De ce trebuie să ne rugăm neîncetat?
De ce trebuie să ne rugăm neîncetat?
„Rugaţi-vă neîncetat. Aduceţi mulţumiri în legătură cu orice lucru.“ — 1 TESALONICENI 5:17, 18.
1, 2. Cum a arătat Daniel că aprecia privilegiul rugăciunii, şi ce efect a avut acest lucru asupra relaţiilor sale cu Dumnezeu?
PROFETUL Daniel avea obiceiul să se roage lui Dumnezeu de trei ori pe zi. El îngenunchea la fereastra camerei sale de pe terasă, care se deschidea spre Ierusalim, şi îşi înălţa rugăciunile (1 Împăraţi 8:46–49; Daniel 6:10). Chiar şi atunci când, printr-un decret emis de rege, s-a interzis să se adreseze cereri altcuiva în afară de regele med Darius, Daniel nu a stat nici un moment în cumpănă. Chiar dacă îi era în pericol viaţa, acest om al rugăciunii s-a rugat lui Iehova neîncetat.
2 Cum l-a privit Iehova pe Daniel? Când a venit pentru a da răspunsul la una dintre rugăciunile lui Daniel, îngerul Gabriel l-a numit pe profet „o persoană foarte dezirabilă“ (NW) sau un om „preaiubit“ (Daniel 9:20–23). În profeţia lui Ezechiel, Iehova a vorbit despre Daniel ca despre un om drept (Ezechiel 14:14, 20). Prin rugăciunile făcute de-a lungul vieţii sale, Daniel a cultivat o prietenie strânsă cu Dumnezeu, fapt recunoscut chiar şi de Darius. — Daniel 6:16.
3. Aşa cum reiese din experienţa unui misionar, cum ne poate ajuta rugăciunea să ne păstrăm integritatea?
3 Faptul de a ne ruga cu regularitate ne ajută să facem faţă încercărilor grele. Să ne gândim de pildă la Harold King, un misionar care a slujit în China şi care a fost condamnat la 5 ani de închisoare la regim de izolare. Iată ce a spus fratele King despre situaţia sa: „Oamenii mă puteau despărţi de colaboratorii mei, dar nimeni nu mă putea despărţi de Dumnezeu. . . . Aşadar, în văzul tuturor celor ce ar fi putut trece prin faţa celulei mele, îngenuncheam de trei ori pe zi şi mă rugam cu voce tare, amintindu-mi de Daniel, despre care vorbeşte Biblia. . . . Se pare că, în aceste ocazii, spiritul lui Dumnezeu îmi îndruma gândurile spre cele mai utile lucruri şi îmi dădea o pace lăuntrică. Ce forţă şi ce înviorare mi-a adus pe plan spiritual rugăciunea!“
4. La ce întrebări despre rugăciune vom găsi răspuns în acest articol?
4 Biblia spune: „Rugaţi-vă neîncetat. Aduceţi mulţumiri în legătură cu orice lucru“ (1 Tesaloniceni 5:17, 18). Având în vedere acest sfat, să analizăm următoarele întrebări: De ce trebuie să acordăm atenţie calităţii şi regularităţii rugăciunilor noastre? Ce motive avem să ne apropiem în mod constant de Iehova? Şi ce trebuie să facem dacă ne simţim nedemni să ne rugăm lui Dumnezeu din cauza vreunei greşeli pe care am comis-o?
Să cultivăm prietenia cu Dumnezeu prin rugăciune
5. De ce relaţie de prietenie unică ne putem bucura datorită rugăciunii?
5 Ţi-ar plăcea ca Iehova să te considere prietenul său? Aşa l-a numit el pe patriarhul Avraam (Isaia 41:8; Iacov 2:23). Iehova doreşte să cultivăm o prietenie strânsă cu el. Dumnezeu ne invită, de fapt, să ne apropiem de el (Iacov 4:8). Având în vedere această invitaţie, nu ar trebui oare să reflectăm la darul unic al rugăciunii? Cât de greu este să obţinem o audienţă la un important oficial guvernamental, şi cu atât mai mult să-i devenim prieteni! Însă Creatorul universului ne îndeamnă să ne apropiem fără ezitare de el prin rugăciune, oricând dorim sau simţim nevoia (Psalmul 37:5). Rugăciunile noastre neîncetate ne ajută să avem o prietenie strânsă cu Iehova.
