevărul biblic, însă nu toţi oamenii îi primesc cu bucurie. Isus a avertizat: „Vă vor da pradă necazurilor şi vă vor omorî şi veţi fi obiectul urii tuturor naţiunilor din cauza numelui meu“ (Matei 24:9). Comentând pe marginea acestui verset, clericul irlandez John R. Cotter scria în 1817 următoarele: „Strădaniile [creştinilor] de a-i ajuta prin predicare pe oameni să aibă o viaţă mai bună, în loc să le aducă recunoştinţa acestora, le-au atras ura, fiind persecutaţi pentru că le demascau celorlalţi viciile“. Aceşti persecutori nu ‘acceptă iubirea adevărului ca să fie salvaţi’. „Iată de ce Dumnezeu lasă să ajungă la ei o operaţiune de rătăcire, ca să creadă minciuna, pentru ca toţi să fie judecaţi deoarece nu au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nedreptate.“ — 2 Tesaloniceni 2:10–12.
6. Ce anume nu trebuie să dorească creştinii?
6 Apostolul Ioan îi îndeamnă pe creştinii care trăiesc în această lume ostilă astfel: „Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume. . . . Tot ce este în lume — dorinţa cărnii, dorinţa ochilor şi etalarea ostentativă a mijloacelor de existenţă — nu provine de la Tatăl, ci provine din lume“ (1 Ioan 2:15, 16). Când spune „tot“, Ioan nu exclude nimic din ce are de oferit lumea. De aceea, nu trebuie să ne dorim nici unul dintre lucrurile care ne-ar putea face să deviem de la calea adevărului. Dacă urmăm sfatul lui Ioan, vom duce o viaţă mult mai bună. În ce fel?
7. Ce efect are cunoaşterea adevărului asupra celor care au inima înclinată spre dreptate?
7 Pe parcursul anului 2001, la nivel mondial, Martorii lui Iehova au condus în medie aproape cinci milioane de studii biblice pe lună, ajutând persoane individuale şi grupuri de persoane să cunoască cerinţele divine pentru a obţine viaţa. Prin urmare, s-au botezat 263 431 de persoane. Întrucât au ajuns să aprecieze lumina adevărului, aceşti noi discipoli au renunţat la asocierile rele şi la practicile imorale, care îl dezonorează pe Dumnezeu şi care sunt atât de răspândite în lumea de azi. De la botez, ei au continuat să se conformeze normelor stabilite de Iehova pentru toţi creştinii (Efeseni 5:5). Este adevărul la fel de preţios şi pentru voi?
Iehova ne poartă de grijă
8. Ce face Iehova ca răspuns la dedicarea noastră, şi de ce este înţelept să ‘căutăm mai întâi regatul’?
8 În pofida imperfecţiunilor noastre, Iehova acceptă plin de îndurare dedicarea noastră, coborându-se, figurativ vorbind, ca să ne atragă la el. Astfel, el ne învaţă să ne fixăm obiective mai măreţe şi să cultivăm dorinţe mai nobile (Psalmul 113:6–8). De asemenea, Iehova ne oferă favoarea de a avea o prietenie strânsă cu el şi ne promite că ne va purta de grijă dacă ‘vom continua să căutăm mai întâi regatul şi dreptatea Sa’. Dacă procedăm astfel şi ne ocrotim spiritualitatea, el ne dă asigurarea că ‘toate aceste alte lucruri ne vor fi adăugate’. — Matei 6:33.
9. Cine este „sclavul fidel şi prevăzător“, şi cum ne poartă Iehova de grijă prin intermediul acestuia?
9 Isus Cristos i-a ales pe cei 12 apostoli, punând bazele congregaţiei creştinilor unşi, care a fost numită ulterior „Israelul lui Dumnezeu“ (Galateni 6:16; Revelaţia 21:9, 14). Mai târziu, ea a fost prezentată drept „congregaţia Dumnezeului celui viu, stâlp şi sprijin al adevărului“ (1 Timotei 3:15). Isus i-a numit pe membrii acelei congregaţii „sclavul fidel şi prevăzător“ şi „administratorul fidel, cel prevăzător“. Potrivit cuvintelor lui Isus, acest sclav fidel urma să aibă responsabilitatea de a le da creştinilor „măsura lor de hrană la timpul potrivit“ (Matei 24:3, 45–47; Luca 12:42). Fără hrană am muri. În mod asemănător, fără hrană spirituală slăbim şi murim din punct de vedere spiritual. Prin urmare, ‘sclavul fidel şi prevăzător’ este încă o dovadă că Iehova ne poartă de grijă. Să apreciem întotdeauna preţioasa hrană spirituală care ne este pusă la dispoziţie prin intermediul acestui „sclav“. — Matei 5:3.
