Să rămânem treji şi să înaintăm curajos!

Raport despre întrunirile speciale

CINE poate nega faptul că trăim în ‘timpuri critice, cărora cu greu li se face faţă’? Ca Martori ai lui Iehova, nu suntem scutiţi de presiunile vieţii din aceste ‘ultime zile’ (2 Timotei 3:1–5). Totuşi, suntem conştienţi că oamenii au nevoie de ajutor, deoarece nu înţeleg semnificaţia evenimentelor mondiale. Ei au nevoie de mângâiere şi de speranţă. Care este principala modalitate prin care ne putem ajuta semenii?

Am primit de la Dumnezeu misiunea de a proclama vestea bună despre Regatul său instaurat (Matei 24:14). Oamenii trebuie să ştie că acest regat ceresc este singura speranţă pentru omenire. Însă mesajul nostru nu e întotdeauna bine primit. În unele părţi, lucrarea noastră este interzisă, iar fraţii noştri sunt persecutaţi. Dar noi nu renunţăm. Având încredere deplină în Iehova, suntem hotărâţi să rămânem treji şi să continuăm să înaintăm curajos, declarând vestea bună fără încetare. — Faptele 5:42.

Această atitudine fermă a fost cât se poate de evidentă cu ocazia întrunirilor speciale care au avut loc în octombrie 2001. Sâmbătă, 6 octombrie, s-a ţinut întrunirea anuală a Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania, în Jersey (statul New Jersey, SUA), la Sala de Congrese a Martorilor lui Iehova. * În ziua următoare s-au ţinut alte patru întruniri, trei în Statele Unite, iar una în Canada. *

În deschiderea întrunirii anuale, preşedintele programului, Samuel F. Herd, membru al Corpului de Guvernare al Martorilor lui Iehova, a menţionat Psalmul 92:1, 4 şi a spus: „Vrem să ne dovedim recunoscători“. Într-adevăr, cele cinci rapoarte de pe întreg pământul au oferit multe motive de a fi recunoscători.

Rapoarte de pretutindeni

Fratele Alfred Kwakye a prezentat un raport despre progresul lucrării de predicare din Ghana, ţară cunoscută în trecut sub numele de Coasta de Aur. Mulţi ani, lucrarea noastră din această ţară a fost interzisă. Oamenii îi întrebau  pe Martori: „De ce aţi fost puşi sub interdicţie? Ce aţi făcut?“ Aceste întrebări ofereau ocazii de a depune mărturie, a explicat fratele Kwakye. În 1991, când interdicţia a fost ridicată, în Ghana erau 34 421 de Martori ai lui Iehova. În august 2001 activau în total 68 152 de Martori — o creştere de 98%. În prezent se lucrează la proiectul unei săli de congrese cu o capacitate de 10 000 de locuri. Este cât se poate de evident că fraţii noştri din Ghana profită la maximum de libertatea lor religioasă.

În pofida situaţiei politice instabile, fraţii noştri din Irlanda lucrează plini de zel în minister. Ei sunt respectaţi pentru poziţia lor de neutralitate. În Irlanda există 115 congregaţii, organizate în 6 circumscripţii, a spus coordonatorul filialei, Peter Andrews. Fratele Andrews a relatat o experienţă despre Liam, un băiat de zece ani care, plin de curaj, depune mărturie la şcoală. Liam le-a dat Cartea mea cu relatări biblice, publicată de Martorii lui Iehova, la 25 dintre colegii lui, precum şi învăţătoarei. Când a vrut să se boteze, Liam a fost întrebat dacă nu este prea tânăr. El a răspuns: „Nu contează vârsta, ci iubirea mea pentru Iehova. Botezul meu va arăta cât de mult îl iubesc“. Obiectivul lui Liam este să devină misionar.

În 1968 în Venezuela erau 5 400 de vestitori ai veştii bune. Însă în prezent sunt peste 88 000, a remarcat Stefan Johansson, coordonatorul filialei. În plus, există un potenţial de creştere, deoarece în 2001 la Comemorare au asistat peste 296 000 de persoane. În decembrie 1999, ploile abundente au provocat torente de noroi care au ucis aproximativ 50 000 de oameni, inclusiv mulţi Martori. Într-o Sală a Regatului noroiul ajunsese aproape până la tavan. Când cineva le-a sugerat să abandoneze clădirea, fraţii i-au răspuns: „Nicidecum! Este Sala Regatului şi nu vrem s-o abandonăm“. Ei s-au apucat s-o cureţe, scoţând din ea tone de noroi, pietre şi moloz. Clădirea a fost renovată, iar fraţii spun că acum este mai frumoasă decât era înainte!

