Să găsim plăcere în dreptatea lui Iehova

„Cine urmăreşte dreptatea şi bunătatea, găseşte viaţă, dreptate şi slavă.“ — PROVERBELE 21:21.

1. Ce căi ale oamenilor din prezent duc la rezultate dezastruoase?

„MULTE căi i se par drepte omului, dar la urmă sunt căi ale morţii“ (Proverbele 16:25). Cât de bine descrie acest proverb biblic căile pe care merg majoritatea oamenilor în prezent! În general, oamenii sunt preocupaţi numai de ceea ce este drept în ochii lor, ignorând chiar şi cele mai elementare necesităţi ale altora (Proverbele 21:2). Ei pretind că respectă legile şi normele ţării, dar caută orice ocazie de a se sustrage de la respectarea lor. Rezultatul este o societate dezbinată şi confuză. — 2 Timotei 3:1–5.

2. De ce anume are o stringentă nevoie familia umană pentru a-i merge bine?

² Pentru binele nostru şi pentru pacea şi siguranţa întregii familii umane, avem în mod urgent nevoie de o lege sau de o normă corectă şi dreaptă, pe care toţi oamenii să fie dispuşi să o accepte şi să o respecte. Evident, nici o lege sau normă stabilită de vreun om, indiferent cât de inteligent sau de bine intenţionat ar fi, nu poate satisface această necesitate (Ieremia 10:23; Romani 3:10, 23). În cazul în care ar exista o astfel de normă, unde am putea-o găsi şi în ce ar consta ea? Şi, probabil, cea mai importantă întrebare ar fi: Dacă ar exista o astfel de normă, aţi găsi plăcere în ea şi aţi respecta-o?

Putem găsi norma cea dreaptă

3. Cine este cel mai în măsură să stabilească o normă potrivită şi utilă pentru toţi oamenii, şi de ce?

³ Ca să găsim o normă potrivită şi utilă pentru toţi, trebuie să apelăm la cineva care nu e limitat de graniţele rasiale, culturale şi politice şi care, spre deosebire de oameni, nu e afectat de slăbiciuni morale şi nu e lipsit de capacitatea de  a prevedea viitorul. Fără îndoială, singurul în măsură să stabilească această normă este Creatorul atotputernic, Iehova Dumnezeu, care declară: „Cât sunt de sus cerurile faţă de pământ, atât sunt de sus căile Mele faţă de căile voastre şi gândurile Mele faţă de gândurile voastre“ (Isaia 55:9). Mai mult decât atât, Biblia îl descrie pe Iehova drept „un Dumnezeu al credincioşiei şi fără nedreptate, [Cel care] este drept şi integru“ (Deuteronomul 32:4). În mai multe pasaje biblice găsim expresii de genul „DOMNUL este drept“ (Exodul 9:27; 2 Cronici 12:6; Psalmii 11:7; 129:4; Plângerile 1:18; Revelaţia 19:2, nota de subsol din NW, ediţia engleză cu referinţe). Da, este de aşteptat ca Iehova să stabilească norma supremă deoarece el este fidel, just şi drept.

4. Ce înseamnă cuvântul „drept“?

⁴ Majoritatea oamenilor îi privesc în mod nefavorabil, ba chiar dispreţuitor, pe cei care se consideră mai drepţi decât alţii. Ei sunt de părere că aceştia îşi iau un aer de superioritate, adică afişează în mod ipocrit credinţă şi pioşenie. Însă a fi „drept“ înseamnă a fi just, integru, virtuos, nevinovat, fără păcat. Cuvântul descrie o persoană care se conformează preceptelor legii divine ori normelor de moralitate acceptate, o persoană care acţionează drept sau just. Nu-i aşa că aţi găsi plăcere într-o lege sau normă care să aibă aceste caracteristici excelente?

