Salt la conţinut

Salt la cuprins

Întrebări de la cititori

Întrebări de la cititori

Întrebări de la cititori

De ce în 1 Corinteni 10:8 se spune că 23 000 de israeliţi au fost ucişi într-o singură zi deoarece au comis fornicaţie, iar în Numeri 25:9 se spune că au fost ucişi 24 000?

Diferenţa dintre cele două versete ar putea fi înţeleasă luând în calcul câţiva factori. Unul şi cel mai simplu este că numărul exact al celor ucişi este între 23 000 şi 24 000, ceea ce a permis rotunjirea numărului fie la 23 000, fie la 24 000.

Care este o altă posibilă explicaţie? Apostolul Pavel s-a folosit de relatarea despre israeliţii aflaţi la Sitim pentru a-i avertiza pe creştinii din Corintul antic, un oraş cunoscut pentru depravarea locuitorilor lui. Pavel a scris: „Nici să nu practicăm fornicaţia, cum au comis fornicaţie unii dintre ei, astfel că într-o singură zi au căzut douăzeci şi trei de mii dintre ei“. Referindu-se strict la cei ucişi de Iehova din cauza fornicaţiei, Pavel a spus că numărul lor a fost de 23 000. — 1 Corinteni 10:8.

Însă în Numeri capitolul 25 se spune că „Israel s-a alipit de Baal-Peor; şi mânia DOMNULUI s-a aprins împotriva lui Israel“. Atunci Iehova i-a poruncit lui Moise să execute „toate căpeteniile poporului“. Moise le-a ordonat judecătorilor să facă ce poruncise Iehova. În cele din urmă, când Fineas a acţionat cu promptitudine omorându-l pe un israelit care a adus în tabără o madianită, „pedeapsa a încetat“. Relatarea se încheie cu următoarea afirmaţie: „Douăzeci şi patru de mii au murit loviţi de pedeapsa aceea“. — Numeri 25:1–9.

Cei „două zeci şi patru de mii“ despre care vorbeşte cartea Numeri sunt, evident, „căpeteniile poporului“, executate de judecători, şi cei executaţi direct de Iehova. Este posibil ca 1 000 de căpetenii să fi fost ucise de judecători, numărul total al celor omorâţi ridicându-se în final la 24 000. Indiferent că aceşti capi au comis fornicaţie, au participat la unele sărbători păgâne sau i-au aprobat pe cei ce au făcut aceste lucruri, ei s-au făcut vinovaţi că ‘s-au alipit de Baal-Peor’.

Potrivit unei lucrări biblice de referinţă, cuvântul „a se alipi“ poate însemna „a se ataşa cu toată fiinţa de cineva“. Israeliţii erau un popor dedicat lui Iehova, dar în momentul în care s-au „alipit de Baal-Peor“, ei au rupt relaţiile pe care le aveau cu Dumnezeu ca slujitori dedicaţi ai săi. După aproximativ 700 de ani, Iehova a spus despre israeliţi prin intermediul profetului Osea: „Ei s-au dus la Baal-Peor, s-au dedicat acestei ruşini idoleşti şi au ajuns urâcioşi, ca şi acela pe care îl iubeau“ (Osea 9:10). Toţi cei ce au făcut acest lucru au meritat judecata nefavorabilă a lui Dumnezeu. Astfel, Moise le-a reamintit fiilor lui Israel: „Aţi văzut cu ochii voştri ce a făcut DOMNUL cu prilejul faptei lui Baal-Peor: DOMNUL Dumnezeul tău a distrus din mijlocul tău pe toţi aceia care se duseseră după Baal-Peor“. — Deuteronomul 4:3.