În Filipine se vorbesc 87 de limbi şi dialecte, a spus fratele Denton Hopkinson, coordonatorul filialei. În anul de serviciu trecut au fost lansate Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi, ediţia completă, în trei dintre principalele limbi ale ţării — cebuano, iloko şi tagalog. Fratele Hopkinson a relatat o experienţă despre un băiat de nouă ani care a citit cartea  Vestea bună care te face fericit, publicată de Martorii lui Iehova. El a obţinut şi alte publicaţii de la filială şi le-a citit şi pe acestea. Însă a întâmpinat opoziţie din partea familiei. Câţiva ani mai târziu, când era student la medicină, el a luat legătura cu filiala şi a cerut un studiu biblic. S-a botezat în 1996 şi, la scurt timp, a început ministerul cu timp integral. Acum slujeşte împreună cu soţia lui la filială.

„Puerto Rico «exportă» Martori“, a spus Ronald Parkin, coordonatorul filialei. Pe insulă sunt aproximativ 25 000 de vestitori, iar numărul lor a rămas acelaşi de câţiva ani. De ce? Se estimează că Puerto Rico „exportă“ în Statele Unite circa 1 000 de vestitori pe an, mulţi dintre aceştia mutându-se din motive economice. Fratele Parkin a vorbit despre o hotărâre judecătorească foarte importantă luată în cazul lui Luis, un Martor de 17 ani care avea leucemie. Deoarece refuzase să primească sânge, i s-a intentat proces. Judecătoarea a vrut să vorbească personal cu el, aşa că l-a vizitat la spital. Luis a întrebat-o: „Dacă aş fi comis o infracţiune gravă, m-aţi fi judecat ca pe un adult, nu-i aşa? Însă, fiindcă vreau să ascult de Dumnezeu, mă trataţi ca pe un minor?“ Judecătoarea s-a convins că Luis era un minor matur, capabil să ia singur decizii.

După prezentarea acestor rapoarte din ţări îndepărtate, Harold Corkern, coordonatorul filialei din Statele Unite, a intervievat patru fraţi care îi slujesc de mult timp lui Iehova. Arthur Bonno este de 51 de ani în serviciul cu timp integral, iar acum slujeşte în cadrul comitetului filialei din Ecuador. Angelo Catanzaro este de 59 de ani în serviciul cu timp integral, slujind în cea mai mare parte a timpului ca supraveghetor itinerant. Richard Abrahamson a absolvit Şcoala Galaad în 1953 şi a avut privilegiul de a supraveghea lucrarea din Danemarca timp de 26 de ani, după care s-a întors la Betelul din Brooklyn. În cele din urmă, toţi au fost încântaţi să-l audă pe Carey W. Barber, în vârstă de 96 de ani. Fratele Barber s-a botezat în 1921 şi este în serviciul cu timp integral de 78 de ani, slujind ca membru al Corpului de Guvernare din 1978.

Cuvântări însufleţitoare

La întrunirea anuală au fost prezentate o serie de cuvântări care îndemnau auditoriul la reflecţie. Fratele Robert W. Wallen a vorbit pe tema: „Un popor pentru numele său“. Suntem un popor pentru numele lui Dumnezeu şi activăm în peste 230 de ţări. Iehova ne-a dat „un viitor şi o nădejde“ (Ieremia 29:11). Trebuie să continuăm să anunţăm Regatul lui Dumnezeu, răspândind minunatul mesaj de mângâiere (Isaia 61:1). „Aşadar, a spus fratele Wallen în încheiere, să continuăm să trăim în fiecare zi la înălţimea numelui pe care-l purtăm, acela de Martori ai lui Iehova.“ — Isaia 43:10.

Ultima parte a programului a fost un simpozion intitulat „Acum e timpul să rămânem treji, să stăm fermi şi să devenim tari“, prezentat de trei membri ai Corpului de Guvernare. — 1 Corinteni 16:13.