5. La ce se referă cuvântul dreptate când este folosit în Biblie?

⁵ Iată ce remarcă face referitor la dreptate o enciclopedie: „Dreptatea nu este o noţiune abstractă, ci înseamnă mai degrabă a acţiona în orice relaţie în mod drept şi just“ (Encyclopaedia Judaica). De exemplu, dreptatea lui Dumnezeu nu este pur şi simplu o calitate a lui interioară, precum sfinţenia sau puritatea, ci este o manifestare a naturii sale concretizată în acţiuni drepte şi juste. Se poate spune că, întrucât Iehova este sfânt şi pur, tot ce face el şi tot ce provine de la el este drept. După cum spune Biblia, „DOMNUL este drept în toate căile Lui şi îndurător în toate faptele Lui“. — Psalmul 145:17.

6. Ce a spus Pavel despre unii evrei lipsiţi de credinţă din zilele sale, şi de ce?

⁶ Apostolul Pavel a subliniat această idee în scrisoarea sa adresată creştinilor din Roma. Iată ce a scris el despre unii evrei lipsiţi de credinţă: „Necunoscând dreptatea lui Dumnezeu, dar căutând să şi-o stabilească pe a lor, ei nu s-au supus dreptăţii lui Dumnezeu“ (Romani 10:3). De ce a spus Pavel despre aceştia că ‘nu cunoşteau dreptatea lui Dumnezeu’? Nu erau ei instruiţi din Lege, care conţinea, de fapt, normele drepte ale lui Dumnezeu? Ba da. Însă cei mai mulţi dintre ei considerau dreptatea în exclusivitate o virtute personală, care se dobândeşte prin respectarea cu scrupulozitate a unor reguli religioase. Ei nu priveau deci dreptatea ca pe o normă la care să se raporteze în relaţiile cu semenii. Asemenea conducătorilor religioşi din zilele lui Isus, ei nu au înţeles ce însemna, în realitate, justiţia şi dreptatea. — Matei 23:23–28.

7. Cum se manifestă bunătatea lui Iehova?

⁷ În contrast evident cu această atitudine, dreptatea lui Iehova se manifestă şi poate fi observată cu claritate întotdeauna în modul său de a-i trata pe alţii. Deşi dreptatea îl determină să nu treacă cu vederea păcatele comise cu bună ştiinţă, aceasta nu înseamnă că el este un Dumnezeu rece şi sever, de care trebuie să-ţi fie teamă şi de care nu te poţi apropia. Dimpotrivă, actele sale de bunătate oferă o bază pentru ca oamenii să se poată apropia de el şi să fie cruţaţi de consecinţele nefaste ale păcatului. Este absolut potrivit, aşadar, ca despre Iehova să se spună că e un „Dumnezeu drept şi [un] mântuitor“. — Isaia 45:21.

Dreptatea şi salvarea

8, 9. Cum exprima Legea dreptatea lui Dumnezeu?

⁸ Pentru a înţelege legătura dintre dreptatea lui Dumnezeu şi salvare, o acţiune a sa ce vădeşte iubire, să ne gândim la Legea pe care i-a dat-o el naţiunii Israel prin intermediul lui Moise. Nu încape îndoială că Legea a fost dreaptă. Printre ultimele cuvinte adresate israeliţilor, Moise le-a reamintit următoarele: „Care este poporul  acela aşa de mare încât să aibă rânduieli şi porunci aşa de drepte, cum este toată legea aceasta pe care v-o pun astăzi înainte?“ (Deuteronomul 4:8). Secole mai târziu, regele David al Israelului a declarat: „Judecăţile DOMNULUI sunt adevărate, toate sunt drepte“. — Psalmul 19:9.

⁹ Prin intermediul Legii, Iehova şi-a prezentat cu claritate normele sale perfecte cu privire la bine şi rău. Legea le arăta până în cele mai mici detalii israeliţilor cum să acţioneze nu numai în chestiunile de ordin religios, ci şi în afaceri, în relaţiile cu partenerii conjugali, în privinţa obiceiurilor alimentare şi sanitare şi, desigur, în deciziile judecătoreşti. Legea conţinea totodată sancţiuni stricte împotriva celor ce o încălcau, impunând în unele cazuri chiar pedeapsa capitală. * Dar erau cerinţele drepte ale lui Dumnezeu, prezentate în Lege, o povară grea şi chinuitoare, care-i priva pe oameni de libertate şi le răpea bucuria, aşa cum spun mulţi în prezent?

