Salt la conţinut

Salt la cuprins

‘Învăţaţi-i să respecte tot ce v-am poruncit’

‘Învăţaţi-i să respecte tot ce v-am poruncit’

‘Învăţaţi-i să respecte tot ce v-am poruncit’

„Duceţi-vă deci şi faceţi discipoli . . ., învăţându-i să respecte tot ce v-am poruncit.“ — MATEI 28:19, 20.

1. Ce conversaţie a avut loc între discipolul Filip şi un etiopian?

UN BĂRBAT din Etiopia călătorise până la Ierusalim. Acolo, el s-a închinat lui Iehova, Dumnezeul pe care îl iubea. Este evident că el iubea şi Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu. În carul său, pe drumul de întoarcere spre casă, etiopianul citea dintr-o copie a scrierilor profetului Isaia. Filip, un discipol al lui Cristos, l-a ajuns din urmă. El l-a întrebat pe etiopian: „Înţelegi într-adevăr ce citeşti?“ Omul a răspuns: „Cum aş putea dacă nu mă călăuzeşte cineva?“ Filip l-a ajutat apoi pe acest cercetător sincer al Scripturilor să devină discipol al lui Cristos. — Faptele 8:26–39.

2. a) De ce este semnificativ răspunsul dat de etiopian? b) Ce întrebări referitoare la misiunea lui Cristos de a face discipoli vom analiza?

2 Răspunsul etiopianului este demn de luat în seamă: „Cum aş putea dacă nu mă călăuzeşte cineva?“ Da, el avea nevoie de un ghid, de cineva care să-l îndrume. Cuvintele lui arată importanţa unei porunci exprese date de Isus ce constituie un aspect al misiunii de a face discipoli. Despre ce poruncă este vorba? Pentru a afla răspunsul, să analizăm în continuare cuvintele lui Isus din evanghelia lui Matei, capitolul 28. Articolul precedent s-a concentrat asupra întrebărilor de ce şi unde trebuie să îndeplinim această misiune. Acum vom analiza alte două întrebări referitoare la porunca lui Cristos de a face discipoli, şi anume ce trebuie să-i învăţăm pe oameni şi până când trebuie să facem acest lucru?

„Învăţându-i să respecte tot ce v-am poruncit“

3. a) Cum devine cineva un discipol al lui Isus Cristos? b) Ce anume trebuie să-i învăţăm pe alţii ca să devină discipoli?

3 Ce trebuie să-i învăţăm pe alţii ca să devină discipoli ai lui Cristos? Isus le-a poruncit continuatorilor săi: „Duceţi-vă deci şi faceţi discipoli din oameni ai tuturor naţiunilor, botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al spiritului sfânt, învăţându-i să respecte tot ce v-am poruncit“ (Matei 28:19, 20). Trebuie deci să-i învăţăm tot ce a poruncit Cristos. * Însă ce putem face pentru a fi siguri că persoana care învaţă poruncile lui Isus nu numai că va deveni un discipol, dar va şi persevera ca discipol? Un aspect important reiese din cuvintele alese cu grijă de Isus. Să observăm că Isus nu a spus doar: ‘Învăţaţi-i tot ce v-am poruncit’. El a zis: ‘Învăţaţi-i să respecte tot ce v-am poruncit’ (Matei 19:17). Ce înseamnă aceasta?

4. a) Ce înseamnă a respecta o poruncă? b) Arătaţi printr-un exemplu cum învăţăm pe cineva să respecte poruncile lui Cristos.

4 A respecta o poruncă înseamnă a nu ne abate de la ea, a ne supune ei sau a o urma. Cum putem, aşadar, să învăţăm pe cineva să respecte tot ce a poruncit Cristos? Să ne gândim, de pildă, la un instructor auto care îşi învaţă elevii să respecte regulile de circulaţie. Poate că el îi învaţă aceste reguli pe baza unui manual. Însă, pentru a le arăta cum să le respecte, el trebuie să-i îndrume pe elevi când sunt în trafic, adică atunci când se străduiesc să aplice lucrurile învăţate. În mod asemănător, când studiem Biblia cu oamenii, noi îi învăţăm poruncile lui Cristos. Dar trebuie să-i şi îndrumăm pe elevi când se străduiesc să aplice poruncile lui Cristos în viaţa de zi cu zi şi în minister (Ioan 14:15; 1 Ioan 2:3). Aşadar, pentru a duce la îndeplinire porunca lui Cristos de a face discipoli trebuie să fim şi învăţători şi îndrumători. Astfel, imităm exemplul dat chiar de Isus şi de Iehova. — Psalmul 48:14; Revelaţia 7:17.

