Salt la conţinut

Salt la cuprins

Să nu ne lăsăm înşelaţi!

Să nu ne lăsăm înşelaţi!

Să nu ne lăsăm înşelaţi!

„Luaţi seama: s-ar putea să fie cineva care vă va duce ca pradă a sa prin . . . amăgire goală.“ — COLOSENI 2:8.

1–3. a) Ce exemple arată că înşelătoria a pătruns aproape în toate domeniile vieţii cotidiene? b) De ce nu ar trebui să ne surprindă faptul că înşelătoria e atât de răspândită?

„EXISTĂ cineva care nu a avut niciodată un client care să-l mintă?“ Cu câţiva ani în urmă, un profesor de drept a făcut un sondaj punând această întrebare. Rezultatul? El spune: „Din mii de avocaţi, numai unul nu avusese niciodată un client care să-l mintă“. Motivul? „Avocatul respectiv abia începuse să profeseze la o renumită firmă de avocatură şi încă nu discutase cu vreun client.“ Această situaţie ilustrează tristul adevăr că minciuna şi înşelătoria sunt la ordinea zilei în lumea de azi.

2 Înşelătoria îmbracă multe forme şi a pătruns aproape în toate domeniile vieţii cotidiene. Mass-media prezintă nenumărate exemple: oameni politici care mint cu privire la acţiunile lor, contabili şi avocaţi care exagerează profiturile unor companii, agenţi de publicitate care îi induc în eroare pe consumatori, părţi litigante care înşală companiile de asigurări — şi lista ar putea continua. Înşelătorie există şi pe plan religios. Clericii induc în eroare masele predând doctrine false, cum ar fi nemurirea sufletului, iadul şi Trinitatea. — 2 Timotei 4:3, 4.

3 Ar trebui să ne surprindă că înşelătoria e atât de răspândită? Nicidecum. Referitor la „ultimele zile“, Biblia a avertizat: „Oamenii ticăloşi şi impostorii vor înainta din rău în mai rău, inducând în eroare şi fiind induşi în eroare“ (2 Timotei 3:1, 13). Noi, creştinii, trebuie să fim vigilenţi cu privire la ideile amăgitoare care ne-ar putea îndepărta de adevăr. Se ivesc în mod firesc două întrebări: De ce este înşelătoria atât de răspândită în prezent? Ce putem face pentru a nu fi înşelaţi?

De ce este azi înşelătoria atât de răspândită?

4. Potrivit Bibliei, de ce este înşelătoria atât de răspândită în lume?

4 Biblia arată în mod clar de ce este înşelătoria atât de răspândită în lume. Apostolul Ioan a scris că „întreaga lume zace în puterea celui rău“ (1 Ioan 5:19). „Cel rău“ este Satan Diavolul. Despre el, Isus a spus: „Nu a stat neclintit în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Când spune minciuna, vorbeşte potrivit propriei înclinaţii, pentru că este un mincinos şi tatăl minciunii“. Este evident deci că această lume reflectă spiritul, valorile şi înclinaţiile spre înşelăciune ale conducătorului ei. — Ioan 8:44; 14:30; Efeseni 2:1–3.

5. Cum îşi intensifică Satan eforturile de a înşela în acest timp al sfârşitului, şi care este principala lui ţintă?

5 În acest timp al sfârşitului, Satan îşi intensifică eforturile de a înşela. El a fost aruncat pe pământ şi, întrucât ştie că i-a mai rămas puţin timp, este cuprins de „o furie mare“. Fiind hotărât să distrugă cât mai mulţi oameni, el „induce în eroare întregul pământ locuit“ (Revelaţia 12:9, 12). Satan nu înşală doar din când în când. Dimpotrivă, el nu precupeţeşte nici un efort de a induce în eroare omenirea. * El se foloseşte de toate metodele de care dispune — inclusiv de şiretlicuri şi de falsităţi subtile — pentru a orbi mintea celor necredincioşi şi a-i ţine departe de Dumnezeu (2 Corinteni 4:4). Acest maestru al înşelătoriei este hotărât să-i devoreze îndeosebi pe cei ce i se închină lui Dumnezeu „cu spirit şi adevăr“ (Ioan 4:24; 1 Petru 5:8). Să nu uităm niciodată că Satan a afirmat de fapt: ‘Pot să-i îndepărtez pe toţi oamenii de Dumnezeu’ (Iov 1:9–12). Să analizăm câteva „maşinaţii“, sau tactici de înşelătorie, ale lui Satan şi să vedem cum ne putem păzi de ele. — Efeseni 6:11.