10. Ce sentimente au avut cei ce l-au iubit pe Iehova faţă de legile sale?

¹⁰ Cei care l-au iubit pe Iehova au găsit o mare plăcere în legile şi decretele sale drepte. De pildă, regele David nu numai că a recunoscut că deciziile judecătoreşti ale lui Iehova sunt adevărate şi drepte, după cum am văzut, dar a şi avut o afecţiune şi o apreciere sincere faţă de ele. Referitor la legile şi deciziile judecătoreşti ale lui Iehova, el a scris: „Ele sunt mai de preţ decât aurul, decât mult aur curat; sunt mai dulci decât mierea, decât picurul din faguri. Slujitorul Tău primeşte şi el învăţătură de la ele; în păzirea lor este mare răsplată“. — Psalmul 19:7, 10, 11.

11. În ce sens s-a dovedit Legea un ‘tutore care conduce la Cristos’?

¹¹ Secole mai târziu, Pavel a subliniat un aspect şi mai valoros al Legii. Iată ce a scris el în scrisoarea adresată galatenilor: „Legea a devenit tutorele nostru care conduce la Cristos, ca să fim declaraţi drepţi datorită credinţei“ (Galateni 3:24). În zilele lui Pavel, un tutore (pedagog, Kingdom Interlinear) era un slujitor, sau un sclav, al unei mari familii. El avea obligaţia de a-i ocroti pe copii şi de a-i însoţi la şcoală. În mod asemănător, Legea i-a ocrotit pe israeliţi de practicile religioase degradante şi imorale ale naţiunilor vecine (Deuteronomul 18:9–13; Galateni 3:23). În plus, Legea i-a făcut pe israeliţi conştienţi că erau păcătoşi şi că aveau nevoie să fie iertaţi şi salvaţi (Galateni 3:19). Sistemul referitor la jertfe a scos în evidenţă necesitatea unei jertfe de răscumpărare şi a furnizat un model profetic prin care putea fi identificat adevăratul Mesia (Evrei 10:1, 11, 12). Aşadar, Iehova şi-a exprimat dreptatea prin intermediul Legii având în vedere bunăstarea şi salvarea eternă a oamenilor.

Cei consideraţi drepţi de Dumnezeu

12. Ce puteau dobândi israeliţii respectând cu conştiinciozitate Legea?

¹² Întrucât Legea dată de Iehova a fost dreaptă sub toate aspectele, respectând-o, israeliţii puteau dobândi o poziţie dreaptă înaintea lui. Când israeliţii erau pe punctul de a intra în  Ţara Promisă, Moise le-a reamintit următoarele: „Aceasta va fi dreptatea noastră, dacă vom împlini cu scumpătate toate aceste porunci înaintea DOMNULUI Dumnezeului nostru, aşa cum El ne-a poruncit“ (Deuteronomul 6:25). De asemenea, Iehova promisese: „Să păziţi rânduielile şi judecăţile Mele: omul care le va împlini va trăi prin ele: Eu sunt DOMNUL“. — Leviticul 18:5; Romani 10:5.

13. Era o dovadă de nedreptate din partea lui Dumnezeu să le ceară slujitorilor săi să respecte Legea lui dreaptă? Explicaţi.

¹³ Din nefericire, israeliţii, ca naţiune, nu au ‘împlinit toate aceste porunci înaintea DOMNULUI’, pierzând astfel promisele binecuvântări. Israeliţii nu au respectat toate poruncile lui Dumnezeu deoarece, spre deosebire de ei, Legea divină era perfectă. Înseamnă aceasta că Dumnezeu este nedrept? Evident că nu. Pavel a scris: „Ce vom spune deci? Există nedreptate la Dumnezeu? Asta niciodată!“ (Romani 9:14). La drept vorbind, atât înainte, cât şi după ce a fost dată Legea, unii oameni au fost consideraţi drepţi de Dumnezeu chiar dacă erau imperfecţi şi păcătoşi. Printre aceşti oameni temători de Dumnezeu s-au numărat şi Noe, Avraam, Iov, Rahav şi Daniel (Geneza 7:1; 15:6; Iov 1:1; Ezechiel 14:14; Iacov 2:25). Aşadar, întrebarea este: Pe ce bază au fost declaraţi drepţi aceşti oameni de către Dumnezeu?