5. De ce unii oameni cu care studiem Biblia ar putea ezita să urmeze porunca lui Cristos de a face discipoli?

5 A-i învăţa pe alţii să respecte poruncile lui Isus înseamnă, printre altele, a-i ajuta să urmeze porunca de a face discipoli. Poate că unii dintre cei cu care studiem Biblia consideră dificilă această sarcină. Chiar dacă în trecut au fost membri activi ai unei biserici din creştinătate, este puţin probabil că foştii lor învăţători religioşi i-au învăţat să se ducă şi să facă discipoli. Unii conducători religioşi recunosc cu sinceritate că bisericile creştinătăţii nu au reuşit deloc să-şi înveţe turmele să predice. Vorbind despre porunca lui Isus de a ne duce la tot felul de oameni şi a-i ajuta să devină discipoli, biblistul John Stott a făcut următoarea remarcă: „În ce priveşte lucrarea de evanghelizare de azi, punctul slab al creştinilor care cred în evanghelie este că nu respectă această poruncă, cu toate implicaţiile ei“. El a adăugat: „Avem tendinţa să proclamăm mesajul de la distanţă. Uneori parcă am fi nişte oameni care le dau sfaturi de pe mal unora care se îneacă. Nu sărim în apă ca să-i salvăm. Ne e teamă să nu ne udăm“.

6. a) Cum putem urma exemplul lui Filip când ajutăm pe cineva care studiază Biblia? b) Cum putem să-l susţinem pe un elev care începe să participe la predicare?

6 Dacă o persoană cu care studiem Biblia a aparţinut în trecut unei religii ai cărei membri ‘se tem să nu se ude’, poate fi o încercare pentru ea să învingă această „frică de apă“ şi să se supună poruncii lui Cristos de a face discipoli. Ea are nevoie de ajutor. Prin urmare, trebuie să avem răbdare şi să-i oferim sfaturi şi îndrumări care să-i sporească înţelegerea şi să o îndemne la acţiune, aşa cum lucrurile predate de Filip l-au luminat pe etiopian şi l-au motivat să se boteze (Ioan 16:13; Faptele 8:35–38). În plus, dorinţa de a-i învăţa pe cei care studiază Biblia să respecte porunca de a face discipoli ne îndeamnă să fim alături de ei ca să-i îndrumăm când fac primii paşi în lucrarea de predicare a Regatului. — Eclesiastul 4:9, 10; Luca 6:40.

„Tot ce v-am poruncit“

7. Ce înseamnă, printre altele, a-i învăţa pe alţii „să respecte tot“ ce a poruncit Isus?

7 Noi nu îi învăţăm pe noii discipoli doar să facă, la rândul lor, discipoli. Isus ne-a ordonat să îi învăţăm pe alţii „să respecte tot“ ce a poruncit el. Aici se includ, desigur, cele mai mari porunci — să-l iubim pe Dumnezeu şi să ne iubim aproapele (Matei 22:37–39). Cum putem deci să-l învăţăm pe un nou discipol să respecte aceste porunci?

8. Arătaţi cum poate fi învăţat un nou discipol să respecte porunca de a manifesta iubire.

8 Să ne gândim din nou la ilustrarea despre şcoala de şoferi. Când conduce cu instructorul lângă el, elevul învaţă nu numai ascultându-l pe instructor, ci şi observând cum conduc alţi şoferi. De pildă, instructorul poate să-i atragă atenţia asupra unui şofer care îi permite cu amabilitate altuia să intre înaintea lui în trafic, asupra unui şofer politicos care schimbă pe faza scurtă ca să nu-i orbească pe cei ce vin din direcţia opusă sau asupra unuia care a oprit să-şi ajute o cunoştinţă a cărei maşină are o defecţiune. Astfel, elevul învaţă lecţii valoroase pe care le poate aplica atunci când conduce. În mod asemănător, un nou discipol care merge pe drumul vieţii învaţă nu numai de la învăţătorul său, ci şi din exemplele bune pe care le vede în congregaţie. — Matei 7:13, 14.

9. Cum învaţă un nou discipol să respecte porunca de a arăta iubire?

9 De exemplu, cineva care studiază Biblia poate observa o mamă fără partener care depune eforturi susţinute să vină la Sala Regatului împreună cu copilaşii ei. El poate observa un frate sau o soră care nu lipseşte de la nici o întrunire chiar dacă se luptă cu depresia, o văduvă mai în vârstă care îi ajută pe alţi membri vârstnici ai congregaţiei să vină la întruniri sau un adolescent care participă la curăţenie la Sala Regatului. Elevul poate observa, de asemenea, un bătrân de congregaţie care dă dovadă de fidelitate fiind în fruntea serviciului de teren în pofida numeroaselor responsabilităţi din congregaţie. El poate face cunoştinţă cu un Martor care este grav bolnav şi care nu poate ieşi din casă, dar care este o sursă de încurajare spirituală pentru toţi cei ce-l vizitează. Elevul mai poate observa un cuplu care face schimbări radicale în viaţă ca să se îngrijească de părinţii lor vârstnici. Observând astfel de creştini iubitori, gata să ajute şi demni de încredere, noul discipol învaţă din exemplul altora ce înseamnă a respecta porunca lui Cristos de a-l iubi pe Dumnezeu şi de a ne iubi aproapele, îndeosebi pe colaboratorii în credinţă (Proverbele 24:32; Ioan 13:35; Galateni 6:10; 1 Timotei 5:4, 8; 1 Petru 5:2, 3). Aşadar, fiecare membru al congregaţiei creştine poate — şi trebuie — să fie învăţător şi îndrumător. — Matei 5:16.