Să nu ne lăsăm înşelaţi de apostaţi

6, 7. a) Ce pretind apostaţii? b) Cum arată Scripturile care sunt adevăratele intenţii ale apostaţilor?

6 Satan îi foloseşte demult pe apostaţi pentru a-i corupe pe slujitorii lui Dumnezeu (Matei 13:36–39). Apostaţii pretind că i se închină lui Iehova şi că respectă Biblia, dar resping organizaţia pământească a lui Dumnezeu. Unii chiar se întorc la doctrinele „Babilonului cel Mare“, imperiul mondial al religiei false, doctrine care îl dezonorează pe Dumnezeu (Revelaţia 17:5; 2 Petru 2:19–22). Sub inspiraţie divină, scriitorii Bibliei au demascat cu vehemenţă intenţiile şi metodele apostaţilor.

7 Ce vor de fapt apostaţii? Majoritatea nu se mulţumesc cu faptul că au abandonat credinţa pe care, probabil, cândva o considerau adevărată. De multe ori, ei încearcă să-i corupă şi pe alţii. Însă mulţi apostaţi nu merg să caute discipoli, ci încearcă să-i „tragă pe discipoli [adică pe discipolii lui Cristos] după ei“ (Faptele 20:29, 30). Referitor la învăţătorii falşi, Pavel a dat un avertisment clar: „Luaţi seama: s-ar putea să fie cineva care vă va duce ca pradă a sa“ (Coloseni 2:8). Nu-i aşa că aceste cuvinte descriu bine ceea ce încearcă să facă mulţi apostaţi? Aşa cum un răpitor îşi duce victima, care nu bănuieşte nimic, departe de familia ei, apostaţii îi iau ca pradă pe acei membri ai congregaţiei care le acordă încredere, îndepărtându-i de turmă.

8. Ce metode folosesc apostaţii pentru a-şi atinge scopul?

8 Ce metode folosesc apostaţii pentru a-şi atinge scopul? Ei recurg deseori la denaturări, semiadevăruri şi minciuni făţişe. Isus ştia că discipolii săi urmau să ajungă ţinta atacurilor unor persoane care aveau ‘să spună tot felul de minciuni’ despre ei (Matei 5:11, Noul Testament pe înţelesul tuturor). Aceşti împotrivitori maliţioşi aveau să spună minciuni cu scopul de a-i înşela pe alţii. Apostolul Petru a avertizat cu privire la apostaţii care, pentru a-şi atinge obiectivul, aveau să folosească „cuvinte prefăcute“, să răspândească ‘învăţături amăgitoare’ şi să ‘deformeze Scripturile’ (2 Petru 2:3, 13; 3:16). Din nefericire, apostaţii reuşesc ‘să submineze credinţa unora’. — 2 Timotei 2:18.

9, 10. a) Ce putem face pentru a nu fi înşelaţi de apostaţi? b) De ce nu ar trebui să ne tulbure faptul că uneori se aduc clarificări în privinţa scopului lui Dumnezeu?

9 Ce putem face pentru a nu fi înşelaţi de apostaţi? Trebuie să dăm ascultare următorului sfat din Cuvântul lui Dumnezeu: „Să vă menţineţi privirea asupra acelora care produc sciziuni şi prilejuri de poticnire contrar învăţăturii pe care aţi învăţat-o, şi evitaţi-i“ (Romani 16:17). Noi îi ‘evităm’ respingându-le din start ideile — indiferent că sunt prezentate în mod direct, că sunt tipărite, sau că apar pe Internet. De ce adoptăm această poziţie? În primul rând, deoarece Cuvântul lui Dumnezeu ne porunceşte acest lucru şi avem încredere că Iehova ne doreşte numai binele. — Isaia 48:17, 18.