14. La ce se referă Biblia când spune despre unii oameni imperfecţi că erau ‘drepţi’?

¹⁴ Când Biblia spune despre un om că era „drept“, aceasta nu înseamnă că omul respectiv era fără păcat sau perfect, ci că el îşi îndeplinea obligaţiile faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni. De pildă, Noe a fost numit „un om drept şi integru printre cei din timpul lui“ deoarece „a făcut tot ce-i poruncise Dumnezeu“ (Geneza 6:9, 22; Maleahi 3:18). Zaharia şi Elisabeta, părinţii lui Ioan Botezătorul, „erau drepţi înaintea lui Dumnezeu, fiindcă umblau în mod ireproşabil conform tuturor poruncilor şi cerinţelor legale ale lui Iehova“ (Luca 1:6). Chiar şi un neisraelit, un ofiţer roman pe nume Corneliu, a fost numit „om drept şi temător de Dumnezeu“. — Faptele 10:22.

15. Cu ce este dreptatea în strânsă legătură?

¹⁵ În plus, dreptatea unui om este într-o strânsă legătură cu ceea ce se află în inima lui — cu credinţa lui în Iehova şi cu aprecierea şi iubirea lui faţă de El şi promisiunile sale —, nu doar cu simplul fapt de a face ceea ce spune Dumnezeu. Scripturile afirmă că Avraam „L-a crezut pe DOMNUL, şi El i-a socotit lucrul acesta ca dreptate“ (Geneza 15:6). Avraam a crezut nu numai  că Dumnezeu există, dar şi că el îşi va ţine promisiunea referitoare la ‘sămânţă’ (Geneza 3:15; 12:2; 15:5; 22:18). Pe baza acestei credinţe însoţite de lucrări corespunzătoare ei, Iehova a putut să trateze cu Avraam şi cu alţi oameni fideli şi să-i binecuvânteze chiar dacă erau imperfecţi. — Psalmul 36:10; Romani 4:20–22.

16. La ce anume a dus credinţa în răscumpărare?

¹⁶ În fine, dreptatea unui om depinde de credinţa sa în jertfa de răscumpărare a lui Isus Cristos. Referindu-se la creştinii din secolul I, Pavel a scris: „Ca dar gratuit sunt ei declaraţi drepţi prin bunătatea . . . nemeritată [a lui Dumnezeu], pe baza eliberării prin răscumpărarea plătită de Cristos Isus“ (Romani 3:24). Pavel vorbea aici despre cei aleşi să fie comoştenitori cu Cristos în Regatul ceresc. Dar jertfa de răscumpărare a lui Isus le-a deschis şi altor oameni, care se numără cu milioanele, posibilitatea de a dobândi o poziţie dreaptă înaintea lui Dumnezeu. Apostolul Ioan a văzut într-o viziune „o mare mulţime, pe care nici un om nu putea s-o numere, . . . stând în picioare înaintea tronului şi înaintea Mielului, îmbrăcaţi cu robe albe“. Robele albe simbolizează faptul că ei sunt curaţi şi drepţi înaintea lui Dumnezeu, deoarece „şi-au spălat robele şi le-au albit în sângele Mielului“. — Revelaţia 7:9, 14.

Să găsim plăcere în dreptatea lui Iehova

17. Ce acţiuni trebuie să întreprindem pentru a demonstra că urmărim dreptatea?

¹⁷ Deşi Iehova l-a dat plin de iubire pe Fiul său, Isus Cristos, pentru ca oamenii să poată dobândi o poziţie dreaptă înaintea Sa, acest rezultat nu vine de la sine. Fiecare om trebuie să exercite credinţă în răscumpărare, să-şi aducă viaţa în armonie cu voinţa divină, să se dedice lui Iehova şi să-şi simbolizeze dedicarea prin botezul în apă. Apoi trebuie să continue să urmărească dreptatea, precum şi alte calităţi spirituale. Iată ce l-a îndemnat Pavel pe Timotei, un creştin botezat care avea chemare cerească: „Urmăreşte dreptatea, devoţiunea sfântă, credinţa, iubirea, perseverenţa, blândeţea temperamentului“ (1 Timotei 6:11; 2 Timotei 2:22). Isus a evidenţiat şi el necesitatea unor eforturi continue spunând: „Continuaţi deci să căutaţi mai întâi regatul şi dreptatea Sa“. Poate că ne străduim din răsputeri să căutăm binecuvântările Regatului lui Dumnezeu, dar ne străduim noi la fel de mult şi să urmăm căile drepte ale lui Iehova? — Matei 6:33.