Mai întâi, fratele Stephen Lett a dezvoltat tema „Să rămânem treji în acest timp înaintat“. Somnul fizic este un dar, a explicat fratele Lett. El ne revigorează. Însă somnul spiritual este întotdeauna dăunător (1 Tesaloniceni 5:6). Aşadar, cum putem să rămânem treji din punct de vedere spiritual? Fratele Lett a vorbit despre trei „pastile“ spirituale: 1) Să fim ocupaţi din plin în lucrarea Domnului (1 Corinteni 15:58); 2) Să fim conştienţi de necesităţile noastre spirituale (Matei 5:3); 3) Să fim receptivi la sfaturile bazate pe Biblie pentru a putea acţiona în mod înţelept. — Proverbele 13:20.

Fratele Theodore Jaracz a ţinut încurajatoarea cuvântare intitulată: „Să stăm fermi în încercări“. Privitor la textul din Revelaţia 3:10, fratele Jaracz a întrebat: „Ce este «ora încercării»?“ Această încercare survine „în ziua Domnului“, adică în zilele noastre (Revelaţia 1:10). Încercarea are legătură cu controversa principală — suntem de partea Regatului instaurat al  lui Dumnezeu sau de partea sistemului de lucruri rău al lui Satan? Până la sfârşitul acestei ore a încercării vom trece cu siguranţă prin multe probleme sau dificultăţi. Vom rămâne loiali lui Iehova şi organizaţiei sale? ‘Va trebui ca fiecare dintre noi să-şi dovedească loialitatea’, a spus fratele Jaracz.

În încheiere, fratele John E. Barr a vorbit despre subiectul „Să devenim tari spiritualiceşte“. În legătură cu textul din Luca 13:23–25, fratele Barr a spus că trebuie să ne străduim ‘să intrăm pe uşa cea strâmtă’. Mulţi au dat greş deoarece nu au fost suficient de sârguincioşi ca să-şi întărească spiritualitatea. Pentru a deveni creştini maturi, trebuie să învăţăm să aplicăm principiile biblice în toate aspectele vieţii. Fratele Barr a spus: „Sunt sigur că veţi fi de acord cu faptul că în prezent trebuie 1) să-l punem pe Iehova pe primul plan în viaţă, 2) să devenim tari şi 3) să ne străduim să facem voinţa lui. Astfel vom putea să intrăm pe uşa cea strâmtă, care duce la o viaţă eternă, minunată“.

Spre finalul întrunirii anuale, mai rămăsese fără răspuns o singură întrebare: Care este textul anului 2002? Răspunsul la întrebare a fost dat a doua zi.

Întrunirea suplimentară

Duminică dimineaţă, toţi aşteptau cu nerăbdare programul întrunirii suplimentare. Acesta a început cu rezumatul articolului de studiu din Turnul de veghere pentru săptămâna respectivă, urmat de o scurtă trecere în revistă a câtorva idei principale din programul întrunirii anuale. Apoi, toţi au fost încântaţi să asculte cuvântarea care a dezbătut textul anului 2002: „Veniţi la mine, . . . şi eu vă voi înviora“ (Matei 11:28). Cuvântarea a avut la bază articolele de studiu publicate ulterior în Turnul de veghere din 15 decembrie 2001.

În continuare, câţiva delegaţi de la congresul special „Învăţători ai Cuvântului lui Dumnezeu“ ţinut în august 2001 în Franţa şi Italia şi-au spus impresiile. * În încheierea programului, vorbitorii delegaţi de la Betelul din Brooklyn au ţinut două cuvântări importante.

Prima cuvântare s-a intitulat „Să ne încredem plini de curaj în Iehova în aceste timpuri critice“. Vorbitorul a dezvoltat următoarele idei principale: 1) Încrederea fermă în Iehova a fost întotdeauna un lucru vital pentru poporul său. Biblia conţine multe exemple de persoane care au manifestat curaj şi credinţă în pofida opoziţiei (Evrei 11:1—12:3). 2) Iehova ne oferă motive întemeiate să ne încredem fără rezerve în el. Lucrările sale şi Cuvântul său constituie o garanţie că el se îngrijeşte de slujitorii lui şi că nu-i va uita niciodată (Evrei 6:10). 3) În zilele noastre, avem nevoie mai mult ca oricând de curaj şi încredere. Suntem „obiectul urii“, aşa cum a prezis Isus (Matei 24:9). Pentru a putea persevera, trebuie să ne bazăm pe Cuvântul lui Dumnezeu, să avem încredere că spiritul lui Iehova ne va sprijini şi să avem curajul de a continua să declarăm vestea bună. 4) Faptele arată că ne confruntăm cu opoziţie chiar în prezent. Toţi au fost profund impresionaţi când vorbitorul a relatat modul în care au perseverat fraţii noştri din Armenia, Franţa, Georgia, Kazahstan, Rusia şi Turkmenistan. Într-adevăr, acum este timpul să ne încredem plini de curaj în Iehova!