6. Ce învăţăm din exemplul lui Isus despre necesitatea de a ne ‘ruga neîncetat’?
6 Şi totuşi cât de uşor putem ajunge să neglijăm rugăciunea! Problemele vieţii de zi cu zi ne pot acapara atât de mult atenţia, încât să nu ne mai străduim să-i vorbim lui Dumnezeu. Isus şi-a îndemnat discipolii ‘să se roage încontinuu’, el însuşi făcând acest lucru (Matei 26:41). Deşi, de obicei, era ocupat din zori până în seară, el şi-a rezervat întotdeauna timp pentru a vorbi cu Tatăl său ceresc. Uneori, Isus se trezea „dis-de-dimineaţă, pe când era încă întuneric“ pentru a se ruga (Marcu 1:35). Alteori, la sfârşitul zilei mergea în locuri mai retrase pentru a-i vorbi lui Iehova (Matei 14:23). Isus şi-a făcut întotdeauna timp să se roage şi la fel ar trebui să procedăm şi noi. — 1 Petru 2:21.
7. În ce împrejurări trebuie să ne simţim îndemnaţi să ne adresăm în fiecare zi Tatălui nostru ceresc?
7 În fiecare zi există multe situaţii în care este potrivit să ne rugăm personal, de pildă când întâmpinăm probleme sau ne confruntăm cu ispite, ori când luăm decizii (Efeseni 6:18). Când căutăm îndrumarea lui Dumnezeu în toate aspectele vieţii, legăturile noastre de prietenie cu el se întăresc în mod sigur. Când doi prieteni înfruntă problemele împreună, nu devine prietenia lor mai strânsă (Proverbele 17:17)? La fel se întâmplă şi când ne bizuim pe Iehova şi simţim ajutorul său. — 2 Cronici 14:11.
8. Ce putem învăţa despre durata rugăciunilor personale din relatările despre Neemia, Isus şi Ana?
8 Putem fi bucuroşi că Dumnezeu nu stabileşte limite în ce priveşte durata şi frecvenţa rugăciunilor noastre! Neemia a spus în gând o scurtă rugăciune înainte de a-i adresa o cerere regelui Persiei (Neemia 2:4, 5). Şi Isus a rostit o scurtă rugăciune când i-a cerut lui Iehova să-i dea puterea de a-l învia pe Lazăr (Ioan 11:41, 42). În schimb, Ana ‘s-a rugat îndelung’ lui Iehova vărsându-şi sufletul înaintea sa (1 Samuel 1:12, 15, 16, NW). Rugăciunile noastre personale pot fi scurte sau lungi în funcţie de necesitate sau de împrejurări.
9. De ce trebuie ca rugăciunile noastre să includă laude şi mulţumiri pentru tot ceea ce face Iehova în folosul nostru?
9 Multe rugăciuni consemnate în Biblie conţin cuvinte sincere de apreciere pentru poziţia supremă a lui Iehova şi pentru lucrările sale minunate (Exodul 15:1–19; 1 Cronici 16:7–36; Psalmul 145). Într-o viziune, apostolul Ioan vede 24 de bătrâni — ce simbolizează numărul complet al creştinilor unşi în poziţia lor cerească — lăudându-l pe Iehova astfel: „Tu eşti demn, Iehova, da, Dumnezeul nostru, să primeşti gloria şi onoarea şi puterea, pentru că tu ai creat toate lucrurile şi datorită voinţei tale ele au existat şi au fost create“ (Revelaţia 4:10, 11). Şi noi avem motive să-l lăudăm cu regularitate pe Creator. Ce fericiţi sunt părinţii când copiii lor le mulţumesc din toată inima pentru un lucru pe care l-au făcut în folosul lor! Meditarea cu apreciere la actele de bunătate ale lui Iehova şi exprimarea recunoştinţei sincere pentru acestea reprezintă o modalitate excelentă de a ne îmbunătăţi calitatea rugăciunilor.
„Rugaţi-vă neîncetat“ — De ce?
