Întrebări de la cititori

În ce sens a devenit Ezechiel „mut“ când Ierusalimul a fost asediat, iar apoi distrus?

În esenţă, aceasta înseamnă că nu a mai avut nimic de adăugat la mesajul profetic al lui Iehova pe care îl transmisese deja.

Profetul Ezechiel şi-a început serviciul ca străjer fidel pentru israeliţii aflaţi în exil în Babilon în „anul al cincilea al captivităţii împăratului Ioiachin“, adică în 613 î.e.n. (Ezechiel 1:2, 3). În a zecea zi a celei de-a zecea luni lunare a anului 609 î.e.n. Dumnezeu l-a anunţat că babilonienii aveau să înceapă asedierea Ierusalimului chiar în ziua aceea (Ezechiel 24:1, 2). Care avea să fie deznodământul acestui asediu? Aveau să scape Ierusalimul şi locuitorii lui lipsiţi de credinţă? Ca străjer, Ezechiel transmisese deja mesajul clar de condamnare din partea lui Iehova şi nu mai era necesar să adauge nimic la acesta, fiind destul de convingător. Ezechiel a devenit „mut“ în sensul că nu mai avea nimic de spus cu referire la asediul Ierusalimului. — Ezechiel 24:25–27.

La aproximativ şase luni de la distrugerea Ierusalimului în 607 î.e.n., un martor ocular care a reuşit să scape i-a adus lui Ezechiel, aflat în Babilon, veşti despre pustiirea oraşului sfânt. Cu o seară înainte de sosirea acestui fugar, Iehova ‘i-a deschis gura [lui Ezechiel] . . . şi nu mai era mut’. — Ezechiel 33:22.

A fost Ezechiel literalmente mut în această perioadă? Evident că nu, deoarece chiar şi după ce a devenit „mut“ el a rostit mesaje profetice îndeosebi la adresa naţiunilor din jur care s-au bucurat de distrugerea Ierusalimului (Ezechiel, capitolele 25–32). Cu ceva timp înainte, Iehova se adresase lui Ezechiel, care slujea ca profet şi străjer, spunându-i următoarele: „Îţi voi lipi limba de cerul gurii, ca să rămâi mut şi să nu-i poţi mustra, căci sunt o casă de răzvrătiţi. Dar, când îţi voi vorbi, îţi voi deschide gura“ (Ezechiel 3:26, 27). Când Iehova nu avea nici un mesaj pentru Israel, Ezechiel trebuia să rămână „mut“ faţă de naţiune. El trebuia să vorbească numai ce dorea Iehova şi numai la momentul stabilit de El. Ezechiel era mut în sensul că nu mai rostea cuvinte profetice la adresa israeliţilor.

În timpurile moderne, clasa străjerului reprezentată de creştinii unşi avertizează cu privire la judecata de condamnare a creştinătăţii, prefigurată de Ierusalimul antic. Când ‘marele necaz’ se va abate asupra ‘Babilonului cel Mare’, imperiul mondial al religiei false, şi-l va devasta, clasa Ezechiel nu va mai trebui să spună nimic cu privire la sfârşitul creştinătăţii, care constituie o parte importantă din acest imperiu. — Matei 24:21; Revelaţia 17:1, 2, 5.

Într-adevăr, va veni ziua când rămăşiţa unsă şi însoţitorii ei vor deveni „muţi“, nemaiavând ce mesaj să-i transmită creştinătăţii. Aceasta se va întâmpla când „cele zece coarne“ şi „fiara“ vor devasta Babilonul cel Mare şi-l vor dezgoli (Revelaţia 17:16). Bineînţeles, acest lucru nu înseamnă că slujitorii lui Dumnezeu vor fi muţi în sens literal. La fel ca în prezent, ei îl vor lăuda pe Iehova şi vor aminti de el în fiecare zi şi „în toate generaţiile“. — Psalmii 45:17; 145:2.