Cui ar trebui să-i fim loiali?

„Ţara noastră: . . . Fie ca ea să aibă întotdeauna dreptate; indiferent dacă are sau nu dreptate, e ţara noastră.“ — Stephen Decatur, ofiţer de marină american, 1779–1820.

LOIALITATEA necondiţionată faţă de patrie este considerată de mulţi datoria supremă. Alţii ar parafraza cuvintele lui Stephen Decatur astfel: „Fie ca religia mea să aibă întotdeauna dreptate; indiferent dacă are sau nu dreptate, e religia mea“.

Obiectiv vorbind, ni se pretinde, în general, să fim loiali ţării sau religiei în care ne-am născut, însă decizia cu privire la obiectul loialităţii este mult prea importantă pentru a o lăsa la voia întâmplării. Totuşi, reanalizarea valorilor faţă de care cineva a fost învăţat de mic să fie loial pretinde curaj şi poate genera probleme.

Un test de loialitate

O femeie care a crescut în Zambia ne povesteşte: „Încă de mică am avut înclinaţii religioase. Părinţii m-au învăţat să mă rog zilnic în faţa altarului familiei, să respect sărbătorile religioase şi să merg cu regularitate la templu. Religia şi închinarea erau o parte integrantă a culturii şi a vieţii comunităţii şi familiei mele“.

 Totuşi în ultimii ani ai adolescenţei ea a început să studieze Biblia cu Martorii lui Iehova şi, la scurt timp după aceea, s-a hotărât să-şi schimbe religia. A fost aceasta lipsă de loialitate?

Zlatko a crescut în Bosnia şi a luptat o perioadă în conflictul care a izbucnit în ţara sa natală. Şi el a început să studieze Biblia cu Martorii lui Iehova. Acum el refuză să îndrepte arma împotriva cuiva. Este el lipsit de loialitate?

Răspunsul pe care îl daţi la aceste întrebări depinde de felul în care priviţi lucrurile. Femeia menţionată anterior ne spune: „În comunitatea mea, schimbarea religiei este ceva de neiertat şi aduce cu sine un stigmat social; e considerată lipsă de loialitate, o trădare a familiei şi a comunităţii“. Tot aşa, foştii tovarăşi de arme ai lui Zlatko îi considerau trădători pe cei care refuzau să lupte în tabăra lor. Însă atât această femeie, cât şi Zlatko cred că trebuie să se conducă după o formă superioară de loialitate, şi anume loialitatea faţă de Dumnezeu. Este mult mai important să ne întrebăm: Cum îi priveşte Dumnezeu pe cei care doresc să-i fie loiali?

Adevărata loialitate, o expresie a iubirii

Regele David i-a spus lui Iehova Dumnezeu: „Cu cineva loial tu vei acţiona cu loialitate“ (2 Samuel 22:26, NW). Termenul ebraic tradus aici prin „loialitate“ transmite ideea de bunătate care se ataşează cu iubire de un lucru până când scopul său cu privire la acel lucru este realizat. Asemenea unei mame care îşi alăptează copilul, Iehova se ataşează cu iubire de cei ce îi sunt loiali. El le-a spus slujitorilor săi loiali din Israelul antic următoarele: „Poate o femeie să uite copilul pe care-l alăptează şi să n-aibă milă de fiul pântecelui ei? Dar chiar dacă l-ar uita, totuşi Eu nu te voi uita“ (Isaia 49:15). Cei care sunt dispuşi să pună loialitatea faţă de Dumnezeu mai presus de orice pot fi siguri că el le va purta de grijă în mod iubitor.

Loialitatea faţă de Iehova se bazează pe iubire. Ea îl îndeamnă pe om să iubească ceea ce iubeşte Iehova şi să urască lucrurile rele pe care le urăşte el (Psalmul 97:10). Întrucât iubirea este calitatea dominantă a lui Iehova, loialitatea faţă de Dumnezeu îl împiedică pe om să acţioneze într-un mod lipsit de iubire faţă de alţii (1 Ioan 4:8). Aşadar, dacă din loialitate faţă de Dumnezeu cineva îşi schimbă convingerile religioase, asta nu înseamnă că el nu-şi mai iubeşte familia.