10. Ce rol are rugăciunea în ce priveşte consolidarea credinţei noastre?
10 Faptul de a ne ruga cu regularitate este esenţial pentru credinţa noastră. După ce a ilustrat necesitatea de a ne „ruga oricând şi de a nu renunţa“, Isus a întrebat: „Când va sosi Fiul omului, va găsi el într-adevăr credinţă pe pământ?“ (Luca 18:1–8). Rugăciunea sinceră, izvorâtă din inimă consolidează credinţa. Ajuns la bătrâneţe şi neavând încă un urmaş, patriarhul Avraam i-a vorbit lui Dumnezeu despre această problemă. Ca răspuns, Iehova i-a cerut mai întâi să se uite spre cer şi, dacă putea, să numere stelele. Apoi Dumnezeu i-a dat următoarea asigurare: „Aşa va fi sămânţa ta“. Rezultatul? Avraam „L-a crezut pe [şi-a pus credinţa în, NW] DOMNUL, şi El i-a socotit lucrul acesta ca dreptate“ (Geneza 15:5, 6). Dacă ne deschidem inima înaintea lui Iehova în rugăciune, acceptăm asigurările pe care ni le dă în Biblie şi dăm dovadă de ascultare, el ne va întări credinţa.
11. Cum ne poate ajuta rugăciunea să înfruntăm problemele?
11 Rugăciunea ne poate ajuta, de asemenea, să înfruntăm problemele. Aveţi de purtat zilnic multe poveri şi vă confruntaţi cu situaţii greu de îndurat? Biblia ne spune: „Aruncă-ţi sarcina [povara, NW] asupra DOMNULUI şi El te va sprijini! El nu va lăsa niciodată să se clatine cel drept“ (Psalmul 55:22). Când avem de luat unele decizii importante, putem imita exemplul dat de Isus. El s-a rugat o noapte întreagă înainte de a-i alege pe cei 12 apostoli (Luca 6:12–16). Iar în noaptea dinaintea morţii sale, Isus s-a rugat cu atâta fervoare, încât „sudoarea sa a devenit ca nişte picături de sânge care cădeau pe pământ“ (Luca 22:44). Care a fost rezultatul? El „a fost ascultat în mod favorabil pentru teama lui sfântă“ (Evrei 5:7). Rugăciunile noastre neîncetate şi fierbinţi ne vor ajuta să facem faţă situaţiilor stresante şi încercărilor grele.
12. De ce putem spune că rugăciunea este o dovadă că Iehova manifestă interes faţă de fiecare dintre noi?
12 Un alt motiv pentru a ne apropia de Iehova prin rugăciune este că, la rândul său, şi el se apropie de noi (Iacov 4:8). Nu simţim noi oare atunci când ne deschidem inima înaintea lui Iehova că pe el îl interesează necesităţile noastre şi că se îngrijeşte cu iubire de noi? Da, simţim iubirea lui Dumnezeu într-un mod foarte personal. Iehova nu a delegat nimănui responsabilitatea de a asculta rugăciunile pe care slujitorii săi i le adresează lui ca Tată ceresc, ci el însuşi ascultă fiecare rugăciune (Psalmul 66:19, 20; Luca 11:2). Iar el ne invită să ‘ne aruncăm toate îngrijorările asupra lui, căci el se îngrijeşte de noi’. — 1 Petru 5:6, 7.
13, 14. Ce motive avem să ne rugăm neîncetat?
13 Rugăciunea ne poate insufla un mai mare zel pentru ministerul public şi ne poate întări când am fi tentaţi să renunţăm din cauza indiferenţei sau a opoziţiei din teren (Faptele 4:23–31). De asemenea, rugăciunea ne poate păzi de ‘maşinaţiile Diavolului’ (Efeseni 6:11, 17, 18). În lupta cu încercările de zi cu zi, îi putem cere întotdeauna lui Dumnezeu să ne întărească. Rugăciunea model a lui Isus include cererea ca Iehova ‘să ne elibereze de cel rău’, Satan Diavolul. — Matei 6:13.