Ultimul vorbitor a expus tema: „Să înaintăm în unitate cu organizaţia lui Iehova“. În cuvântare au fost dezbătute câteva idei oportune. 1) Progresul poporului lui Iehova este remarcat de întreaga lume. Lucrarea de predicare şi congresele  noastre atrag atenţia oamenilor. 2) Organizaţia înfiinţată de Iehova este unită. În 29 e.n., Isus a fost uns cu spirit sfânt pentru a aduce „toate lucrurile“ — atât pe cei cu speranţă cerească, cât şi pe cei cu speranţă pământească — în familia unită a lui Dumnezeu (Efeseni 1:8–10). 3) Congresele sunt o dovadă remarcabilă a unităţii internaţionale. Acest lucru a fost evident la congresele speciale ţinute anul trecut, în luna august, în Franţa şi Italia. 4) În Franţa şi Italia a fost adoptată o rezoluţie însufleţitoare. Vorbitorul a citat câteva pasaje din această rezoluţie. Puteţi citi mai jos textul integral al rezoluţiei.

În încheierea ultimei cuvântări, vorbitorul delegat a citit un anunţ emoţionant din partea Corpului de Guvernare. Iată o parte din acesta: „Acum este timpul să rămânem treji şi să veghem, înţelegând semnificaţia evenimentelor mondiale . . . Vă asigurăm de interesul nostru sincer şi de iubirea pe care le avem pentru voi şi pentru întregul popor al lui Dumnezeu. Fie ca Iehova să vă binecuvânteze din abundenţă în timp ce faceţi voinţa sa din toată inima“. Membrii de pretutindeni ai poporului lui Iehova sunt hotărâţi să rămână treji în aceste timpuri critice şi să continue să înainteze plini de curaj în unitate cu organizaţia lui Iehova.

[Note de subsol]

[Chenarul/Fotografiile de la paginile 29–31]

REZOLUŢIE

În august 2001, în Franţa şi Italia s-au ţinut congrese speciale intitulate „Învăţători ai Cuvântului lui Dumnezeu“. La aceste congrese a fost prezentată o rezoluţie stimulatoare. Iată conţinutul ei:

„ÎN CALITATE de Martori ai lui Iehova, toţi cei prezenţi la congresul «Învăţători ai Cuvântului lui Dumnezeu» au primit o instruire inestimabilă. S-a arătat în mod clar cine este sursa acestei instruiri. Ea nu provine de la oameni, ci de la Cel pe care profetul Isaia din antichitate l-a prezentat drept «Marele [nostru] Instructor» (Isaia 30:20, NW). Observaţi ce ne aminteşte Iehova în Isaia 48:17: «Eu, DOMNUL Dumnezeul tău, te învăţ ce este de folos şi te conduc pe calea pe care trebuie să mergi». Cum se împlinesc aceste cuvinte? În principal, prin faptul că avem la dispoziţie cartea cea mai răspândită din lume şi tradusă în cele mai multe limbi, Biblia, în care ni se spune în termeni fără echivoc: «Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu şi utilă». — 2 Timotei 3:16.