Loialitatea faţă de Dumnezeu, o forţă benefică

Femeia menţionată mai sus ne explică ce anume a stat la baza acţiunilor ei: „Studiind Biblia, am ajuns să-l cunosc pe Iehova drept adevăratul Dumnezeu şi am cultivat relaţii personale cu el. Iehova se deosebeşte de toţi dumnezeii la care m-am închinat înainte; el manifestă iubire, dreptate, înţelepciune şi putere într-un echilibru perfect. Deoarece Iehova pretinde devoţiune exclusivă, a trebuit să renunţ la închinarea la alţi dumnezei.

Părinţii mei şi-au exprimat în repetate rânduri nemulţumirea şi mi-au spus că i-am dezamăgit foarte mult. Aceasta m-a întristat, întrucât aprobarea părinţilor mei înseamnă mult pentru mine. Însă, pe măsură ce am acumulat cunoştinţe despre adevărul biblic, am înţeles tot mai clar ce alegere trebuia să fac. Mi-am dat seama că nu-i puteam întoarce spatele lui Iehova.

Alegerea mea de a-i fi loială lui Iehova şi nu tradiţiilor religioase nu înseamnă lipsă de loialitate faţă de membrii familiei mele. Mă străduiesc să le arăt prin cuvinte şi fapte că înţeleg ceea ce simt ei. Dar, dacă nu-i rămân loială lui Iehova, aş putea chiar să-mi împiedic familia să ajungă să-l cunoască, iar asta ar fi într-adevăr o lipsă de loialitate“.

În mod asemănător, un om nu trebuie considerat trădător dacă din loialitate faţă de Dumnezeu rămâne neutru din punct de vedere politic şi nu ridică armele împotriva semenilor săi. Iată ce ne  spune Zlatko în acest sens: „Deşi am crescut într-o familie de creştini nominali, m-am căsătorit cu o femeie care nu era creştină. Când a izbucnit războiul, nu mai ştiam cui să-i fiu loial. Am fost constrâns să aleg de care parte să lupt. Am luptat în război trei ani şi jumătate. În cele din urmă, am fugit împreună cu soţia mea în Croaţia, unde i-am întâlnit pe Martorii lui Iehova.

Studiul biblic ne-a făcut să înţelegem că în primul rând trebuie să-i fim loiali lui Iehova şi că el doreşte ca noi să ne iubim semenii indiferent de religia sau rasa lor. În prezent, eu şi soţia mea suntem uniţi în închinarea adusă lui Iehova, iar eu am învăţat că nu-i pot fi loial lui Dumnezeu dacă lupt împotriva semenilor mei“.

Cunoştinţa exactă ne modelează loialitatea

Întrucât Iehova este Creatorul nostru, loialitatea faţă de el are, pe bună dreptate, prioritate faţă de oricare alta (Revelaţia 4:11). Cu toate acestea, pentru ca loialitatea noastră faţă de Dumnezeu să nu devină fanatică şi distructivă, ea trebuie modelată de cunoştinţa exactă. Biblia ne îndeamnă: „Să fiţi înnoiţi în forţa care vă activează mintea şi să vă îmbrăcaţi cu noua personalitate care a fost creată potrivit voinţei lui Dumnezeu, în adevărată . . . loialitate“ (Efeseni 4:23, 24). Bărbatul bine cunoscut care a scris aceste cuvinte inspirate de Dumnezeu a avut curajul de a reanaliza valorile faţă de care a fost învăţat de mic să fie loial. Autoanaliza pe care şi-a făcut-o în acest sens l-a determinat să întreprindă schimbări.

Într-adevăr, asemenea multor persoane din zilele noastre, Saul a trebuit să dea un test de loialitate. El fusese crescut în tradiţia strictă a familiei sale şi era foarte loial religiei în care se născuse. Această loialitate l-a îndemnat chiar să-i persecute pe cei care nu-i împărtăşeau opiniile. Lui Saul i se dusese vestea că invada casele creştinilor şi îi târa afară, ducându-i să fie pedepsiţi sau chiar omorâţi. — Faptele 22:3–5; Filipeni 3:4–6.