„Până la încheierea sistemului de lucruri“

10. a) Până când vom face discipoli? b) Ce exemplu ne-a dat Isus cu privire la îndeplinirea unei misiuni?

10 Până când trebuie să facem discipoli? Până la încheierea sistemului de lucruri (Matei 28:20). Vom reuşi să îndeplinim acest aspect al misiunii încredinţate de Isus? La nivel de congregaţie mondială, suntem hotărâţi să facem acest lucru. Până acum ne-am folosit cu bucurie timpul, energia şi resursele pentru a-i găsi pe cei care au „o dispoziţie corectă pentru viaţa veşnică“ (Faptele 13:48). În prezent, Martorii lui Iehova petrec în medie peste trei milioane de ore în fiecare zi în lucrarea mondială de predicare a Regatului şi de facere de discipoli. Noi acţionăm astfel deoarece urmăm exemplul lui Isus. El a spus: „Hrana mea este să fac voinţa celui care m-a trimis şi să sfârşesc lucrarea sa“ (Ioan 4:34). Aceasta este şi dorinţa noastră sinceră (Ioan 20:21). Vrem nu numai să începem lucrarea care ne-a fost încredinţată, ci şi s-o ducem la bun sfârşit. — Matei 24:13; Ioan 17:4.

11. Ce li s-a întâmplat unora dintre fraţii noştri creştini, şi ce întrebare trebuie să ne punem?

11 Însă ne întristăm când observăm că unii colaboratori ai noştri au slăbit din punct de vedere spiritual şi, ca urmare, au încetinit ritmul sau chiar nu mai ascultă de porunca lui Cristos de a face discipoli. Oare îi putem ajuta în vreun fel să frecventeze din nou congregaţia şi să participe din nou la lucrarea de facere de discipoli (Romani 15:1; Evrei 12:12)? Modul în care şi-a ajutat Isus apostolii când s-au aflat în momente de slăbire a credinţei ne arată ce putem face în prezent.

Manifestaţi interes

12. a) Ce au făcut apostolii chiar înainte de moartea lui Isus? b) Ce atitudine a avut Isus faţă de apostoli în pofida gravei lor slăbiciuni spirituale?

12 La sfârşitul ministerului pământesc al lui Isus, când moartea sa era iminentă, apostolii „l-au abandonat şi au fugit“. Aşa cum prezisese Isus, ei ‘s-au împrăştiat fiecare la casa lui’ (Marcu 14:50; Ioan 16:32). Ce atitudine a avut Isus faţă de colaboratorii săi care slăbiseră spiritualiceşte? La scurt timp după învierea sa, el le-a spus unor discipoli: „Nu vă fie teamă! Duceţi-vă şi istorisiţi-le fraţilor mei, ca ei să se ducă în Galileea; şi acolo mă vor vedea“ (Matei 28:10). Deşi apostolii dovediseră o gravă slăbiciune spirituală, Isus n-a încetat să-i numească „fraţii mei“ (Matei 12:49). El nu şi-a pierdut încrederea în ei. Astfel, Isus a fost îndurător şi iertător, asemenea lui Iehova (2 Împăraţi 13:23). Cum îl putem imita?

13. Cum trebuie să-i privim pe cei care au slăbit spiritualiceşte?

13 Trebuie să manifestăm un interes profund faţă de cei care au încetinit ritmul sau chiar au încetat să mai participe la minister. Ne amintim încă lucrările de iubire înfăptuite în trecut de aceşti colaboratori ai noştri — în cazul unora pe parcursul a zeci de ani (Evrei 6:10). Într-adevăr, le simţim lipsa (Luca 15:4–7; 1 Tesaloniceni 2:17). Cum ne putem exprima aşadar interesul faţă de ei?