10. De ce este esenţial să fim prezenţi cu regularitate la întruniri?
10 Pentru a asimila hrană spirituală trebuie să studiem personal. Trebuie, de asemenea, să căutăm compania creştină şi să asistăm la întrunirile congregaţiei. Vă amintiţi exact ce aţi mâncat în urmă cu şase luni sau poate chiar cu şase săptămâni? Probabil că nu. Totuşi, indiferent ce aţi mâncat, hrana respectivă v-a oferit energia de care aveaţi nevoie. Şi probabil că de atunci aţi mai mâncat acea mâncare. La fel stau lucrurile şi cu hrana spirituală oferită la întrunirile creştine. Poate că nu ne amintim fiecare detaliu din temele prezentate la întruniri. Şi poate că informaţii asemănătoare au fost prezentate nu doar o dată. Însă aceasta este hrana spirituală esenţială pentru bunăstarea noastră. La întruniri primim întotdeauna o hrană spirituală bună, oferită la timpul potrivit.
11. Ce responsabilitate ne revine când asistăm la întrunirile creştine?
11 Când asistăm la întrunirile creştine avem o responsabilitate. Creştinii sunt îndemnaţi să ‘se încurajeze unii pe alţii’, să se stimuleze „la iubire şi la lucrări excelente“. Pregătindu-ne pentru toate întrunirile şi asistând şi participând la ele, ne întărim propria credinţă şi îi încurajăm pe alţii (Evrei 10:23–25). Asemenea unor copilaşi mofturoşi la mâncare, unii poate că au nevoie să fie mereu îndemnaţi să asimileze hrană spirituală (Efeseni 4:13). Putem dovedi iubire dacă le oferim acest îndemn, astfel încât să poată deveni creştini maturi, asemenea celor despre care apostolul Pavel a scris: „Hrana solidă este pentru oamenii maturi, pentru cei care, prin folosire, şi-au exersat facultăţile de percepţie ca să deosebească atât binele, cât şi răul“. — Evrei 5:14.
Să avem grijă de propria spiritualitate
12. Cui îi revine principala responsabilitate dacă vrem să rămânem pe calea adevărului? Explicaţi.
12 Partenerul conjugal sau părinţii noştri ne pot încuraja să continuăm să mergem pe calea adevărului. De asemenea, bătrânii de congregaţie ne pot păstori deoarece suntem membri ai turmei date în grija lor (Faptele 20:28). Dar, dacă vrem să perseverăm pe calea vieţii şi a adevărului, cui îi revine în primul rând responsabilitatea în acest sens? Responsabilitatea îi revine, de fapt, fiecăruia dintre noi, indiferent de împrejurări, bune sau rele. Gândiţi-vă la următoarea întâmplare.
13, 14. Cum putem obţine ajutorul spiritual necesar?
13 Pe o păşune din Scoţia, câţiva miei păşteau liniştiţi, când unul dintre ei s-a rătăcit, ajungând pe culmea dealului, de unde a căzut rostogolindu-se până la o movilă. Nu s-a rănit, dar s-a speriat şi nu s-a mai putut căţăra înapoi. Aşa că a început să ţipe. Mama lui l-a auzit şi a început şi ea să ţipe până ce a venit păstorul şi l-a adus înapoi.
14 Remarcaţi cum s-au petrecut lucrurile. Mielul a strigat după ajutor, oaia a început să strige şi ea, iar păstorul, alertat, a venit repede ca să-l salveze. Dacă până şi nişte biete animale simt pericolul şi strigă imediat după ajutor, nu ar trebui să facem şi noi la fel când ne poticnim pe plan spiritual sau când ne confruntăm pe neaşteptate cu pericole din partea lumii lui Satan (Iacov 5:14, 15; 1 Petru 5:8)? Ba da, mai ales dacă, fiind tineri sau de puţin timp la adevăr, suntem lipsiţi de experienţă.
