Întrebări de la cititori
Întrebări de la cititori
După Potop, Noe a dat drumul din arcă unui porumbel care s-a întors cu „o frunză de măslin“. Unde a găsit porumbelul acea frunză?
Biblia ne spune că „apele au ajuns din ce în ce mai mari şi toţi munţii înalţi care sunt sub cerul întreg au fost acoperiţi“ (Geneza 7:19). Când apele Potopului au început să se retragă, Noe a dat drumul de trei ori, la interval de o săptămână, unui porumbel. La întoarcerea sa a doua oară, porumbelul avea în cioc „o frunză de măslin ruptă de curând. Noe a cunoscut astfel că apele scăzuseră pe pământ“. — Geneza 8:8–11.
În prezent nu putem şti cât timp a fost acoperită de ape o anumită regiune, deoarece apele Potopului au schimbat, fără îndoială, topografia pământului. Cu toate acestea, se pare că suprafaţa terestră a fost acoperită de ape destul de mult timp, astfel că majoritatea pomilor au murit. E posibil însă ca unii pomi să-şi fi păstrat vitalitatea şi să fi dat lăstari după retragerea apelor.
În The New Bible Dictionary se spune despre măslin: „Dacă este tăiat, din rădăcina lui cresc lăstari, din care se dezvoltă până la cinci trunchiuri. De obicei, acelaşi lucru se întâmplă şi cu măslinii «muribunzi» [aproape uscaţi]“. Este „ca şi cum nimic nu le-ar putea distruge vitalitatea“, se precizează în The New Schaff-Herzog Encyclopedia of Religious Knowledge. Nimeni nu poate determina astăzi salinitatea sau temperatura apei din Potop. De aceea, nu putem fi siguri de posibilele efecte pe care apa le-a avut asupra măslinilor şi a altor plante.
Se ştie însă că măslinii sălbatici nu supravieţuiesc la temperaturi scăzute, cum sunt cele întâlnite pe munţii mai înalţi. De regulă, ei cresc la altitudini mai mici de 1 000 de metri, unde temperatura medie este de peste 10 grade Celsius. În cartea The Flood Reconsidered, de F. Filby, se spune: „Astfel, Noe şi-a putut da seama după frunza abia ruptă că apele din văile mai joase se retrăseseră“. O săptămână mai târziu, când Noe a dat din nou drumul porumbelului, acesta nu s-a mai întors, semn că vegetaţia începuse să crească, iar porumbelul găsise unde să se aşeze. — Geneza 8:12.