Salt la conţinut

Salt la cuprins

Să găsim plăcere în studierea Cuvântului lui Dumnezeu

Să găsim plăcere în studierea Cuvântului lui Dumnezeu

Să găsim plăcere în studierea Cuvântului lui Dumnezeu

„Da, mă voi gândi [voi medita, NW] la toate lucrările Tale şi voi lua aminte la faptele Tale.“ — PSALMUL 77:12.

1, 2. a) De ce trebuie să ne rezervăm timp pentru a medita? b) Ce înseamnă a medita?

 FIIND discipoli ai lui Isus Cristos, ar trebui să fim profund preocupaţi de relaţiile cu Dumnezeu şi de motivaţia cu care Îi slujim. În zilele noastre însă, majoritatea oamenilor sunt atât de ocupaţi, încât nu îşi fac deloc timp pentru a medita. Ei sunt prinşi cu totul în vâltoarea materialismului, a achiziţionării de bunuri de consum şi în goana nebună după plăceri. Cum putem evita să devenim sclavii unor asemenea preocupări deşarte? Aşa cum în fiecare zi dedicăm un anumit timp unor lucruri vitale, cum ar fi mâncatul şi dormitul, tot aşa trebuie să ne rezervăm zilnic timp pentru a medita la faptele lui Iehova. — Deuteronomul 8:3; Matei 4:4.

2 Vă faceţi timp să meditaţi? Ce înseamnă de fapt a medita? A medita înseamnă a te concentra asupra unui lucru, a reflecta, a analiza sau a te gândi la ceva mai ales în linişte, cu atenţie şi în mod profund. Ce însemnătate are această idee pentru noi?

3. De ce anume este strâns legat progresul spiritual?

3 Mai întâi, trebuie să ne amintim ce i-a scris apostolul Pavel colaboratorului său Timotei: „Până vin, continuă să te dedici citirii publice, îndemnării, predării. . . . Meditează la aceste lucruri, fii absorbit de ele, pentru ca progresul tău să fie evident pentru toţi“. Da, era de aşteptat să se vadă progrese, iar din cuvintele lui Pavel reiese că exista o strânsă legătură între meditarea la lucrurile spirituale şi faptul de a progresa. La fel stau lucrurile şi în prezent. Pentru a avea satisfacţia că facem progrese spirituale, şi noi trebuie să ‘medităm’ la lucrurile legate de Cuvântul lui Dumnezeu şi să ‘fim absorbiţi’ de ele. — 1 Timotei 4:13–15.

4. Ce ajutoare avem pentru a medita cu regularitate la Cuvântul lui Iehova?

4 Fiecare dintre noi poate stabili, în funcţie de situaţia personală şi de programul familiei sale, care este cel mai bun moment pentru a medita. Mulţi reflectează asupra unui text biblic dimineaţa devreme, când citesc din broşura Să examinăm Scripturile în fiecare zi. De exemplu, cei aproximativ 20 000 de voluntari care lucrează la filialele de pe tot globul îşi încep ziua cu o analiză de 15 minute a textului biblic al zilei. În fiecare dimineaţă, câţiva membri ai familiei Betel prezintă un comentariu pe marginea textului, aceasta fiind pentru ceilalţi o ocazie de a medita la ceea ce se spune şi se citeşte. Alţi Martori meditează la Cuvântul lui Iehova în drum spre locul de muncă. Ei ascultă audiocasete cu Biblia, cu Turnul de veghere şi cu Treziţi-vă! care sunt disponibile în unele limbi. Multe surori fac acest lucru în timp ce se ocupă de treburile gospodăreşti. De fapt, toţi aceştia acţionează la fel ca psalmistul Asaf, care a scris: „Îmi voi aminti de lucrările Domnului, căci îmi amintesc de minunile Tale de odinioară; da, mă voi gândi [voi medita, NW] la toate lucrările Tale şi voi lua aminte la faptele Tale“. — Psalmul 77:11, 12.

