Cea mai preţioasă moştenire

ÎN AMURGUL vieţii sale, vârstnicul apostol Ioan a scris: „Nu am un motiv de recunoştinţă mai mare decât acesta: să aud că copiii mei continuă să umble în adevăr“. — 3 Ioan 4.

Fidelul apostol vorbea aici despre copiii săi spirituali. Însă mulţi părinţi pot spune acelaşi lucru despre copiii lor. Ei s-au străduit să-i crească „în disciplina şi normele de gândire ale lui Iehova“, iar în prezent trăiesc bucuria de a-şi vedea copiii, acum adulţi, ‘umblând în adevăr’ (Efeseni 6:4). De fapt, a-i învăţa pe copii să umble pe calea ce duce la viaţă veşnică înseamnă a le oferi cea mai preţioasă moştenire. Şi aceasta deoarece devoţiunea sfântă, adică o viaţă în armonie cu normele lui Iehova pentru creştini, „are promisiunea vieţii prezente şi a celei care trebuie să vină“. — 1 Timotei 4:8.

Iehova, Tatăl perfect, îi apreciază mult pe acei părinţi care se străduiesc să le insufle copiilor lor respect faţă de înaltele sale norme. Copiii receptivi la această instruire au marele privilegiu de a practica închinarea adevărată alături de părinţii lor. Odată cu trecerea anilor, copiii rămân cu multe amintiri plăcute din serviciul lor creştin. Unii îşi amintesc cu bucurie de prima lor temă la Şcoala de Minister Teocratic *. Sau probabil că îşi amintesc de ziua în care au citit prima oară un verset biblic în lucrarea din casă în casă, alături de unul din părinţi. Şi cum ar putea să uite acele momente când părinţii le citeau din Cartea mea cu relatări biblice * sau din cartea Să ascultăm de Învăţătorul cel Mare? Gabriel îşi aminteşte ce-i plăcea lui cel mai mult: „Când nu aveam decât patru ani, mama îmi cânta în timp ce gătea. Îmi aduc şi acum aminte cu multă emoţie o melodie a Regatului. Mai târziu, această cântare m-a ajutat să înţeleg cât de important este să-i slujesc lui Iehova“. Probabil că şi tu cunoşti frumoasa cântare despre care vorbeşte Gabriel. Are numărul 157 în cartea Cântaţi laude lui Iehova şi se intitulează „Închină-te lui Iehova în tinereţea ta“.

Cântarea începe astfel: „Chiar de la prunci tu, Iehova, ai scos/ Laude, când aclamau pe Cristos“. Într-adevăr, au existat copii care au avut ocazia unică de a sta în compania lui Isus şi care, probabil, l-au delectat cu vioiciunea  şi cu inocenţa lor. Isus chiar le-a spus continuatorilor săi să imite dorinţa copiilor de a învăţa (Matei 18:3, 4). Înţelegem deci că tinerii au locul lor în închinarea la Iehova. De fapt, în continuarea cântării se spune: „Deci chiar copiii te pot preamări“.

Prin conduita lor exemplară — acasă, la şcoală, cât şi în alte locuri —, mulţi copii le-au făcut cinste atât lui Dumnezeu, cât şi familiilor lor. Cât de binecuvântaţi sunt să aibă ‘părinţi creştini’ (Deuteronomul 6:7)! Părinţii cu teamă sfântă se supun lui Dumnezeu, care, fiind un Tată iubitor, îi conduce pe calea pe care trebuie să meargă. Drept urmare, ei primesc numeroase binecuvântări. Părinţii, la rândul lor, îşi învaţă copiii să se teamă de Iehova. Şi ce fericiţi sunt când copiii lor ‘îi bucură, ascultându-i mereu’ (Isaia 48:17, 18)! Angélica, o tânără care slujeşte la Filiala din Mexic a Martorilor lui Iehova, spune: „Părinţii mei s-au străduit întotdeauna să aplice în viaţă principiile Bibliei. De aceea, am avut o copilărie frumoasă şi fericită“.

Părinţii creştini le recomandă tinerilor să-şi păstreze cu mare grijă moştenirea spirituală. Dacă eşti un tânăr care ai crescut într-o familie cu adevărate valori creştine, cântarea te îndeamnă: „Tineri creştini, calea dreaptă păstraţi“. Va veni timpul când vei lua singur decizii. De aceea, acum e momentul să înveţi să te bazezi pe Iehova, aşa cum spune cântarea: „Pe Iehova deplin vă bazaţi/ Nu vă siliţi admiraţi spre a fi“.

Dacă principala ta preocupare este aceea de a fi pe placul celorlalţi, s-ar putea ca întreaga educaţie pe care ai primit-o să nu-ţi fie de prea mare folos, iar perspectivele tale de viitor să se năruie. Dorinţa de a fi admirat de alţii te-ar putea face să-ţi pierzi vigilenţa. Unii tineri au ajuns în cele din urmă să se asocieze cu persoane care — deşi, în aparenţă, inofensive, ba chiar plăcute — nu preţuiau deloc normele creştine. Aşa s-a întâmplat cu Tara, un personaj principal din videocaseta Tinerii se întreabă: Cum pot să-mi fac prieteni adevăraţi? La fel ca Tara, acei creştini care se asociază cu cei ce nu pun preţ pe închinarea curată se vor convinge, mai devreme sau mai târziu, că „Prietenii răi mult [îi] vor păgubi“, aşa cum spune cântarea. Obiceiurile bune se dobândesc în timp, dar se pot pierde repede.

Într-adevăr, nu e uşor să duci o viaţă în devoţiune sfântă. Dar, aşa cum se spune în continuarea cântării, „Dacă de tânăr tu îţi aminteşti/ De Dumnezeu şi în spirit slujeşti“, vei  putea pune o temelie solidă, necesară pentru adevăratul succes. Iar „când vei fi mare, te vei bucura“. Vei ajunge să înţelegi şi mai bine că, bucurându-te de grija iubitoare a lui Iehova, nimic nu te va opri să faci ce este corect în ochii săi. Numai aşa vei putea ajunge un om matur, cu teamă de Dumnezeu. În plus, folosindu-ţi cu înţelepciune instruirea creştină, „pe Dumnezeu mult îl vei desfăta“. Ce alt privilegiu mai mare putem avea noi, oamenii? — Proverbele 27:11.

Aşadar, tineri, nu uitaţi niciodată cât de preţioasă este instruirea primită de la Iehova şi de la părinţii voştri creştini! Fie ca marea lor iubire pentru voi să vă îndemne să faceţi ce îi este plăcut lui Iehova. La fel ca Isus Cristos şi ca Timotei, tânărul fidel din primul secol, îi veţi bucura pe Tatăl vostru ceresc şi pe părinţii voştri umani. Şi dacă voi înşivă veţi ajunge vreodată părinţi, veţi fi, probabil, de acord cu Angélica, amintită mai înainte, care a spus: „Dacă voi avea vreodată un copil, mă voi strădui să sădesc în inima lui, de la cea mai fragedă vârstă, iubire faţă de Iehova, pentru ca aceasta să fie principiul său călăuzitor în viaţă“. Cu siguranţă, calea dreaptă ce duce la viaţă veşnică este cea mai preţioasă moştenire!

[Note de subsol]