Întrebări de la cititori

A avut imperfecţiunea fecioarei Maria vreun efect negativ asupra conceperii lui Isus?

Iată ce se spune despre „naşterea lui Isus“ în relatarea scrisă sub inspiraţie divină: „Pe timpul când mama sa, Maria, îi era promisă în căsătorie lui Iosif, ea s-a găsit însărcinată prin spiritul sfânt înainte ca ei să se unească“ (Matei 1:18). Într-adevăr, când Maria a rămas însărcinată, spiritul sfânt al lui Dumnezeu a jucat un rol esenţial.

Ce se poate spune însă despre Maria? A avut ovulul ei vreun rol când a rămas însărcinată? Potrivit promisiunilor făcute de Dumnezeu strămoşilor Mariei — Avraam, Isaac, Iacov, Iuda şi regele David —, copilul care avea să se nască trebuia să fie un adevărat descendent al lor (Geneza 22:18; 26:24; 28:10–14; 49:10; 2 Samuel 7:16). Dacă lucrurile n-ar fi stat astfel, cum ar fi putut fi copilul născut de Maria moştenitorul de drept al acelor promisiuni divine? El trebuia să fie propriul ei fiu. — Luca 3:23–34.

Îngerul lui Iehova i s-a arătat fecioarei Maria şi i-a spus: „Nu-ţi fie teamă, Maria, căci ai găsit favoare înaintea lui Dumnezeu; şi iată, vei concepe în pântecele tău şi vei da naştere unui fiu şi va trebui să-i pui numele Isus“ (Luca 1:30, 31). Conceperea presupune fertilizarea unui ovul. După cât se pare, Iehova Dumnezeu a făcut posibilă fertilizarea unui ovul al Mariei transferând din domeniul spiritual pe pământ viaţa Fiului său unic-născut. — Galateni 4:4.

Ar putea un copil conceput în acest fel de o femeie imperfectă să aibă un corp perfect şi să fie fără păcat? Cum acţionează legile eredităţii când se uneşte ceva perfect cu ceva imperfect? Să ne amintim că pentru a transfera forţa de viaţă perfectă a Fiului lui Dumnezeu şi pentru a determina conceperea a fost folosit spiritul sfânt. Acesta a neutralizat orice imperfecţiune existentă în ovulul Mariei, producând astfel un model genetic perfect încă de la început.

Indiferent cum au stat lucrurile, putem fi siguri că acţiunea spiritului sfânt al lui Dumnezeu a garantat atingerea scopului Său. Îngerul Gabriel i-a explicat Mariei: „Spiritul sfânt va veni asupra ta şi puterea Celui Preaînalt te va acoperi cu umbra sa. Din acest motiv, şi ceea ce se va naşte va fi numit sfânt, Fiul lui Dumnezeu“ (Luca 1:35). Da, spiritul sfânt a ridicat încă de la concepere un zid protector, ca să spunem aşa, pentru ca nici o imperfecţiune sau influenţă dăunătoare să nu afecteze dezvoltarea embrionului.

În mod clar, Isus îi datora viaţa umană perfectă Tatălui său ceresc, nu vreunui om. Iehova i-a „pregătit un corp“, iar Isus a fost de la concepere într-adevăr „neîntinat, separat de păcătoşi“. — Evrei 7:26; 10:5.

[Legenda ilustraţiei de la pagina 19]

„Vei concepe în pântecele tău şi vei da naştere unui fiu“