O atitudine corectă duce la rezultate bune

5. De ce studiul personal trebuie să fie important pentru noi?

5 Trăind în era modernă a televiziunii, a aparaturii video şi a calculatoarelor, oamenii citesc mai puţin decât în trecut sau nu mai citesc aproape deloc. Desigur, în cazul Martorilor lui Iehova lucrurile nu ar trebui să stea astfel. La drept vorbind, citirea Bibliei este o modalitate de a rămâne aproape de Iehova. Cu mii de ani în urmă, Iosua l-a succedat pe Moise la conducerea Israelului. Pentru a primi binecuvântarea lui Iehova, el trebuia să citească personal Cuvântul lui Dumnezeu (Iosua 1:8; Psalmul 1:1, 2). Aceasta este şi în prezent o cerinţă. Însă, din cauza unei instruiri limitate, unii poate că citesc greu sau consideră cititul obositor. Aşadar, ce anume ne poate ajuta să dorim să citim şi să studiem Cuvântul lui Dumnezeu? Putem găsi răspunsul în cuvintele regelui Solomon consemnate în Proverbele 2:1–6. Să deschidem Biblia şi să citim aceste versete, pe care apoi le vom analiza.

6. Ce atitudine trebuie să avem faţă de cunoştinţa lui Dumnezeu?

6 Pentru început găsim următorul îndemn: „Fiul meu, dacă vei primi cuvintele mele şi vei păstra cu tine învăţăturile mele, dacă vei lua aminte la înţelepciune şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere [discernământ, NW]; . . .“ (Proverbele 2:1, 2). Ce învăţăm din acest text? Că responsabilitatea de a studia Cuvântul lui Dumnezeu îi revine fiecăruia dintre noi. Să remarcăm condiţia „dacă vrei primi cuvintele mele“. Cuvântul „dacă“ prezintă o mare importanţă, întrucât majoritatea oamenilor nu acordă atenţie Cuvântului lui Dumnezeu. Pentru a găsi bucurie în studierea Bibliei, trebuie să fim dispuşi să primim cuvintele lui Iehova şi să le considerăm o comoară pe care nu dorim să o pierdem. Nu trebuie să permitem niciodată să ajungem atât de absorbiţi sau de distraşi de activităţile cotidiene încât să începem să privim Cuvântul lui Dumnezeu cu indiferenţă sau chiar cu neîncredere. — Romani 3:3, 4.

7. De ce trebuie ca, ori de câte ori este posibil, să fim prezenţi şi să fim atenţi la întrunirile creştine?

7 ‘Luăm noi aminte’ şi ascultăm realmente cu atenţie când Cuvântul lui Dumnezeu este explicat la întrunirile noastre creştine (Efeseni 4:20, 21)? Ne ‘plecăm inima’ ca să dobândim discernământ? Poate că vorbitorul nu este neapărat unul foarte experimentat, dar când expune Cuvântul lui Dumnezeu, el merită toată atenţia noastră. Desigur, ca să luăm aminte la înţelepciunea lui Iehova, trebuie să fim prezenţi la întrunirile creştine ori de câte ori este posibil (Proverbele 18:1). Imaginaţi-vă ce rău trebuie să-i fi părut cuiva care ar fi lipsit de la întrunirea ţinută la Ierusalim, într-o cameră de sus, la Penticosta anului 33 e.n.! Deşi la întrunirile noastre nu se petrec lucruri la fel de spectaculoase ca la întrunirea aceea, aici se analizează Biblia, manualul nostru de bază. Astfel, fiecare întrunire se poate dovedi o binecuvântare pentru noi, dacă suntem atenţi şi urmărim în exemplarul personal al Bibliei ceea ce se citeşte. — Faptele 2:1–4; Evrei 10:24, 25.

8, 9. a) Ce se cere din partea noastră când studiem? b) Ce se poate spune despre valoarea aurului în comparaţie cu valoarea înţelegerii adevărului despre Dumnezeu?

8 Iată ce spune în continuare înţeleptul rege Solomon: „Dacă vei cere înţelepciune şi dacă te vei ruga pentru pricepere [discernământ, NW] . . .“ (Proverbele 2:3). Ce spirit, sau atitudine, exprimă aceste cuvinte? Desigur, este vorba despre o dorinţă sinceră de a înţelege Cuvântul lui Iehova. Aceasta înseamnă să dorim să studiem cu scopul de a dobândi discernământ, de a înţelege care este voinţa lui Iehova. Bineînţeles că sunt necesare eforturi în acest sens, aşa cum reiese din ilustrarea cu care continuă Solomon. — Efeseni 5:15–17.