Să urmăm îndrumările divine şi vom fi fericiţi
15. Ce sentiment a încercat o doamnă când a început să frecventeze congregaţia creştină?
15 Să ne gândim cât de preţioasă este înţelegerea Bibliei şi ce pace a minţii aduce ea celor care îi slujesc Dumnezeului adevărului. O doamnă în vârstă de 70 de ani, care frecventase toată viaţa Biserica Anglicană, a fost de acord să studieze Biblia cu o Martoră a lui Iehova. În scurt timp, ea a aflat că numele lui Dumnezeu este Iehova şi a început să asiste la întrunirile de la Sala Regatului, spunând „Amin“ la rugăciunile rostite din inimă aici. Plină de emoţie, ea a spus: „Voi nu-l prezentaţi pe Dumnezeu ca fiind departe de noi, oamenii, ci parcă îl aduceţi în mijlocul nostru ca pe un prieten drag. Este un sentiment pe care nu l-am mai trăit până acum“. Probabil că această doamnă nu va uita niciodată prima impresie pe care i-a făcut-o adevărul. Fie ca nici noi să nu uităm niciodată cât de mult am preţuit adevărul când l-am acceptat!
16. a) Ce s-ar putea întâmpla dacă facem din câştigarea banilor principalul nostru obiectiv? b) Cum putem găsi adevărata fericire?
16 Mulţi cred că, dacă ar avea mai mulţi bani, ar fi mai fericiţi. Însă, dacă facem din câştigarea banilor principalul obiectiv în viaţă, am putea avea parte de „chinuri de nedescris ale minţii“ (1 Timotei 6:10, Phillips). Să ne gândim cât de mulţi oameni cumpără bilete de loterie, cheltuiesc bani în cazinouri sau fac speculaţii riscante la bursă, visând să câştige o mulţime de bani. Foarte, foarte puţini sunt cei ce ajung să vadă averea pe care şi-o doresc. Şi, adesea, chiar şi aceştia constată că averea lor câştigată peste noapte nu le aduce fericirea. Fericirea durabilă o putem obţine însă când înfăptuim voinţa lui Iehova, când colaborăm cu congregaţia creştină sub îndrumarea spiritului Său sfânt şi cu ajutorul îngerilor (Psalmii 1:1–3; 84:4, 5; 89:15). Dacă procedăm astfel, putem avea parte de binecuvântări neaşteptate. Preţuiţi adevărul în aşa măsură încât să vă aducă astfel de binecuvântări în viaţă?
17. Ce anume putem înţelege despre atitudinea lui Petru ţinând cont de menţiunea că a locuit în casa unui tăbăcar pe nume Simon?
17 Să analizăm un episod din viaţa apostolului Petru. În anul 36 e.n., el a făcut o călătorie misionară în câmpia Saronului, oprindu-se la Lida, unde l-a vindecat pe un om paralizat, pe nume Enea. Apoi a plecat în oraşul-port Iope, unde a înviat-o pe Dorca. Iată ce citim în Faptele 9:43: „Timp de mai multe zile el a rămas în Iope la un anume Simon, un tăbăcar“. Din această scurtă menţiune înţelegem că Petru nu a avut prejudecăţi faţă de oamenii cărora le-a slujit în acel oraş. De ce putem afirma acest lucru? Biblistul Frederic W. Farrar scrie: „Nu puteai să-l convingi pe un susţinător rigid al Legii orale [mozaice] să stea în casa unui tăbăcar. Întrucât această meserie presupunea să lucrezi zilnic cu pieile şi stârvurile diferitor animale, precum şi cu unele materiale specifice meseriei, toţi cei care ţineau în mod rigid Legea considerau această meserie necurată şi dezgustătoare“. Chiar dacă atelierul lui Simon nu se învecina cu casa lui, care era „aproape de mare“, Simon avea ‘o meserie privită cu atâta dezgust, încât toţi cei care o practicau puteau ajunge să-şi piardă respectul de sine’, spune Frederic Farrar. — Faptele 10:6.
