Cât de importantă este bunătatea iubitoare?

„CEEA ce face farmecul unui om este bunătatea lui [iubitoare, NW]“, spune Biblia (Proverbele 19:22). Într-adevăr, actele de omenie făcute din iubire sunt demne de dorit. Însă cuvântul „bunătate iubitoare“ este folosit în Biblie cu referire la bunătatea faţă de o persoană cu care cineva a stabilit deja anumite relaţii, de exemplu, în urma unui act de bunătate din partea acesteia. Aşadar, acest cuvânt transmite şi ideea de loialitate.

Regele Ioas al naţiunii Iuda nu a cultivat această calitate demnă de dorit. El ar fi trebuit să se simtă profund îndatorat faţă de mătuşa sa şi unchiul său Iehoiada. Când Ioas avea mai puţin de un an, bunica sa, o femeie haină, s-a autoproclamat regină şi i-a omorât pe toţi fraţii lui Ioas, care erau moştenitori la tron. Ea nu a reuşit însă să-l ucidă pe micul Ioas, deoarece mătuşa şi unchiul său l-au ascuns cu grijă. De asemenea, ei l-au învăţat Legea lui Dumnezeu. Când Ioas a împlinit şapte ani, unchiul său şi-a folosit autoritatea de mare preot pentru a o pedepsi cu moartea pe infama regină şi pentru a-l întrona pe Ioas. — 2 Cronici 22:10—23:15.

Tânărul Ioas a fost un rege bun până la moartea unchiului său, când a început să se închine la idoli. Dumnezeu l-a trimis pe Zaharia, fiul lui Iehoiada, ca să-l avertizeze pe Ioas cu privire la apostazia sa. Ioas l-a condamnat pe Zaharia la moarte prin lapidare. Câtă lipsă de loialitate faţă de familia căreia îi datora atât de mult! — 2 Cronici 24:17–21.

Biblia consemnează: „Împăratul Ioas nu şi-a adus aminte de bunătatea [iubitoare, NW] pe care o avusese faţă de el Iehoiada, tatăl lui Zaharia, şi a omorât pe fiul lui“. Dându-şi ultima suflare, Zaharia a spus: „DOMNUL să vadă şi să ceară înapoi“. Cuvintele lui Zaharia s-au adeverit, Ioas îmbolnăvindu-se grav şi fiind ucis chiar de slujitorii săi. — 2 Cronici 24:17–25.

În loc să sfârşească asemenea regelui Ioas, cei care respectă sfatul menţionat în continuare vor avea cu toţii parte de un viitor minunat: „Să nu te părăsească bunătatea [iubitoare, NW] şi adevărul . . . Şi astfel vei căpăta trecere . . . înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor“. — Proverbele 3:3, 4.