9 Iată ce spune el: „Dacă o vei căuta [înţelegerea] ca argintul şi vei umbla după ea ca după o comoară ascunsă“ (Proverbele 2:4). Această declaraţie ne duce cu gândul la minele exploatate de oameni, care de-a lungul secolelor au căutat aşa-numitele metale preţioase, aurul şi argintul. Unii au ucis pentru aur, iar alţii l-au căutat o viaţă întreagă. Dar cât de valoros este aurul la urma urmei? Dacă v-aţi rătăci într-un deşert şi aţi fi morţi de sete, ce aţi alege: un lingou de aur sau un pahar de apă? Şi totuşi, cu cât zel au căutat oamenii aurul, care are, de fapt, o valoare artificială şi fluctuantă! a N-ar trebui deci să căutăm cu şi mai mult zel înţelepciunea, discernământul şi înţelegerea privitoare la Dumnezeu şi la voinţa sa? Dar ce foloase ne aduce o asemenea căutare? — Psalmul 19:7–10; Proverbele 3:13–18.

10. Ce putem găsi dacă studiem Cuvântul lui Dumnezeu?

10 Solomon continuă astfel: „Atunci vei înţelege frica de DOMNUL şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu“ (Proverbele 2:5). Ce idee remarcabilă! Noi, oamenii păcătoşi, putem găsi însăşi „cunoştinţa lui Dumnezeu“, Iehova, Suveranul Domn al universului (Psalmul 73:28; Faptele 4:24)! De secole, filozofii şi aşa-zişii înţelepţi ai lumii încearcă să pătrundă misterele vieţii şi ale universului. Însă ei nu au reuşit să găsească însăşi „cunoştinţa lui Dumnezeu“. De ce? Deoarece, deşi aceasta este pusă la dispoziţie de mii de ani în Cuvântul lui Dumnezeu, ei resping Biblia spunând că este prea simplă. Astfel ei nu acceptă şi nu pătrund cunoştinţa lui Dumnezeu. — 1 Corinteni 1:18–21.

11. Care sunt câteva foloase care decurg din studiul personal?

11 Iată un alt stimulent evidenţiat de Solomon: „DOMNUL dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere“ (Proverbele 2:6). Iehova dă cu bunăvoinţă şi cu generozitate înţelepciune, cunoştinţă şi pricepere, sau discernământ, oricui este dispus să le caute. Cu siguranţă, avem toate motivele să preţuim posibilitatea de a studia personal Cuvântul lui Dumnezeu, chiar dacă acesta pretinde efort, disciplină şi sacrificii. Noi cel puţin avem exemplare tipărite ale Bibliei şi nu trebuie să facem copii de mână ale Scripturilor, aşa cum au făcut unii slujitori din antichitate ai lui Dumnezeu. — Deuteronomul 17:18, 19.

Ca să umblăm într-un mod demn de Iehova

12. Care trebuie să fie motivaţia noastră când căutăm cunoştinţa lui Dumnezeu?

12 Cu ce motivaţie ar trebui să studiem personal Biblia? Ca să părem mai buni decât alţii? Ca să arătăm că avem mai multe cunoştinţe? Sau ca să devenim nişte enciclopedii biblice ambulante? Nu. Obiectivul nostru este să fim creştini adevăraţi, în vorbire şi în conduită, care sunt gata oricând să-i ajute pe alţii, manifestând un spirit înviorător asemenea lui Cristos (Matei 11:28–30). Apostolul Pavel a avertizat: „Cunoştinţa îngâmfă, însă iubirea zideşte“ (1 Corinteni 8:1). Prin urmare, trebuie să avem atitudinea umilă manifestată de Moise când i-a spus lui Iehova: „Arată-mi căile Tale; atunci Te voi cunoaşte şi voi avea trecere în ochii Tăi“ (Exodul 33:13). Da, ar trebui să ne dorim să avem cunoştinţă pentru a-i fi plăcuţi lui Dumnezeu, nu pentru a-i impresiona pe oameni. Vrem să fim slujitori umili ai lui Dumnezeu şi să umblăm într-un mod demn de el. Cum putem atinge acest obiectiv?