14 Dacă vom continua să cerem ajutor în rugăciune pentru a ne ţine sub control înclinaţiile păcătoase, vom simţi sprijinul lui Iehova. Iată ce asigurare avem: „Dumnezeu este fidel şi nu va permite să fiţi ispitiţi peste ceea ce puteţi îndura, ci, împreună cu ispita, va pregăti şi calea de ieşire, ca să o puteţi suporta“ (1 Corinteni 10:13). Apostolul Pavel a simţit în multe situaţii că Iehova se interesează de el şi îi dă putere. El a spus: „Pentru toate lucrurile am forţă prin cel care îmi dă putere“. — Filipeni 4:13; 2 Corinteni 11:23–29.
Să perseverăm în rugăciune în pofida greşelilor
15. Ce se poate întâmpla când, prin conduita noastră, nu ne ridicăm la înălţimea normelor lui Dumnezeu?
15 Dacă dorim ca rugăciunile noastre să fie ascultate în mod favorabil, nu trebuie să respingem sfaturile din Cuvântul lui Dumnezeu. Apostolul Ioan a scris: „Orice lucru cerem primim de la el, pentru că respectăm poruncile sale şi facem lucrurile care sunt plăcute în ochii săi“ (1 Ioan 3:22). Ce s-ar putea întâmpla însă dacă încălcăm normele lui Dumnezeu? După ce au păcătuit în grădina Edenului, Adam şi Eva s-au ascuns. Şi noi am putea fi înclinaţi să ne ascundem „dinaintea feţei lui Iehova“ încetând să ne mai rugăm (Geneza 3:8, NW). Iată ce spune Klaus, un supraveghetor itinerant cu experienţă: „Am observat că, de cele mai multe ori, primul pas greşit pe care îl fac cei ce se îndepărtează de Iehova şi de organizaţia sa este că nu se mai roagă“ (Evrei 2:1). Aşa a făcut şi José Ángel. El spune: „Timp de aproape 8 ani, m-am rugat lui Iehova când şi când. Mă simţeam nedemn să-i vorbesc, deşi îl consideram încă Tatăl meu ceresc“.
16, 17. Daţi exemple care arată că faptul de a ne ruga cu regularitate ne poate ajuta să depăşim slăbiciunile spirituale.
16 Unii dintre noi s-ar putea simţi nedemni să se roage din cauza unei slăbiciuni spirituale sau din cauză că au făcut ceva greşit. Însă chiar atunci este momentul să profităm la maximum de darul rugăciunii. Iona a fugit când i s-a încredinţat o misiune. Totuşi, ‘în strâmtorarea sa, Iona l-a chemat pe DOMNUL şi El l-a ascultat; din adâncimile Locuinţei Morţilor, Iona a strigat [după ajutor, NW], şi [Iehova] i-a auzit glasul’ (Iona 2:2). Iona s-a rugat, Iehova i-a răspuns la rugăciune, iar profetul s-a restabilit pe plan spiritual.
17 Şi José Ángel s-a rugat fierbinte pentru a primi ajutor. El îşi aminteşte: „Mi-am deschis inima şi l-am implorat pe Dumnezeu să mă ierte. Iar el într-adevăr m-a ajutat. Nu cred că m-aş fi putut întoarce la adevăr fără ajutorul rugăciunii. În prezent, mă rog cu regularitate în fiecare zi; aştept cu nerăbdare aceste momente“. În ce ne priveşte, nu trebuie să ezităm niciodată să-i vorbim deschis lui Dumnezeu despre greşelile noastre şi să ne cerem cu umilinţă iertare. Când regele David şi-a mărturisit păcatele, Iehova l-a iertat (Psalmul 32:3–5). Iehova doreşte să ne ajute, nu să ne condamne (1 Ioan 3:19, 20). Iar rugăciunile bătrânilor de congregaţie ne pot ajuta pe plan spiritual întrucât astfel de rugăciuni au „mare putere“. — Iacov 5:13–16.