În prezent, oamenii au o nevoie disperată de a primi o astfel de instruire folositoare. De ce? Ce recunosc persoanele raţionale când se gândesc la starea confuză a acestei lumi aflate în continuă schimbare? Ele ajung la concluzia că, deşi milioane de persoane au beneficiat de o anumită instruire în instituţiile lumii, omenirea se confruntă cu o lipsă acută de valori reale şi nu reuşeşte să facă deosebire între ce este bine şi ce este rău (Isaia 5:20, 21). Foarte mulţi oameni sunt în ignoranţă în ce priveşte Biblia. Deşi progresul tehnologic a făcut posibil ca oamenii să aibă acces, prin intermediul calculatoarelor, la o supraabundenţă de informaţii, nu s-a găsit răspuns la întrebări esenţiale cum ar fi: Care este scopul vieţii? Ce semnificaţie au evenimentele din zilele noastre? Putem avea o speranţă sigură? Se vor împlini vreodată dezideratele de pace şi siguranţă? Mai mult decât atât, deşi lucrările de referinţă din rafturile bibliotecilor conţin milioane de pagini dedicate aproape tuturor domeniilor de activitate umană, omenirea repetă greşelile din trecut. Delincvenţa ia amploare. Bolile despre care se credea odinioară că au fost eradicate reapar, în timp ce altele, cum este SIDA, cunosc o răspândire îngrijorătoare. Destrămarea vieţii de familie atinge  cote alarmante. Poluarea distruge mediul înconjurător. Terorismul şi armele de exterminare în masă sunt o reală ameninţare la adresa păcii şi a siguranţei. Există din ce în ce mai multe probleme fără soluţii. Cum ne ajutăm noi semenii în aceste timpuri critice? Există vreo învăţătură care să arate cum a ajuns omenirea în această stare jalnică şi să ne ofere îndrumare pentru a avea o viaţă mai bună în prezent şi o speranţă sigură şi luminoasă de viitor?

Noi avem misiunea biblică de «a ne duce şi a face discipoli din oameni ai tuturor naţiunilor, învăţându-i să respecte tot ce a poruncit Cristos» (Matei 28:19, 20). Isus Cristos a dat această misiune după moartea şi învierea sa, când a primit toată autoritatea în cer şi pe pământ. Ea este mai importantă decât toate activităţile promovate de oameni. Din punctul de vedere al lui Dumnezeu, misiunea noastră, care se concentrează asupra necesităţilor spirituale ale celor însetaţi după dreptate, are prioritate. Avem motive biblice valide să acordăm toată atenţia îndeplinirii acestei misiuni.

Aşadar, trebuie să punem această activitate pe primul plan în viaţă. Cu ajutorul şi binecuvântarea lui Dumnezeu, lucrarea va fi efectuată în pofida numeroaselor influenţe negative, a obstacolelor şi a opoziţiei din partea elementelor religioase şi politice, care pot constitui piedici în calea progresului acestui program de instruire desfăşurat la nivel mondial. Suntem ferm convinşi că lucrarea noastră va continua să prospere şi va fi dusă la îndeplinire într-un mod grandios. Cine ne dă această asigurare? Domnul Isus Cristos a promis că va fi alături de noi până la încheierea actualului sistem de lucruri în ministerul pe care ni l-a încredinţat Dumnezeu.

Timpul care i-a mai rămas omenirii îndurerate este foarte scurt. Misiunea pe care o avem de îndeplinit în prezent trebuie încheiată înainte de venirea sfârşitului. Prin urmare, noi, ca Martori ai lui Iehova, am hotărât:

În primul rând, în calitate de miniştri dedicaţi, suntem hotărâţi să punem interesele Regatului pe primul plan în viaţă şi să continuăm să progresăm spiritualiceşte. În acest sens, ne rugăm asemenea psalmistului care a spus în Psalmul 143:10: «Învaţă-mă să fac voia Ta, căci Tu eşti Dumnezeul meu». Aşadar, trebuie să fim sârguincioşi, străduindu-ne să citim zilnic din Biblie, să avem un program de studiu personal şi să facem cercetări. Ca progresul nostru să fie evident pentru toţi, ne vom da toată silinţa să ne pregătim pentru întrunirile congregaţiei şi pentru congresele de circumscripţie, de district, cele naţionale şi cele internaţionale şi să tragem maximum de foloase din instruirea teocratică primită. — 1 Timotei 4:15; Evrei 10:23–25.

În al doilea rând, pentru a fi învăţaţi de Dumnezeu, ne vom hrăni numai la masa lui şi vom respecta cu stricteţe îndemnul Bibliei de a evita învăţăturile demonilor, care induc în eroare (1 Corinteni 10:21; 1 Timotei 4:1). Ne vom lua măsuri de precauţie pentru a evita orice ar putea fi dăunător, cum ar fi falsităţile religioase, raţionamentele deşarte, perversiunile sexuale ruşinoase, flagelul pornografiei, divertismentele degradante sau orice altceva care nu «concordă cu învăţătura sănătoasă» (Romani 1:26, 27; 1 Corinteni 3:20; 1 Timotei 6:3; 2 Timotei 1:13). Vom manifesta consideraţie faţă de «darurile sub formă de oameni», care sunt competenţi să predea lucruri sănătoase, le vom aprecia în mod sincer eforturile şi vom colabora din toată inima cu aceşti bărbaţi pentru a susţine normele morale şi spirituale ale Cuvântului lui Dumnezeu, care sunt curate şi drepte. — Efeseni 4:7, 8, 11, 12; 1 Tesaloniceni 5:12, 13; Tit 1:9.