Cu toate acestea, odată ce a dobândit cunoştinţe exacte din Biblie, el a făcut ceea ce pentru mulţi dintre tovarăşii săi era de neconceput: şi-a schimbat religia. Saul, care mai târziu a ajuns cunoscut drept apostolul Pavel, a ales să-i fie loial lui Dumnezeu, nu tradiţiei. Loialitatea faţă de Dumnezeu bazată pe cunoştinţa exactă l-a îndemnat pe Saul să-şi schimbe comportamentul distructiv şi fanatic şi să devină tolerant, iubitor şi încurajator.

De ce să fim loiali?

Dacă permitem ca normele divine să ne modeleze loialitatea, vom obţine foloase reale. De exemplu, într-un raport întocmit în 1999 de Institutul Australian pentru Studii asupra Familiei s-a spus că printre condiţiile fundamentale ale unei căsnicii durabile şi pline de satisfacţii se numără „încrederea şi fidelitatea, . . . [precum şi] spiritualitatea“. Potrivit aceluiaşi studiu pe baza căruia s-a întocmit raportul, oamenii sunt mai fericiţi, mai sănătoşi şi trăiesc mai mult dacă au  „căsnicii stabile şi pline de satisfacţii“, iar copiii crescuţi în astfel de familii au şanse mai mari de a avea parte de o viaţă fericită.

În lumea nesigură de azi, loialitatea se aseamănă cu o frânghie aruncată de o barcă de salvare unui om aflat în pericol de înec. Dacă omul nu este loial, el va fi purtat încoace şi-ncolo de vânt şi de valuri. Iar, dacă loialitatea sa este greşit direcţionată, e ca şi cum ar fi apucat o frânghie prinsă de o navă care se scufundă. Asemenea lui Saul, el ar putea adopta o conduită distructivă. Însă loialitatea faţă de Iehova bazată pe cunoştinţa exactă este o „frânghie“ care ne conferă stabilitate şi care ne va salva. — Efeseni 4:13–15.

Iată ce le promite Iehova celor care-i sunt loiali: „Iehova iubeşte dreptatea şi el nu îi va părăsi pe cei loiali ai săi. Ei vor fi ocrotiţi, în mod sigur, pe timp indefinit“ (Psalmul 37:28, NW). În curând, toţi cei care îi sunt loiali lui Iehova vor avea posibilitatea să trăiască într-un paradis pământesc, unde nu vor mai fi necazuri şi durere şi unde se vor putea bucura de relaţii stabile cu semenii, fără să mai existe dezbinări de ordin religios şi politic. — Revelaţia 7:9, 14; 21:3, 4.

Chiar şi în prezent, milioane de oameni din toată lumea au găsit cheia adevăratei fericiri, şi anume loialitatea faţă de Iehova. De ce nu-i rugaţi pe Martorii lui Iehova să vă ajute să vă analizaţi punctul de vedere cu privire la loialitate în lumina adevărului biblic? Biblia ne spune următoarele: „Verificaţi mereu dacă sunteţi în credinţă, dovediţi mereu ceea ce sunteţi voi înşivă“. — 2 Corinteni 13:5.

E nevoie de curaj pentru a ne analiza credinţa şi motivul pentru care îi suntem loiali lui Iehova Dumnezeu, însă merită din plin acest lucru, deoarece astfel vom putea să ne apropiem mai mult de el. Cuvintele femeii despre care am vorbit mai înainte dezvăluie sentimentele multora: „Mi-am dat seama că, fiindu-i loiali lui Iehova şi respectând normele sale, ne putem păstra echilibrul în relaţiile familiale şi putem deveni membri mai utili ai societăţii. Oricât de dificile ar fi încercările cu care ne confruntăm, dacă-i rămânem loiali lui Iehova, el se va dovedi întotdeauna loial faţă de noi“.

[Legenda ilustraţiei de la pagina 6]

Cunoştinţa exactă l-a îndemnat pe Saul să facă schimbări în ce priveşte obiectul loialităţii sale

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

De ce nu analizaţi în lumina adevărului biblic valorile cărora le sunteţi loiali?

[Provenienţa fotografiilor de la pagina 4]

Churchill (sus, stânga): U.S. National Archives photo; Joseph Göbbels (în extremitatea dreaptă): Library of Congress