Cum ne poate ocroti capacitatea de gândire?

VALURILE mari oferă o privelişte încântătoare, însă pentru marinari ele constituie o ameninţare. Când marea este agitată, viaţa le e în pericol.

În mod asemănător, slujitorii lui Dumnezeu se pot confrunta cu dificultăţi din ce în ce mai mari, care par la un moment dat că-i copleşesc. Probabil că şi voi aţi fost izbiţi de valurile încercărilor şi ale tentaţiilor care se năpustesc asupra creştinilor. Cu siguranţă, doriţi să le înfruntaţi cu fermitate, fiind hotărâţi să evitaţi naufragiul spiritual (1 Timotei 1:19). Capacitatea de gândire constituie un mijloc de apărare vital. Însă ce este ea şi cum o putem dobândi?

Termenul ebraic pentru „capacitate de gândire“, mezimmáh, provine din rădăcina unui cuvânt care înseamnă „a plănui sau a complota“ (Proverbele 1:4, NW). Prin urmare, unele versiuni ale Bibliei traduc termenul mezimmáh prin „prudenţă“ sau „prevedere“. Bibliştii Jamieson, Fausset şi Brown sunt de părere că mezimmáh ar fi „precauţie manifestată în vederea evitării pericolelor şi a obţinerii de foloase“. Aceasta presupune să ţinem seama de urmările atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung ale acţiunilor noastre. Capacitatea de gândire ne va ajuta ca, înainte de a trece la acţiune — mai ales când trebuie să luăm decizii importante —, să analizăm îndeaproape toate posibilităţile pe care le avem.

Când trebuie să ia decizii cu privire la viitor sau la anumite probleme cu care se confruntă în prezent, un om cu capacitate de gândire ia mai întâi în considerare capcanele sau pericolele la care s-ar putea expune. Odată ce a identificat pericolele, el se gândeşte cum le-ar putea evita, ţinând cont de influenţele exercitate de mediu şi asocieri. El poate astfel elabora un plan de acţiune care să-i aducă foloase şi, probabil, chiar binecuvântări din partea lui Dumnezeu. Să analizăm câteva exemple practice în această privinţă.

Să evităm capcana imoralităţii sexuale

Uneori, vântul produce valuri puternice care lovesc prova navei, fenomen cunoscut sub numele de mare din prova. Dacă marinarii nu manevrează nava în aşa fel încât să înfrunte valurile frontal, nava se poate răsturna.

Întrucât trăim într-o lume obsedată de sex, noi ne confruntăm cu o situaţie asemănătoare. Suntem loviţi zi de zi de valuri de mesaje şi imagini senzuale. Nu putem ignora efectul lor asupra dorinţelor noastre sexuale normale. Trebuie să ne folosim capacitatea de gândire pentru a înfrunta cu fermitate tentaţiile şi să nu ne lăsăm purtaţi de val spre situaţii periculoase.

Bărbaţii creştini, de exemplu, lucrează adesea împreună cu oameni care au puţin respect faţă de femei, considerându-le simple obiecte de satisfacere a dorinţelor sexuale. Colegii lor de muncă spun, probabil, glume obscene şi fac aluzii sexuale. În timp, în mintea unui creştin care  lucrează într-un astfel de mediu pot încolţi idei imorale.

Şi femeile creştine care sunt nevoite să aibă un serviciu laic se pot confrunta cu încercări. Poate că o soră lucrează împreună cu bărbaţi şi femei care nu-i împărtăşesc normele morale. S-ar putea ca unul dintre colegi să manifeste un anumit interes faţă de ea. La început, el ar putea-o trata cu consideraţie şi chiar ar putea manifesta respect faţă de convingerile ei religioase. Insistenţa lui şi timpul tot mai îndelungat petrecut în compania sa o pot face să-şi dorească să se apropie mai mult de el.

