Creşterea copiilor într-o ţară străină — încercări şi răsplăţi

MILIOANE de oameni imigrează în altă ţară în speranţa de a începe o nouă viaţă. În prezent, în Europa există peste 20 de milioane de imigranţi, în Statele Unite locuiesc 26 de milioane de străini, iar în Australia, peste 21% din populaţie s-a născut în altă ţară. Adesea, aceste familii de imigranţi trebuie să se lupte cu dificultăţile învăţării unei noi limbi şi să se adapteze unei noi culturi.

De cele mai multe ori, copiii învaţă repede limba locală şi încep să gândească în limba respectivă. Părinţii lor însă s-ar putea să aibă nevoie de mai mult timp pentru aceasta. Întrucât copiii cresc într-o ţară străină pentru părinţii lor, problemele legate de limbă pot ridica obstacole greu de trecut în calea comunicării.

Pe lângă faptul că noua limbă poate influenţa modul de a gândi al copiilor, noua cultură le-ar putea influenţa şi modul de a simţi. Părinţii ar putea fi uneori derutaţi de reacţiile copiilor lor. Prin urmare, părinţii imigranţi care depun eforturi pentru a-şi creşte copiii în „disciplina şi normele de gândire ale lui Iehova“ se confruntă cu probleme aparte. — Efeseni 6:4.

Dificultatea de a sensibiliza atât mintea, cât şi inima

Părinţii creştini doresc şi trebuie să se achite de responsabilitatea de a-i învăţa pe copii „limba pură“ a adevărului biblic (Ţefania 3:9). Însă cum pot părinţii să întipărească legea lui Iehova în inima copiilor lor dacă aceştia au doar cunoştinţe limitate în ce priveşte limba maternă, iar părinţii nu vorbesc fluent limba pe care o cunosc copiii lor (Deuteronomul 6:7)? Copiii ar putea înţelege ce le spun părinţii, însă, dacă cuvintele acestora nu le ating inima, ei ar putea ajunge străini în propria casă.

Pedro şi Sandra *, care s-au mutat din America de Sud în Australia, s-au confruntat cu această problemă când şi-au crescut cei doi băieţi aflaţi la vârsta adolescenţei. Pedro ne spune: „Când vorbim despre lucruri spirituale, noi punem sentiment în ceea ce spunem. Trebuie să exprimăm idei mai profunde, astfel că avem nevoie de un vocabular mai bogat“. Sandra adaugă: „Dacă nu înţeleg bine limba noastră maternă, copiii pot fi afectaţi pe plan spiritual. Ei pot ajunge să nu se mai simtă atraşi de adevăr, deoarece nu pot sesiza principiile care stau la baza celor învăţate. Ei nu mai pot manifesta discernământ spiritual, iar relaţiile lor cu Iehova ar putea avea de suferit“.

Gnanapirakasam şi Helen, din Sri Lanka, au imigrat în Germania, iar acum au doi copii. Şi  ei sunt de aceeaşi părere: „Credem că este foarte important pentru copiii noştri să cunoască atât limba maternă, cât şi limba germană şi să poată să ne vorbească în mod deschis despre sentimentele lor“.

Miguel şi Carmen, care sunt din Uruguay şi care au imigrat în Australia, ne spun: „Părinţii care se află în aceeaşi situaţie ca noi trebuie să depună multe eforturi. Ei trebuie fie să înveţe noua limbă foarte bine astfel încât să o poată înţelege şi să poată explica lucrurile spirituale, fie să-i ajute pe copii să stăpânească limba maternă“.

Decizia îi aparţine fiecărei familii

Pentru sănătatea lor spirituală, este esenţial ca membrii fiecărei familii de imigranţi să stabilească ce limbă vor folosi pentru a fi „învăţaţi de DOMNUL“ (Isaia 54:13). Dacă există în apropiere o congregaţie în care se vorbeşte limba maternă a părinţilor, familia poate decide să se alăture acelei congregaţii. Sau ar putea decide să frecventeze o congregaţie în care se vorbeşte limba oficială a ţării unde a imigrat. Ce anume o va ajuta să ia o decizie în acest sens?

Demetrios şi Patroulla, care au emigrat din Cipru în Anglia şi care au crescut în această ţară cinci copii, ne spun ce anume a influenţat decizia lor: „La început, familia noastră a frecventat congregaţia de limbă greacă. Aceasta ne-a fost de mare ajutor nouă, părinţilor, însă a constituit o piedică în calea progresului copiilor noştri. Ei înţelegeau cuvintele de bază ale limbii greceşti, dar nu reuşeau să înţeleagă lucrurile în profunzime. De aceea, progresul lor spiritual era destul de lent. Apoi ne-am mutat cu toţii într-o congregaţie de limbă engleză şi, într-un timp foarte scurt, am putut observa foloasele pe care le trăgeau copiii noştri. Ei erau întăriţi pe plan spiritual. Nu ne-a fost uşor să luăm decizia de a ne muta, însă în cazul nostru ea s-a dovedit a fi o decizie înţeleaptă“.