10 În al doilea rând, noi iubim organizaţia prin intermediul căreia am învăţat preţioasele adevăruri care ne deosebesc net de Babilonul cel Mare. E adevărat că nu cunoaştem toate detaliile scopului lui Dumnezeu; la drept vorbind, înţelegerea ni s-a adâncit de-a lungul anilor. Creştinii loiali aşteaptă cu bucurie ca Iehova să aducă clarificări în privinţa scopului său (Proverbele 4:18). Între timp, nu vom părăsi organizaţia pe care Dumnezeu o foloseşte cu plăcere, întrucât avem dovezi incontestabile că el o binecuvântează. — Faptele 6:7; 1 Corinteni 3:6.

Să nu ne amăgim singuri

11. De ce afirmăm că oamenii imperfecţi tind să se amăgească singuri?

11 Oamenii imperfecţi au o înclinaţie pe care Satan e în orice clipă gata s-o exploateze: autoamăgirea. În Ieremia 17:9 se spune că „inima este nespus de înşelătoare şi de deznădăjduit de rea“. Iar Iacov a scris: „Fiecare este încercat fiind atras şi ademenit de propria lui dorinţă“ (Iacov 1:14). Când inima ne este ademenită, ea prezintă păcatul într-o lumină atrăgătoare, făcându-l să pară inofensiv. Astfel am putea fi înşelaţi, întrucât cedând păcatului, ajungem în cele din urmă la dezastru. — Romani 8:6.

12. Cum ne-am putea amăgi singuri?

12 E foarte uşor să cădem pradă autoamăgirii. Inima înşelătoare ar putea găsi scuze pentru un defect serios de personalitate sau pentru un păcat grav (1 Samuel 15:13–15, 20, 21). O inimă rea poate căuta, de asemenea, să justifice o conduită dubioasă. Să ne gândim, de pildă, la alegerea divertismentelor. Unele divertismente sunt plăcute şi sănătoase. Însă o mare parte din ceea ce oferă această lume — în filme, emisiuni TV şi site-uri de pe Internet — are un caracter obscen şi imoral. Am putea ajunge cu uşurinţă să credem că putem viziona materiale degradante fără să fim afectaţi. Unii chiar ar putea spune: „Pe mine nu mă mustră conştiinţa; deci, care e problema?“ Însă aceştia ‘se amăgesc singuri cu raţionamente false’. — Iacov 1:22.

13, 14. a) Ce exemplu biblic arată că nu întotdeauna conştiinţa este un ghid demn de încredere? b) Ce putem face pentru a nu ne amăgi singuri?

13 Ce putem face pentru a nu ne înşela singuri? Înainte de toate, nu trebuie să uităm un lucru: conştiinţa noastră nu e întotdeauna demnă de încredere. Să ne gândim la apostolul Pavel. Înainte de a deveni creştin, el i-a persecutat pe continuatorii lui Cristos (Faptele 9:1, 2). Pe atunci, conştiinţa nu îl mustra, deoarece, evident, fusese educată greşit. Pavel a spus: „Eram în ignoranţă şi acţionam din lipsă de credinţă“ (1 Timotei 1:13). Aşadar, simplul fapt că nu ne mustră conştiinţa din cauza unor divertismente nu este, în sine, o garanţie că facem ce e bine. Numai o conştiinţă sănătoasă şi instruită corespunzător din Cuvântul lui Dumnezeu poate servi ca ghid demn de încredere.

14 Iată câteva sugestii utile de care trebuie să ţinem cont dacă vrem să nu ne amăgim singuri: Să ne analizăm sub rugăciune (Psalmul 26:2; 2 Corinteni 13:5). Printr-o autoanaliză sinceră, am putea înţelege că e necesar să facem unele schimbări în modul de a gândi sau de a acţiona. Să luăm în considerare părerea altora (Iacov 1:19). Întrucât am putea fi subiectivi când ne analizăm, e înţelept să ţinem cont de părerea obiectivă a colaboratorilor creştini maturi. Dacă deciziile sau acţiunile noastre sunt îndoielnice în opinia unor colaboratori cu experienţă şi echilibraţi, ar fi bine să ne întrebăm: Nu cumva conştiinţa mea nu este instruită corespunzător? Nu cumva inima mă înşală? Să ne hrănim cu regularitate din Biblie şi din publicaţiile bazate pe Biblie (Psalmul 1:2). Dacă facem aşa, ne va fi mai uşor să ne menţinem gândurile, sentimentele şi atitudinea în armonie cu principiile divine.