Cum ne poate ajuta capacitatea de gândire pe noi, creştinii, în astfel de situaţii? În primul rând, ea ne avertizează cu privire la pericolele de natură spirituală, iar, în al doilea rând, ne îndeamnă să ne gândim dinainte la modul corect de a proceda (Proverbele 3:21–23). Trebuie să le spunem în mod clar colegilor că, datorită convingerilor noastre biblice, avem norme diferite (1 Corinteni 6:18). Vorbirea şi conduita noastră pot da greutate acestui mesaj. Mai mult decât atât, relaţiile cu unii colegi trebuie păstrate între anumite limite.

Totuşi, nu numai la locul de muncă suntem expuşi la presiuni imorale. Ele pot apărea şi dacă un cuplu căsătorit permite problemelor să-i slăbească unitatea. Iată ce a observat un ministru itinerant: „Destrămarea unei căsnicii nu se produce din senin. Cei doi se pot îndepărta treptat unul de celălalt, ajungând rareori să discute sau să petreacă timp împreună. Pentru a umple golul produs, ei urmăresc obiective materialiste. În plus, întrucât îşi adresează foarte rar unul altuia vreun compliment, ei se pot simţi atraşi de alte persoane de sex opus“.

Acest ministru cu experienţă a adăugat: „Partenerii de căsătorie trebuie să-şi facă cu regularitate timp să discute împreună despre ce anume s-ar putea să dăuneze căsniciei lor. Ei trebuie să-şi facă un program pentru a studia, a se ruga şi a merge în lucrarea de predicare împreună. Ei pot trage multe foloase dacă-şi vorbesc unul altuia «acasă, în călătorie, când se culcă şi când se scoală», aşa cum fac părinţii cu copiii lor“. — Deuteronomul 6:7–9.

Cum să facem faţă unei conduite necreştine

Pe lângă faptul că ne ajută să facem faţă cu succes tentaţiilor imorale, capacitatea de gândire ne este de folos şi când ne confruntăm cu probleme în care sunt implicaţi colaboratori creştini. Când vântul provoacă valuri ce izbesc pupa navei, are loc fenomenul cunoscut drept mare din pupa. Valurile pot ridica pupa şi o pot împinge într-o parte, lăsând nava cu bordul în bătaia valurilor periculoase.

Şi noi putem fi vulnerabili la pericolele apărute din direcţii neaşteptate. Noi îi slujim lui Iehova „umăr la umăr“ cu numărul mare de surori şi fraţi creştini care îi sunt fideli lui Dumnezeu (Ţefania 3:9, NW). Dacă unul dintre ei acţionează într-un mod nepotrivit pentru creştini, am putea avea sentimentul că ne-a fost trădată încrederea şi am putea suferi mult. Cum ne poate ajuta capacitatea de gândire să nu ajungem să ne pierdem echilibrul şi să ne simţim peste măsură de lezaţi?

Amintiţi-vă că „nu este om care să nu păcătuiască“ (1 Împăraţi 8:46). Prin urmare, nu ar trebui să fim surprinşi dacă uneori un frate creştin ne supără sau ne jigneşte. Fiind conştienţi că e posibil să se întâmple acest lucru, ne putem chiar pregăti pentru o astfel de situaţie şi ne putem gândi cum ar trebui să reacţionăm. Cum a procedat apostolul Pavel când câţiva fraţi creştini au vorbit în mod jignitor şi dispreţuitor la adresa lui? El nu şi-a pierdut echilibrul spiritual, ci s-a gândit că aprobarea lui Iehova era mai importantă decât cea a oamenilor (2 Corinteni 10:10–18). O astfel de atitudine ne va împiedica să reacţionăm în mod pripit când suntem tulburaţi de acţiunile altora.