Membrii familiei nu au renunţat la limba maternă a părinţilor şi au fost bogat răsplătiţi. Iată ce mărturisesc copiii: „Este un mare avantaj să cunoşti mai multe limbi. Deşi engleza este prima noastră limbă, cunoştinţele de greacă ne-au ajutat să avem relaţii mai strânse cu ceilalţi membri ai familiei, mai ales cu bunicii. De asemenea, am putut să manifestăm mai multă empatie faţă de imigranţi şi am dobândit încrederea că puteam învăţa o limbă străină. Prin urmare, când noi, copiii, am crescut, familia noastră s-a mutat într-o congregaţie de limbă albaneză pentru a da o mână de ajutor“.

Christopher şi Margarita s-au mutat şi ei din Cipru în Anglia, unde au crescut trei copii. Ei s-au hotărât să sprijine congregaţia de limbă greacă. Nikos, unul dintre fiii lor, care slujeşte în prezent ca bătrân într-o congregaţie de limbă greacă, ne povesteşte: „Am fost încurajaţi  să ne alăturăm congregaţiei de limbă greacă nou-formate. Familia noastră a considerat-o o repartiţie teocratică“.

Margarita ne relatează: „Când cei doi fii ai noştri aveau şapte, respectiv opt ani, s-au înscris la Şcoala de Minister Teocratic. Ca părinţi, eram îngrijoraţi într-o anumită măsură cu privire la cunoştinţele lor limitate de greacă. Totuşi, de fiecare dată când băieţii primeau vreo temă, toată familia se mobiliza pentru a-i ajuta să o pregătească“.

Fiica lor, Joanna, ne spune: „Îmi amintesc cum tata ne învăţa greaca scriindu-ne alfabetul pe o tablă. Noi, copiii, trebuia să-l învăţăm bine. Mulţi oameni se chinuiesc ani la rând să înveţe o limbă străină, însă mama şi tata ne-au ajutat să învăţăm greaca în mult mai puţin timp“.

Unele familii vor decide, probabil, să sprijine o congregaţie în care se vorbeşte limba maternă a părinţilor, întrucât părinţii consideră că au nevoie să primească instruire în limba lor pentru a cultiva ‘discernământ spiritual’ şi pentru a progresa (Coloseni 1:9, 10; 1 Timotei 4:13, 15). Sau poate că familia doreşte să se folosească de cunoştinţele ei de limbă pentru a-i ajuta şi pe alţi imigranţi să înveţe adevărul.

Unii însă ar putea considera că cel mai bine pentru ei ar fi să frecventeze o congregaţie în care se vorbeşte limba oficială a ţării unde au imigrat (Filipeni 2:4; 1 Timotei 3:5). Responsabilitatea luării deciziei îi revine capului familiei, care trebuie să se roage lui Iehova pentru îndrumare şi să discute cu întreaga familie despre această chestiune (Romani 14:4; 1 Corinteni  11:3; Filipeni 4:6, 7). Ce sfaturi le-ar putea fi de folos acestor familii?

Câteva sfaturi practice

Pedro şi Sandra, despre care am vorbit puţin mai înainte, ne spun: „Ca să nu uităm limba maternă, am stabilit ca acasă să vorbim numai spaniola. E greu să respectăm întotdeauna această regulă, întrucât băieţii ştiu că înţelegem şi engleza. Însă, dacă nu respectăm această regulă, ei ar putea, în scurt timp, să uite spaniola“.

Miguel şi Carmen, menţionaţi şi ei mai înainte, dau următorul sfat: „Dacă părinţii vor ţine studiul în familie cu regularitate şi vor discuta în fiecare zi textul zilei în limba maternă, copiii vor dobândi nu numai noţiunile de bază ale limbii; ei vor învăţa chiar să exprime idei spirituale în acea limbă“.

Miguel adaugă: „Faceţi din depunerea de mărturie o activitate plăcută. Noi avem un teritoriu foarte vast într-un oraş mare şi petrecem mult timp călătorind cu maşina până la oamenii care vorbesc limba noastră. Pe drum jucăm jocuri biblice sau discutăm chestiuni importante. Încerc să planific totul în aşa fel încât să putem face câteva vizite ulterioare la persoane dornice să cunoască mai multe despre adevăr. Astfel, până la sfârşitul zilei, copiii iau şi ei parte la cel puţin o discuţie ziditoare“.

Cum se pot depăşi diferenţele culturale

Cuvântul lui Dumnezeu îi încurajează pe tineri: „Ascultă, fiul meu, de disciplina tatălui tău şi nu părăsi legea mamei tale“ (Proverbele 1:8, NW). Când modul de a disciplina al tatălui şi „legea“ mamei sunt influenţate de o cultură diferită de cea în care cresc copiii, pot apărea probleme.