18. a) De ce nu este uşor să urmărim dreptatea? b) Ce putem învăţa din exemplul lui Lot?

¹⁸ Bineînţeles că nu este uşor să urmărim dreptatea deoarece cu toţii suntem imperfecţi, iar tendinţa noastră firească este spre nedreptate (Isaia 64:6). Mai mult decât atât, suntem înconjuraţi de oameni cărora nu prea le pasă de căile drepte ale lui Iehova. Situaţia noastră este foarte asemănătoare cu cea a lui Lot, care locuia în Sodoma, o cetate vestită pentru nelegiuirea locuitorilor ei. Apostolul Petru a arătat de ce a găsit Iehova de cuviinţă să-l salveze pe Lot când distrugerea era iminentă. Petru a spus: „Acel om drept, prin ceea ce vedea şi auzea când locuia printre ei, îşi chinuia zi de zi sufletul său drept din cauza faptelor lor nelegiuite“ (2 Petru 2:7, 8). Prin urmare, ar fi bine ca fiecare dintre noi să se întrebe: Aprob eu cumva în mod tacit în inima mea practicile imorale ale oamenilor din jur? Ce părere am despre distracţiile sau sporturile violente care sunt foarte apreciate în prezent? Le consider eu doar de prost gust sau, asemenea lui Lot, îmi chinui sufletul din cauza unor astfel de acte nedrepte?

19. De ce binecuvântări putem avea parte dacă ne vom găsi plăcerea în dreptatea lui Dumnezeu?

 ¹⁹ În aceste zile primejdioase şi nesigure, faptul de a găsi plăcere în dreptatea lui Iehova constituie o sursă de siguranţă şi protecţie. După ce a întrebat „DOAMNE, cine va locui în cortul Tău? Cine va locui pe muntele sfinţeniei Tale?“, regele David a dat următorul răspuns: „Cel care umblă în neprihănire, cel care face ceea ce este drept“ (Psalmul 15:1, 2). Dacă vom urmări dreptatea lui Dumnezeu şi vom găsi plăcere în ea, ne vom putea păstra relaţii bune cu el şi vom putea continua să ne bucurăm de favoarea şi de binecuvântarea sa. Astfel, vom avea o viaţă caracterizată prin mulţumire, respect de sine şi pacea minţii. Cuvântul lui Dumnezeu spune: „Cine urmăreşte dreptatea şi bunătatea, găseşte viaţă, dreptate şi slavă“ (Proverbele 21:21). În plus, străduindu-ne cu orice preţ să acţionăm întotdeauna în mod drept şi just, vom fi mai fericiţi în relaţiile cu ceilalţi şi ne vom bucura de o viaţă mai bună — atât pe plan moral, cât şi pe plan spiritual. Psalmistul a declarat: „Ferice de cei ce păzesc judecata şi de cei care practică dreptatea în orice timp“. — Psalmul 106:3.

[Notă de subsol]

Puteţi să explicaţi?

• Ce este dreptatea?

• Ce legătură există între salvare şi dreptatea divină?

• Pe ce bază sunt oamenii consideraţi drepţi de către Dumnezeu?

• Cum putem găsi plăcere în dreptatea lui Iehova?

[Întrebări de studiu]

[Legenda ilustraţiilor de la pagina 15]

Regele David şi-a exprimat afecţiunea sinceră pentru legile lui Dumnezeu

[Legenda ilustraţiilor de la pagina 16]

Noe, Avraam, Zaharia şi Elisabeta, precum şi Corneliu au fost consideraţi drepţi de Dumnezeu. Ştiţi de ce?