Într-un fel, aceasta ar fi ca şi cum ne-am lovi la picior. S-ar putea ca timp de un minut sau două să nu mai putem gândi limpede. Însă, după ce trece durerea, ne revenim şi acţionăm ca atare. Tot aşa, nu ar trebui să reacţionăm imediat când suntem ţinta unei remarce sau a unei acţiuni răutăcioase. E mai bine să stăm un moment şi să ne gândim la ce s-ar putea întâmpla dacă, în mod nechibzuit, ne-am răzbuna.

 Malcolm, care slujeşte de mulţi ani ca misionar, ne spune cum procedează când este jignit. „Prima dată mă întreb: Sunt supărat pe acest frate deoarece avem un conflict de personalitate? Ar trebui să dau chiar atât de multă importanţă cuvintelor sale? Sunt cumva sentimentele mele exagerate din cauza hipersensibilităţii produse de malarie? Nu voi privi altfel lucrurile peste câteva ore?“ Aşa cum şi Malcolm şi-a dat seama, adesea un conflict care apare între fraţi este lipsit de importanţă şi poate fi trecut cu vederea. *

Malcolm ne relatează în continuare: „Uneori se întâmplă ca, în ciuda eforturilor mele de a rezolva problema, celălalt frate să continue să aibă o atitudine ostilă. Încerc să nu mă las afectat de aceasta. Odată ce am făcut tot ce mi-a stat în putinţă, văd lucrurile într-o altă lumină. În mintea mea, pun problema într-un «dosar cu chestiuni în aşteptare» în loc s-o pun într-unul «cu chestiuni urgente», de care trebuie să mă ocup personal. Nu-i permit să-mi dăuneze pe plan spiritual sau să-mi afecteze relaţiile cu Iehova şi cu fraţii“.

Asemenea lui Malcolm, nu trebuie să lăsăm ca purtarea nepotrivită a unui frate să ne tulbure peste măsură. În toate congregaţiile există mulţi fraţi şi surori minunate care-i slujesc cu fidelitate lui Iehova. Este o plăcere să înaintăm „cot la cot“ cu ei pe calea creştină (Filipeni 1:27). De asemenea, dacă nu vom uita că Tatăl nostru ceresc ne sprijină în mod iubitor, vom putea continua să privim lucrurile într-o lumină corectă. — Psalmul 23:1–3; Proverbele 5:1, 2; 8:12.

Să nu iubim lucrurile din lume

Capacitatea de gândire ne poate ajuta să facem faţă şi altor presiuni subtile. Când vântul provoacă valuri ce lovesc nava în travers, sau dintr-o parte, are loc fenomenul mare de travers. În condiţii meteorologice normale, aceste valuri pot împinge încetul cu încetul nava, făcând-o să meargă în derivă. Totuşi, pe timp de furtună, marea de travers poate răsturna nava.

 În mod similar, dacă cedăm presiunilor de a ne bucura de tot ce ne oferă această lume rea, stilul de viaţă materialist ne poate face să mergem în derivă din punct de vedere spiritual (2 Timotei 4:10). Dacă nu depunem eforturi pentru a o ţine în frâu, iubirea faţă de lucrurile din lume ne poate determina, în cele din urmă, să părăsim calea creştină (1 Ioan 2:15). Cum ne poate ajuta capacitatea de gândire în acest sens?

În primul rând, ea ne poate fi de folos în evaluarea pericolelor pe care le-am putea întâmpina. Lumea face uz de orice truc de marketing pentru a ne ispiti. Ea promovează încontinuu stilul de viaţă al celor înstăriţi, fascinanţi şi plini de succes, susţinând că oricine ar trebui să se bucure de o astfel de viaţă (1 Ioan 2:16). Ni se promite că vom câştiga aprobarea şi admiraţia tuturor, dar mai ales a colegilor şi a vecinilor. Capacitatea de gândire ne va ajuta să nu cedăm acestei propagande, amintindu-ne cât de important este să ne păstrăm ‘liberi de iubirea de bani’, întrucât Iehova ne-a promis că ‘nicidecum nu ne va lăsa’. — Evrei 13:5.