18, 19. a) De ce a fost Petru dezorientat de viziunea pe care a primit-o? b) Ce binecuvântare neaşteptată a primit Petru?
18 Fără să aibă prejudecăţi, Petru a apreciat ospitalitatea lui Simon. În casa lui Simon, Petru a primit o îndrumare divină neaşteptată. El a avut o viziune în care i s-a poruncit să mănânce unele animale considerate necurate de legea iudaică. Petru a obiectat spunând că niciodată ‘nu mâncase ceva întinat şi necurat’. Însă de trei ori i s-a spus: „Încetează să mai numeşti întinate lucrurile pe care Dumnezeu le-a curăţat“. Fireşte, „Petru era foarte dezorientat în sinea lui cu privire la ceea ce putea să însemne viziunea pe care o văzuse“. — Faptele 10:5–17; 11:7–10.
19 Petru nu ştia că, în ziua precedentă, la Cezareea, aflată la o distanţă de 50 de kilometri, un păgân pe nume Corneliu avusese şi el o viziune. Îngerul lui Iehova îi poruncise lui Corneliu să trimită câţiva slujitori să-l aducă pe Petru, care se afla în casa lui Simon tăbăcarul. Corneliu i-a trimis pe slujitori la Simon, iar Petru a plecat cu ei la Cezareea. Acolo, el le-a predicat lui Corneliu şi rudelor şi prietenilor acestuia. Prin urmare, ei au fost primii credincioşi necircumcişi din naţiuni care au primit spiritul sfânt, devenind astfel moştenitori ai Regatului. Chiar dacă bărbaţii nu erau circumcişi, toţi cei care au ascultat cuvintele lui Petru au fost botezaţi. Astfel, oamenilor din naţiuni, consideraţi necuraţi de evrei, li s-a deschis posibilitatea să devină membri ai congregaţiei creştine (Faptele 10:1–48; 11:18). Ce privilegiu extraordinar a primit Petru, şi aceasta deoarece a preţuit adevărul, care l-a îndemnat să urmeze îndrumarea divină şi să acţioneze cu credinţă!
20. Ce ajutor primim de la Dumnezeu dacă punem adevărul pe primul plan în viaţă?
20 Pavel ne îndeamnă: „Vorbind adevărul, să creştem prin iubire în toate lucrurile în cel care este capul, Cristos“ (Efeseni 4:15). Da, adevărul ne aduce în prezent o bucurie fără egal dacă îl punem pe primul plan în viaţă şi lăsăm ca Iehova, prin spiritul său sfânt, să ne îndrume paşii. De asemenea, să nu pierdem din vedere ajutorul pe care ni-l oferă sfinţii îngeri în lucrarea de evanghelizare (Revelaţia 14:6, 7; 22:6). Ce onoare este să avem un asemenea sprijin în lucrarea pe care ne-a încredinţat-o Iehova! Dacă rămânem fideli, îl vom putea lăuda pentru eternitate pe Iehova, Dumnezeul adevărului. Ar putea exista ceva mai preţios? — Ioan 17:3.
Ce am reţinut?
• De ce mulţi oameni nu acceptă adevărul?
• Cum ar trebui să considere creştinii lucrurile oferite de lumea lui Satan?
• Cum ar trebui să privim întrunirile, şi de ce?
• Ce responsabilitate avem cu privire la propria spiritualitate?
[Întrebări de studiu]
[Harta/Ilustraţia de la pagina 18]
(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)
MAREA CEA MARE
Cezareea
CÂMPIA SARONULUI
Iope
Lida
Ierusalim
[Legenda ilustraţiei]
Petru a urmat îndrumarea divină şi a avut parte de binecuvântări extraordinare
[Provenienţa hărţii]
Harta: Mountain High Maps® Copyright © 1997 Digital Wisdom, Inc.
[Legenda ilustraţiei de la pagina 13]
Isus a depus mărturie despre adevăr
[Legenda fotografiei de la pagina 15]
La fel ca hrana fizică, hrana spirituală este esenţială pentru bunăstarea noastră