18. Ce convingere pot avea slujitorii lui Dumnezeu indiferent de cât de mult s-ar putea îndepărta de el?
18 Ce tată şi-ar respinge fiul care îi cere cu umilinţă ajutor şi sfaturi după ce a făcut o greşeală? Parabola despre fiul risipitor arată că, indiferent cât de mult ne-am îndepărtat, Tatăl nostru ceresc se bucură când ne întoarcem la el (Luca 15:21, 22, 32). Iehova îi îndeamnă pe toţi cei care greşesc să-l cheme, deoarece el „nu oboseşte iertând“ (Isaia 55:6, 7). Deşi a comis câteva păcate grave, David l-a implorat pe Iehova astfel: „Pleacă urechea, Dumnezeule, la rugăciunea mea şi nu Te ascunde de cererea mea!“ El a mai spus: „Seara, dimineaţa şi la amiază, oftez şi gem, şi El [Iehova] va auzi glasul meu“ (Psalmul 55:1, 17). Cât de încurajator este să ştim aceste lucruri!
19. De ce nu trebuie să conchidem că lipsa aparentă a unui răspuns la unele rugăciuni este o dovadă a dezaprobării divine?
19 Dar cum stau lucrurile în cazul în care nu primim imediat răspuns la rugăciuni? Înainte de toate, trebuie să ne asigurăm că cererile noastre sunt în armonie cu voinţa lui Iehova şi că sunt adresate în numele lui Isus (Ioan 16:23; 1 Ioan 5:14). Discipolul Iacov a făcut referire la unii creştini ale căror rugăciuni au rămas fără răspuns deoarece aceştia cereau „cu un scop rău“ (Iacov 4:3). Însă nu ar trebui să ne pripim trăgând concluzia că lipsa aparentă a unui răspuns la rugăciune este întotdeauna o dovadă a dezaprobării divine. Înainte ca răspunsul său să devină evident, Iehova ar putea uneori să permită trecerea unui anumit timp în care închinătorii săi fideli să continue să se roage pentru un lucru. „Continuaţi să cereţi, şi vi se va da“, a spus Isus (Matei 7:7). Prin urmare, trebuie să ‘perseverăm în rugăciune’. — Romani 12:12.
Să ne rugăm cu regularitate
20, 21. a) De ce trebuie să ne rugăm neîncetat în aceste ‘ultime zile’? b) Ce anume vom primi dacă ne apropiem zilnic de tronul bunătăţii nemeritate al lui Iehova?
20 Presiunile şi problemele din aceste ‘ultime zile’ caracterizate drept „timpuri critice, cărora cu greu li se va face faţă“ sunt tot mai multe şi tot mai mari (2 Timotei 3:1). Iar încercările pot ajunge cu uşurinţă să ne ocupe gândurile. Însă rugăciunile noastre neîncetate ne vor ajuta să continuăm să ne axăm viaţa pe lucrurile spirituale în pofida unor probleme persistente, a unor ispite sau a unor sentimente de descurajare. Rugăciunile noastre zilnice adresate lui Iehova ne pot furniza sprijinul de care avem mare nevoie.
21 Iehova, cel care ‘ascultă rugăciunea’, nu este niciodată prea ocupat ca să ne asculte (Psalmul 65:2). Nici noi să nu fim vreodată prea ocupaţi ca să-i vorbim! Prietenia noastră cu Dumnezeu este cel mai preţios lucru pe care îl avem. Să nu o luăm niciodată ca pe ceva de la sine înţeles! „Să ne apropiem deci cu libertate de exprimare de tronul bunătăţii nemeritate, ca să căpătăm îndurare şi să găsim bunătate nemeritată ca ajutor la momentul potrivit.“ — Evrei 4:16.
Cum aţi răspunde?
• Ce învăţăm din exemplul profetului Daniel despre valoarea rugăciunii?
• Cum ne putem consolida prietenia cu Iehova?
• De ce trebuie să ne rugăm neîncetat?
• De ce faptul de a ne simţi nedemni înaintea lui Iehova nu ar trebui să ne împiedice să ne rugăm?
[Întrebări de studiu]
[Legenda ilustraţiei de la pagina 16]
Neemia a spus în gând o scurtă rugăciune înainte de a-i vorbi regelui
[Legenda ilustraţiei de la pagina 17]
Ana ‘s-a rugat îndelung’ lui Iehova
[Legenda ilustraţiei de la pagina 18]
Isus s-a rugat toată noaptea înainte de a-i alege pe cei 12 apostoli
[Legenda fotografiilor de la pagina 20]
Pe tot parcursul zilei se pot ivi ocazii de a ne ruga