Bineînţeles, fiecare cap de familie decide personal cum să-şi conducă propria casă, iar el nu trebuie să fie influenţat în mod exagerat de alte familii (Galateni 6:4, 5). Cu toate acestea, o bună comunicare între părinţi şi copii îi va ajuta pe părinţi să adopte noi obiceiuri.

Totuşi, multe dintre obiceiurile şi practicile răspândite în ţările dezvoltate sunt dăunătoare sănătăţii spirituale a creştinilor. Muzica şi  formele de divertisment cele mai căutate promovează adesea imoralitatea sexuală, lăcomia şi spiritul de răzvrătire (Romani 1:26–32). Părinţii creştini nu-şi pot permite să fie mai puţin vigilenţi când trebuie să verifice alegerile copiilor lor în materie de muzică şi de divertismente pentru simplul motiv că nu înţeleg prea bine limba. Ei trebuie să stabilească reguli ferme în această privinţă. Însă acest lucru nu este uşor.

Iată ce ne spune Carmen: „De multe ori nu înţelegem versurile melodiilor pe care le ascultă copiii. Melodia în sine poate părea potrivită, însă noi nu putem şti dacă are cuvinte cu subînţeles sau dacă sunt folosite expresii argotice imorale“. Ce au făcut ei pentru a rezolva această problemă? Miguel ne relatează următoarele: „Petrecem mult timp învăţându-i pe copii despre pericolele muzicii imorale şi încercăm să-i ajutăm să aleagă care este muzica plăcută lui Iehova“. Într-adevăr, părinţii trebuie să fie vigilenţi şi rezonabili când se confruntă cu diferenţele culturale. — Deuteronomul 11:18, 19; Filipeni 4:5.

Culegerea roadelor

Creşterea copiilor într-o ţară străină necesită mult timp şi eforturi. Nimeni nu contestă acest lucru. Însă atât părinţii, cât şi copiii pot fi răsplătiţi din plin pentru eforturile lor.

Azzam şi soţia lui, Sara, din Turcia, au imigrat în Germania, unde şi-au crescut cei trei copii. Fiul lor cel mai mare slujeşte în prezent la filiala din Selters (Germania) a Martorilor lui Iehova. Azzam mărturiseşte: „Copiii sunt foarte avantajaţi deoarece pot dezvolta calităţi apreciate în ambele culturi“.

Antonio şi Lutonadio s-au mutat din Angola în Germania şi au crescut aici nouă copii. Toţi membrii familiei vorbesc lingala, franceza şi germana. Antonio ne spune: „Cunoscând mai multe limbi, putem să le depunem mărturie oamenilor veniţi din multe ţări. Acest lucru ne aduce o mare satisfacţie“.

Doi copii ai unui cuplu din Japonia care s-a mutat în Anglia se simt foarte avantajaţi că ştiu atât japoneza, cât şi engleza. Copiii ne împărtăşesc gândurile lor: „Ne-am găsit mai uşor o slujbă ştiind două limbi. Totodată ne-au fost de mare ajutor congresele mari ţinute în limba engleză. În acelaşi timp, avem privilegiul de a sluji într-o congregaţie de limbă japoneză, unde este o mai mare nevoie de vestitori“.

Puteţi avea succes

Slujitorii lui Dumnezeu se confruntă încă din timpurile biblice cu dificultatea de a-şi creşte copiii în mijlocul unor oameni care nu le împărtăşesc valorile culturale. Părinţii lui Moise şi-au îndeplinit sarcina cu succes, deşi acesta a crescut în Egipt (Exodul 2:9, 10). Cu toate că mai mulţi evrei exilaţi şi-au crescut copiii în Babilon, aceştia au fost dispuşi să se întoarcă la Ierusalim pentru a restabili închinarea adevărată. — Ezra 2:1, 2, 64–70.

Şi în prezent, părinţii creştini pot avea succes. Ei pot fi răsplătiţi aşa cum au fost răsplătiţi doi părinţi ai căror copiii au spus: „Suntem o familie foarte unită deoarece am avut parte de grija iubitoare a tatălui şi a mamei noastre, cu care am avut întotdeauna o bună comunicare. Suntem fericiţi să facem parte din familia mondială care îi slujeşte lui Iehova“.

[Notă de subsol]

[Legenda fotografiei de la pagina 24]

Vorbind în limba maternă acasă, copiii pot dobândi cunoştinţele de bază ale limbii

[Legenda fotografiei de la pagina 24]

Vorbind o limbă comună, bunicii şi nepoţii pot comunica între ei

[Legenda fotografiei de la pagina 25]

Studierea Bibliei cu copiii voştri îi poate ajuta să cultive ‘discernământ spiritual’