13. Ce se cere din partea cuiva pentru a deveni un slujitor care umblă într-un mod demn de Dumnezeu?

13 Pavel i-a spus lui Timotei cum putea să-i fie plăcut lui Dumnezeu. El l-a îndemnat: „Fă tot posibilul să te prezinţi aprobat lui Dumnezeu, ca un lucrător care nu are de ce să-i fie ruşine, care expune corect cuvântul adevărului“ (2 Timotei 2:15). Expresia „expune corect“ provine dintr-un verb grecesc compus ce însemna la origine „care taie drept“ sau ‘a tăia drept’ (Kingdom Interlinear). Unii erudiţi sunt de părere că expresia te duce cu gândul la un croitor care taie materialul după un tipar, la un agricultor care trage brazde într-un ogor şi aşa mai departe. În orice caz, ceea ce se obţine trebuie să fie bun, sau drept. Ideea este că, pentru a fi un slujitor aprobat de Dumnezeu şi care umbla într-un mod demn de el, Timotei trebuia să ‘facă tot posibilul’ ca să se asigure că învăţătura şi conduita sa erau în armonie cu cuvântul adevărului. — 1 Timotei 4:16.

14. În ce fel ar trebui să ne influenţeze studiul personal cuvintele şi faptele?

14 Pavel a transmis aceeaşi idee când i-a îndemnat pe colaboratorii săi în credinţă din Colose ‘să umble într-un mod demn de Iehova cu scopul de a-i plăcea pe deplin, dând rod în orice lucrare bună şi crescând în cunoştinţa exactă despre Dumnezeu’ (Coloseni 1:10). Aici, Pavel asociază faptul de a fi demn de Iehova cu ‘a da rod în orice lucrare bună’, precum şi cu ‘a creşte în cunoştinţa exactă despre Dumnezeu’. Cu alte cuvinte, pentru Iehova contează nu numai cât de mult preţuim noi cunoştinţa, ci şi cât de mult oglindesc cuvintele şi faptele noastre Cuvântul său (Romani 2:21, 22). Aceasta înseamnă că, dacă dorim să-i plăcem lui Dumnezeu, studiul nostru personal trebuie să ne influenţeze gândirea şi conduita.

15. Cum putem să ne ocrotim mintea şi gândurile?

15 În prezent, Satan este hotărât să ne distrugă spiritualitatea promovând o luptă a minţii (Romani 7:14–25). Prin urmare, trebuie să ne ocrotim şi să ne controlăm mintea şi gândurile ca să ne dovedim demni de Dumnezeul nostru, Iehova. Arma de care dispunem este ‘cunoştinţa lui Dumnezeu’, cu ajutorul căreia putem ‘aduce în captivitate orice gând ca să-l facem ascultător de Cristosul’. Iată un motiv în plus pentru a acorda atenţie studierii Bibliei în fiecare zi, şi anume dorinţa de a elimina din minte gândurile egoiste şi carnale. — 2 Corinteni 10:5.

Ajutoare pentru înţelegere

16. Cum putem trage foloase când suntem învăţaţi de Iehova?

16 Învăţătura lui Iehova aduce foloase de ordin spiritual şi fizic. Ea nu este o doctrină teologică sterilă sau pur teoretică. Iată ce citim în acest sens: „Eu, DOMNUL Dumnezeul tău, te învăţ ce este de folos şi te conduc pe calea pe care trebuie să mergi“ (Isaia 48:17). Dar cum ne conduce Iehova pe calea sa cea bună? Înainte de toate, punându-ne la dispoziţie Cuvântul său inspirat, Sfânta Biblie. Acesta este manualul nostru de bază, la care apelăm în permanenţă. Iată de ce este bine ca la întrunirile creştine să urmărim în propria Biblie versetele citite şi analizate. Foloasele pe care le obţinem dacă facem aşa le putem observa în relatarea despre eunucul etiopian, consemnată în Faptele, capitolul 8.

17. Ce s-a întâmplat în cazul eunucului etiopian, şi ce învăţăm de aici?

17 Eunucul etiopian era convertit la iudaism. El credea cu sinceritate în Dumnezeu şi studia Scripturile. Odată, în timp ce călătorea în carul său, el citea din scrierile lui Isaia. Filip a alergat pe lângă car şi l-a întrebat: „Înţelegi într-adevăr ce citeşti?“ Ce a răspuns etiopianul? „«Dar cum aş putea dacă nu mă călăuzeşte cineva?» Şi l-a implorat pe Filip să urce şi să şadă împreună cu el.“ Apoi, Filip, îndrumat de spiritul sfânt, l-a ajutat pe eunuc să înţeleagă profeţia lui Isaia (Faptele 8:27–35). Ce învăţăm de aici? Că pentru a înţelege Biblia nu este suficient să o citim în mod individual. Iehova, prin intermediul spiritului său, foloseşte clasa sclavului fidel şi prevăzător ca să ne ajute să înţelegem Cuvântul Său la momentul potrivit. Cum se realizează aceasta? — Matei 24:45–47; Luca 12:42.