Să ne păzim de minciunile lui Satan

15, 16. a) Ce minciuni foloseşte Satan pentru a ne înşela? b) Ce putem face pentru a nu fi înşelaţi prin aceste minciuni?

15 Satan se foloseşte de o mulţime de minciuni pentru a ne înşela. El încearcă să ne convingă că lucrurile materiale aduc fericirea, deşi faptele arată adesea contrariul (Eclesiastul 5:10–12). Lui i-ar plăcea să credem că această lume rea va dăinui, deşi există dovezi clare că trăim în „ultimele zile“ (2 Timotei 3:1–5). Satan promovează ideea că un mod de viaţă imoral nu e deloc dăunător, chiar dacă cei care caută cu orice preţ să-şi satisfacă poftele suportă deseori consecinţele dureroase ale conduitei lor (Galateni 6:7). Ce putem face pentru a nu fi înşelaţi prin aceste minciuni?

16 Să învăţăm din exemplele biblice. Biblia aduce în atenţie exemplele unor oameni care au devenit victime ale minciunilor lui Satan. Ei au iubit lucrurile materiale, au uitat în ce timpuri trăiau sau au căzut pradă imoralităţii, iar consecinţele au fost dezastruoase (Matei 19:16–22; 24:36–42; Luca 16:14; 1 Corinteni 10:8–11). Să învăţăm din exemplele moderne. Din nefericire, unii creştini îşi pierd sentimentul urgenţei şi ajung să creadă că slujindu-i lui Dumnezeu se privează de ceva bun. Ei părăsesc adevărul pentru a duce o aşa-numită viaţă de plăceri. Însă ajung „în locuri alunecoase“, întrucât, mai devreme sau mai târziu, vor plăti preţul conduitei lor nesfinte (Psalmul 73:18, 19). Ce bine ar fi să învăţăm din greşelile altora! — Proverbele 22:3.

17. De ce răspândeşte Satan minciuna că Iehova nu ne iubeşte şi nu ne consideră preţioşi?

17 O altă minciună folosită cu eficienţă de Satan este aceea că Iehova nu ne iubeşte şi nu ne consideră preţioşi. Satan îi studiază de mii de ani pe oamenii imperfecţi. El ştie bine că descurajarea ne poate slăbi spiritualitatea (Proverbele 24:10). Prin urmare, el răspândeşte minciuna că suntem fără valoare în ochii lui Dumnezeu. Dacă suntem „trântiţi jos“ ajungând să credem că lui Iehova nu-i pasă de noi, putem fi tentaţi să dăm înapoi (2 Corinteni 4:9). Şi tocmai asta vrea marele Înşelător! Dar ce putem face pentru a nu fi înşelaţi prin această minciună a lui Satan?

18. Cum ne asigură Biblia de iubirea lui Iehova?

18 Să medităm la dovezile biblice care arată că Dumnezeu ne iubeşte. Scripturile conţin ilustrări impresionante care ne asigură că Iehova ne observă şi ne iubeşte pe fiecare. El îţi pune lacrimile în „burduful“ său, ceea ce înseamnă că vede şi nu uită lacrimile pe care le verşi când te lupţi să-i rămâi fidel (Psalmul 56:8). El ştie când ai „inima zdrobită“ şi este aproape de tine în aceste clipe (Psalmul 34:18). El ştie şi cel mai mic lucru despre tine; chiar şi ‘perii capului îţi sunt număraţi’ (Matei 10:29–31). Mai presus de orice, Dumnezeu „l-a dat pe Fiul său unic-născut“ pentru tine (Ioan 3:16; Galateni 2:20). Uneori s-ar putea să-ţi fie greu să crezi că aceste versete ţi se adresează personal. Trebuie totuşi să credem tot ce spune Iehova. El doreşte să avem convingerea că ne iubeşte pe fiecare în parte, nu numai ca grup.