În al doilea rând, capacitatea de gândire ne va împiedica să-i urmăm pe cei care „au deviat de la adevăr“ (2 Timotei 2:18). Ne este foarte greu să ne exprimăm dezacordul faţă de cei pe care i-am îndrăgit şi în care am avut încredere (1 Corinteni 15:12, 32–34). Dacă suntem influenţaţi, chiar şi într-o mică măsură, de cei care au părăsit calea creştină, aceasta ne va împiedica progresul spiritual şi, în cele din urmă, vom suporta consecinţele. Am putea fi asemenea unei nave care deviază doar cu un grad de la ruta stabilită. Însă, într-o călătorie lungă, din cauza unei astfel de devieri, nava nu mai ajunge la destinaţie, încheindu-şi, probabil, călătoria la o mare distanţă de aceasta. — Evrei 3:12.

Capacitatea de gândire ne poate ajuta să stabilim unde ne aflăm din punct de vedere spiritual şi încotro ne îndreptăm. Probabil că ne dăm seama că trebuie să avem o participare mai amplă la activităţile creştine (Evrei 6:11, 12). Observaţi cum şi-a folosit un Martor tânăr capacitatea de gândire pentru a urmări obiective spirituale: „Am avut posibilitatea de a face carieră ca ziarist. Mă atrăgea această perspectivă, însă mi-am amintit versetul biblic care spune că «lumea trece», dar «cine face voinţa lui Dumnezeu rămâne pentru totdeauna» (1 Ioan 2:17). Am ajuns la concluzia că ceea ce fac cu viaţa mea trebuie să reflecte convingerile mele. Părinţii mei abandonaseră credinţa creştină şi nu voiam să le urmez exemplul. Prin urmare, m-am hotărât să duc o viaţă plină de sens şi am început serviciul cu timp integral ca pionier regular. Acum, după patru ani plini de satisfacţii, sunt sigur că am luat decizia corectă“.

Să ţinem piept furtunilor spirituale

De ce e foarte important în zilele noastre să ne folosim capacitatea de gândire? Marinarii trebuie să fie atenţi la semnele care indică un pericol, mai ales când se apropie o furtună. Dacă temperatura atmosferică scade brusc, iar vântul se înteţeşte, ei astupă tambuchiurile şi se pregătesc pentru ce e mai rău. În mod asemănător, pe măsură ce acest sistem rău se apropie de sfârşit, trebuie să ne pregătim să ţinem piept unor presiuni la fel de puternice ca o furtună. Structura morală a societăţii se dezintegrează, iar ‘oamenii ticăloşi înaintează din rău în mai rău’ (2 Timotei 3:13). Aşa cum marinarii ascultă cu regularitate prognoza meteo, noi trebuie să dăm atenţie avertismentelor profetice din Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu. — Psalmul 19:7–11.

Când ne folosim capacitatea de gândire, punem în practică cunoştinţa care conduce la viaţă veşnică (Ioan 17:3). Putem prevedea anumite probleme şi ne putem gândi cum să le depăşim. Astfel vom fi hotărâţi să nu deviem de la ruta creştină şi ne vom putea pune „o temelie excelentă pentru viitor“ stabilindu-ne şi urmărind obiective spirituale. — 1 Timotei 6:19.

Dacă urmărim înţelepciunea practică şi ne folosim capacitatea de gândire, nu va trebui să ne ‘temem de spaima neaşteptată’ (Proverbele 3:21, 25, 26). Dimpotrivă, vom găsi mângâiere în promisiunea lui Dumnezeu: „Căci înţelepciunea va veni în inima ta şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău; chibzuinţa [capacitatea de gândire, NW] va veghea asupra ta“. — Proverbele 2:10, 11.

[Notă de subsol]

[Legenda fotografiei de la pagina 23]

Comunicarea regulată întăreşte legăturile căsniciei