18. Cum ne ajută clasa sclavului fidel şi prevăzător?

18 Deşi sclavul simbolic a fost descris ca „fidel şi prevăzător“, Isus nu a spus că acesta avea să fie infailibil. Acest grup de fraţi unşi fideli este alcătuit tot din oameni imperfecţi. Chiar dacă au cele mai bune intenţii, ei pot greşi, aşa cum s-a întâmplat uneori şi în cazul altor creştini unşi din secolul I (Faptele 10:9–15; Galateni 2:8, 11–14). Însă motivaţia lor este curată, iar Iehova îi foloseşte ca să ne furnizeze auxiliare de studiere a Bibliei şi ca să ne întărească credinţa în Cuvântul lui Dumnezeu şi în promisiunile sale. Instrumentul de bază pentru studiul personal pe care ni-l pune la dispoziţie sclavul îl constituie Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi. Această traducere a Scripturilor este disponibilă, parţial sau integral, în 42 de limbi, până în prezent fiind tipărite 114 milioane de exemplare în câteva ediţii. Cum putem să folosim cu eficienţă acest instrument când studiem personal? — 2 Timotei 3:14–17.

19. Care sunt câteva anexe ale Traducerii lumii noi cu referinţe care pot fi utile în studiul personal?

19 Să ne gândim, de pildă, la Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi, cu referinţe. Ea conţine coloane cu trimiteri, note de subsol, o miniconcordanţă sub forma unui index de cuvinte biblice şi al unui index al cuvintelor de la notele de subsol, precum şi un apendice cu informaţii ample cu privire la 43 de subiecte, incluzând hărţi şi tabele. Există şi o „Introducere“, unde sunt prezentate numeroasele surse folosite pentru realizarea acestei remarcabile traduceri a Bibliei. Dacă această traducere este disponibilă într-o limbă pe care o cunoaşteţi, faceţi tot posibilul să analizaţi cu atenţie anexele ei şi să le folosiţi. În orice caz, Biblia este punctul de pornire al programului nostru de studiu, iar Traducerea lumii noi este o versiune care pune numele divin la locul de cinste care i se cuvine îndreptând, în acelaşi timp, atenţia asupra Regatului lui Dumnezeu. — Psalmul 149:1–9; Daniel 2:44; Matei 6:9, 10.

20. La ce întrebări despre studiul personal trebuie să găsim răspuns?

20 Acum ne-am putea întreba: De ce anume mai avem nevoie pentru a înţelege Biblia? Cum ne putem rezerva timp pentru studiul personal? Cum putem face ca studiul nostru să fie mai eficient? Ce efect ar trebui să aibă asupra altora studiul nostru personal? În următorul articol se vor analiza aceste aspecte esenţiale ale progresului nostru pe calea creştină.

[Notă de subsol]

a Din 1979 preţul aurului a fluctuat între 850 de dolari uncia (31 g), în 1980, şi 252,80 dolari uncia, în 1999.

Vă amintiţi?

• Ce înseamnă a medita?

• Ce atitudine trebuie să avem cu privire la studiul Cuvântului lui Dumnezeu?

• Cu ce motivaţie ar trebui să studiem?

• Ce ajutoare pentru înţelegerea Bibliei avem la dispoziţie?

[Întrebări de studiu]

[Legenda fotografiei de la pagina 15]

Membrii familiei Betel consideră că obiceiul de a analiza la începutul fiecărei zile un text biblic îi fortifică pe plan spiritual

[Legenda fotografiilor de la pagina 15]

Putem valorifica timpul ascultând casete cu Biblia când călătorim

[Legenda fotografiei de la pagina 16]

Oamenii au lucrat mult şi din greu ca să găsească aur. În ce ne priveşte, cât de mult ne străduim să studiem Cuvântul lui Dumnezeu?

[Provenienţa fotografiei]

Prin amabilitatea California State Parks, 2002

[Legenda fotografiilor de la pagina 17]

Biblia este o comoară care poate conduce la viaţă veşnică