Vă amintiţi?

V-au plăcut ultimele numere ale Turnului de veghe? Dacă da, încercaţi să răspundeţi la următoarele întrebări:

• Ce foloase putem avea dacă învăţăm unele lucruri despre familia lui Şafan?

Şafan a fost copist şi secretar al regelui Iosia, care domnea peste Iuda. Fiind unul dintre bărbaţii cei mai influenţi din regat, el a sprijinit campania iniţiată de rege pentru restabilirea închinării adevărate. Doi dintre fiii lui Şafan i-au rămas loiali profetului Ieremia. Un alt fiu şi doi nepoţi s-au folosit în mod asemănător de poziţia lor influentă pentru a susţine închinarea adevărată. Şi noi trebuie să ne folosim de resursele şi de poziţia noastră pentru a sprijini închinarea adevărată. — 15/12, paginile 19–22.

• Cum reuşeşte Irene Hochstenbach să lupte cu succes împotriva unui mare handicap pentru a-i putea sluji lui Iehova?

Ea şi-a pierdut auzul când avea şapte ani. În ciuda surzeniei, a învăţat să comunice cu alţii şi, în prezent, călătoreşte împreună cu soţul ei (supraveghetor itinerant), care vizitează mai multe congregaţii din Olanda. — 1/1, paginile 23–26.

• Care sunt cele două noi auxiliare de studiu lansate la Congresul de District „Proclamatori zeloşi ai Regatului“?

Creştinii de pe tot globul au primit cu bucurie publicaţia Să ne închinăm singurului Dumnezeu adevărat, concepută pentru a fi studiată cu cei noi, după ce au terminat cartea Cunoştinţa care conduce la viaţă veşnică; cealaltă carte se intitulează Să ne apropiem de Iehova şi se concentrează asupra calităţilor lui Iehova şi a relaţiilor sale cu oamenii. De asemenea, ea ne arată cum putem imita calităţile divine. — 15/1, paginile 23–24.

• Ce semnificaţie au următoarele cuvinte din Proverbele 12:5: „Gândurile celor cinstiţi sunt drepte“?

În cazul oamenilor buni, chiar şi gândurile le sunt sănătoase din punct de vedere moral şi înclinate spre ceea ce este bine şi drept. Întrucât au ca motivaţie iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni, cei drepţi au intenţii bune. — 15/1, pagina 30.

• Ce anume poate ajuta o persoană să cultive un punct de vedere echilibrat cu privire la muncă?

Un lucru deosebit de util este să înveţe încă din copilărie să preţuiască munca. Biblia ne îndeamnă să avem o atitudine pozitivă faţă de muncă şi să nu fim leneşi (Proverbele 20:4). În acelaşi timp, ea îi îndeamnă pe creştini să nu fie prea preocupaţi de muncă. Trebuie să fim conştienţi că serviciul adus lui Dumnezeu merită să ocupe un loc important în viaţa noastră (1 Corinteni 7:29–31). În plus, creştinii adevăraţi sunt convinşi că Dumnezeu nu-i va părăsi. — 1/2, paginile 4–6.

• Unde este menţionat altarul pentru prima oară în Biblie?

În Geneza 8:20 se vorbeşte despre altarul construit de Noe când a ieşit din arcă după Potop. Însă, probabil, Cain şi Abel au folosit şi ei altare când au adus ofrande (Geneza 4:3, 4). — 15/2, pagina 28.

• Cum pot unii creştini să profite de schimbările din viaţă?

Unii au acceptat sau au făcut unele schimbări la locul de muncă, iar astfel au avut mai mult timp pentru minister. Alţii au dedicat mai mult timp serviciului pentru Dumnezeu şi au primit privilegii suplimentare când au avut mai puţine responsabilităţi familiale, de exemplu, când copiii lor au devenit adulţi şi s-au căsătorit. — 1/3, paginile 19–22.

• Cum ne ajută situaţia lui Iona şi a apostolului Petru să-i privim pe alţii aşa cum îi priveşte Iehova?

Sunt binecunoscute situaţiile în care Iona şi Petru au greşit în modul lor de gândire şi de acţiune când credinţa şi ascultarea le-au fost puse la încercare. Cu toate acestea, Iehova a văzut în mod clar calităţile lor şi a continuat să-i folosească în serviciul său. Când alţii ne jignesc sau ne dezamăgesc, ne putem concentra asupra calităţilor lor care ni se păreau atrăgătoare în trecut şi asupra acelor lucruri bune pe care Dumnezeu le vede la ei. — 15/3, paginile 16–19.

• De ce există deosebiri în ce priveşte numerotarea Psalmilor şi a versetelor din cartea Psalmii între diverse traduceri ale Bibliei?

Există o diferenţă în ce priveşte numerotarea între cartea scrisă, iniţial, în ebraică şi traducerea ei în greacă din Septuaginta. Pot exista deosebiri între traducerile mai recente, în funcţie de textul pe care îl au la bază: cel ebraic sau cel din Septuaginta. — 1/4, pagina 31.