19, 20. a) De ce este important să identifici şi să respingi minciuna lui Satan potrivit căreia Iehova nu te iubeşte? b) Cum îi ajută un supraveghetor itinerant pe cei descurajaţi?

19 Să identificăm minciuna şi să o respingem. Dacă ştii că cineva minte, eşti atent să nu fii înşelat. Tot aşa, simplul fapt de a şti că Satan vrea să crezi minciuna că Iehova nu te iubeşte, îţi este de mare ajutor. Iată ce a scris o soră creştină în legătură cu un articol din Turnul de veghe, care avertiza despre tacticile lui Satan: „Nu m-am gândit niciodată că Satan încearcă să se folosească de sentimentele mele ca să mă descurajeze. Ştiind acest lucru sunt hotărâtă să lupt împotriva acestor sentimente“.

20 Când face vizite de păstorire vreunui frate descurajat, un supraveghetor itinerant dintr-o ţară sud-americană obişnuieşte să-l întrebe: „Crezi în Trinitate?“ Fratele răspunde în mod firesc: „Bineînţeles că nu“, deoarece ştie că aceasta este o minciună a lui Satan. Apoi supraveghetorul îl întreabă: „Crezi în iad?“ Urmează acelaşi răspuns: „Bineînţeles că nu!“ În continuare, supraveghetorul îi spune că Satan are în arsenalul său şi o minciună care este mai greu de identificat. El îndreaptă atenţia spre pagina 249, paragraful 21, din cartea Să ne apropiem de Iehova, * unde este demascată minciuna că Iehova nu îl iubeşte pe fiecare om în parte. Supraveghetorul itinerant a spus că i-a ajutat astfel pe mulţi fraţi descurajaţi să recunoască şi să respingă această minciună a lui Satan.

Să nu ne lăsăm înşelaţi

21, 22. De ce nu suntem în ignoranţă cu privire la tacticile de amăgire ale lui Satan, şi care ar trebui să ne fie hotărârea?

21 În această parte finală a ultimelor zile, este de aşteptat ca Satan să lanseze în continuare o avalanşă de minciuni şi înşelătorii. Din fericire, Iehova nu ne-a lăsat în ignoranţă cu privire la tacticile de amăgire ale lui Satan. Biblia şi publicaţiile biblice ale „sclavului fidel şi prevăzător“ demască cu claritate metodele perfide ale Diavolului (Matei 24:45). Fiind avertizaţi, suntem pregătiţi. — 2 Corinteni 2:11.

22 Să continuăm, aşadar, să ne ferim de ideile apostaţilor. Să fim hotărâţi să evităm capcana subtilă a autoamăgirii. Să identificăm şi să respingem toate minciunile lui Satan. Procedând astfel, vom rămâne în relaţii strânse cu „Dumnezeul adevărului“, care urăşte înşelătoria. — Psalmul 31:5; Proverbele 3:32.

[Note de subsol]

^ par. 5 O lucrare de referinţă spune că forma verbului tradus în Revelaţia 12:9 prin „a induce în eroare“ „sugerează o acţiune continuă în urma căreia se formează un obicei, care în final devine o trăsătură de caracter“.

^ par. 20 Publicată de Martorii lui Iehova.

Vă amintiţi?

• De ce este înşelătoria atât de răspândită în lumea de azi?

• Ce putem face pentru a nu fi înşelaţi de apostaţi?

• Cum putem evita orice înclinaţie spre autoamăgire?

• Ce putem face pentru a nu fi înşelaţi prin minciunile lui Satan?

[Întrebări de studiu]

[Legenda fotografiei de la pagina 17]

Să nu ne amăgim singuri în privinţa divertismentelor

[Legenda fotografiilor de la pagina 18]

Pentru a nu ne amăgi singuri, să ne analizăm sub rugăciune, să ţinem cont de părerea altora şi să ne hrănim cu regularitate din Cuvântul lui Dumnezeu