În al treilea rând, ca părinţi creştini, ne vom dedica fără rezerve instruirii copiilor noştri nu numai prin cuvânt, ci şi prin exemplu personal. Principala noastră preocupare este aceea de a-i ajuta încă din pruncie să «înveţe scrierile sfinte pentru a deveni înţelepţi pentru salvare» (2 Timotei 3:15). Vom păstra viu în minte faptul că a-i creşte în disciplina şi normele de gândire ale lui Iehova le va da cea mai bună ocazie de a trăi împlinirea promisiunii potrivit căreia «le va merge bine şi vor dăinui  mult timp pe pământ». — Efeseni 6:1–4.

În al patrulea rând, când vom fi copleşiţi de îngrijorări sau ne vom confrunta cu probleme grave, înainte de toate «îi vom face cunoscute lui Dumnezeu cererile noastre», fiind siguri că «pacea lui Dumnezeu, care întrece orice gândire» umană, ne va ocroti (Filipeni 4:6, 7). Luând jugul lui Cristos asupra noastră, vom găsi înviorare. Ştim că Dumnezeu se îngrijeşte de noi, de aceea nu vom ezita să ne aruncăm îngrijorările asupra lui. — Matei 11:28–30; 1 Petru 5:6, 7.

În al cincilea rând, în semn de recunoştinţă faţă de Iehova pentru privilegiul de a fi învăţători ai Cuvântului său, ne vom reînnoi eforturile de «a expune corect cuvântul adevărului şi de a ne înfăptui pe deplin ministerul» (2 Timotei 2:15; 4:5). Fiind conştienţi de ce anume implică aceasta, dorim din toată inima să-i găsim pe cei merituoşi şi să cultivăm seminţele semănate. În plus, vom fi învăţători mai buni conducând cu eficienţă mai multe studii biblice la domiciliu. În acest mod, vom acţiona în armonie cu voinţa lui Dumnezeu ca «orice fel de oameni să fie salvaţi şi să ajungă la o cunoştinţă exactă a adevărului». — 1 Timotei 2:3, 4.

În al şaselea rând, în secolul trecut şi în cel în curs, Martorii lui Iehova din multe ţări au avut de suportat opoziţii şi persecuţii sub diverse forme. Însă Iehova s-a dovedit a fi alături de ei (Romani 8:31). Cuvântul său infailibil ne asigură că «nici o armă pregătită împotriva noastră» pentru a împiedica, a încetini sau a opri lucrarea de predicare a Regatului şi de predare efectuată de noi nu va avea succes (Isaia 54:17). Atât în perioade favorabile, cât şi în perioade dificile, noi nu vom înceta să vorbim despre adevăr. Suntem hotărâţi să ne îndeplinim misiunea de a predica şi a preda cu sentimentul urgenţei (2 Timotei 4:1, 2). Obiectivul nostru este de a avea o participare cât mai amplă la predicarea veştii bune despre Regat, vorbindu-le oamenilor din toate naţiunile. Astfel, ei vor avea ocazia să înveţe despre posibilitatea de a primi viaţă veşnică într-o lume nouă a dreptăţii. Ca învăţători ai Cuvântului lui Dumnezeu uniţi, suntem hotărâţi să continuăm să-l imităm pe Marele Învăţător, Isus Cristos, şi să oglindim calităţile lui divine. Vom face toate acestea spre onoarea şi lauda Marelui nostru Instructor şi Dătător al vieţii, Iehova Dumnezeu.

Toţi participanţii la acest congres care sunt de acord cu adoptarea rezoluţiei să spună DA!“

La cele trei congrese din Franţa au fost prezente 160 000 de persoane, iar în Italia, unde congresul s-a ţinut în nouă localităţi, asistenţa totală a fost de 289 000 de persoane. Când celor prezenţi le-a fost adresat îndemnul din încheierea rezoluţiei, s-a auzit un asurzitor „Da“ rostit în numeroasele limbi pe care le vorbeau delegaţii.