14. Cum putem, asemenea lui Isus, să ajutăm pe cineva care a slăbit spiritualiceşte?

14 Isus le-a spus apostolilor săi descurajaţi că trebuiau să meargă în Galileea şi că acolo îl vor vedea. Isus i-a invitat la o întrunire specială, ca să spunem aşa (Matei 28:10). Şi noi azi îi încurajăm pe cei care sunt slabi spiritualiceşte să asiste la întrunirile congregaţiei. Poate că este nevoie să-i încurajăm nu doar o dată în această privinţă. Apostolii au onorat invitaţia: „Cei unsprezece discipoli s-au dus în Galileea, la muntele pe care li-l stabilise Isus“ (Matei 28:16). Ce bucuroşi suntem când fraţii mai slabi reacţionează în mod asemănător la invitaţia noastră plină de căldură şi încep să asiste din nou la întrunirile creştine! — Luca 15:6.

15. Cum putem să-l imităm pe Isus când îi întâmpinăm la întruniri pe cei a căror credinţă a slăbit?

15 Cum vom reacţiona când un creştin mai slab în credinţă vine la Sala Regatului? Să ne întrebăm: Ce a făcut Isus când a văzut că apostolii, cărora pentru un timp le-a slăbit credinţa, erau la locul de întâlnire stabilit? „Isus s-a apropiat şi le-a vorbit“ (Matei 28:18). El nu i-a privit cu răceală, de la distanţă, ci s-a dus la ei. Imaginaţi-vă cât de bine trebuie să se fi simţit apostolii deoarece Isus a luat iniţiativa! Să luăm şi noi iniţiativa şi să-i întâmpinăm cu căldură pe cei care au slăbit spiritualiceşte şi care depun eforturi să vină din nou la întrunirile creştine.

16. a) Ce putem învăţa din modul în care s-a comportat Isus faţă de continuatorii săi? b) Cum putem reflecta atitudinea lui Isus faţă de cei a căror credinţă slăbise (vezi nota de subsol)?

16 Ce a mai făcut Isus cu acea ocazie? În primul rând, el a făcut un anunţ: „Toată autoritatea mi-a fost dată“. În al doilea rând, el le-a încredinţat o misiune: „Duceţi-vă deci şi faceţi discipoli“. În al treilea rând, a făcut o promisiune: „Eu sunt cu voi în toate zilele“. Însă aţi observat ce nu a făcut Isus? El nu i-a mustrat pe discipoli pentru eşecurile şi îndoielile lor (Matei 28:17). A fost eficient modul său de a acţiona? Desigur. La scurt timp după aceea, apostolii ‘predau şi anunţau din nou vestea bună’ (Faptele 5:42). Dacă-i privim şi-i tratăm pe cei cărora le-a slăbit credinţa la fel ca Isus, putem obţine rezultate încurajatoare în congregaţiile noastre. *Faptele 20:35.

„Eu sunt cu voi în toate zilele“

17, 18. Cum ne încurajează cuvintele lui Isus „eu sunt cu voi în toate zilele“?

17 După ce le-a încredinţat discipolilor această misiune, Isus a încheiat spunând: „Eu sunt cu voi în toate zilele“. Aceste cuvinte conţin o idee încurajatoare pentru toţi cei ce se străduiesc să îndeplinească porunca de a face discipoli. Indiferent cum s-ar opune duşmanii lucrării de predicare a Regatului şi indiferent cum ne-ar calomnia, nu avem de ce să ne temem. Isus, Conducătorul nostru, care are ‘toată autoritatea în cer şi pe pământ’, este cu noi şi ne sprijină!

18 Promisiunea lui Isus „eu sunt cu voi în toate zilele“ ne aduce, de asemenea, multă mângâiere. În timp ce ne străduim să respectăm porunca sa de a face discipoli, avem şi perioade bune, dar şi perioade rele (2 Cronici 6:29). Unii dintre noi sunt profund îndureraţi de moartea unei persoane dragi (Geneza 23:2; Ioan 11:33–36). Alţii au de înfruntat zilele grele ale bătrâneţii, când sănătatea se şubrezeşte, iar puterea scade (Eclesiastul 12:1–6). Iar alţii trec prin perioade de deprimare (1 Tesaloniceni 5:14). În plus, tot mai mulţi dintre noi ne confruntăm cu grave probleme economice. Însă, în pofida tuturor acestor încercări, noi avem succes în minister deoarece Isus este cu noi „în toate zilele“, inclusiv în momentele grele ale vieţii. — Matei 11:28–30.

19. a) Ce aspecte cuprinde misiunea dată de Isus de a face discipoli? b) Cum putem să îndeplinim misiunea încredinţată de Cristos?

19 După cum am văzut în articolul de faţă şi în cel precedent, misiunea încredinţată de Isus de a face discipoli cuprinde mai multe aspecte. Isus ne-a spus de ce şi unde trebuie să îndeplinim această poruncă. El ne-a mai spus ce trebuie să-i învăţăm pe alţii şi până când trebuie să efectuăm această lucrare. E adevărat, această misiune importantă nu e uşor de îndeplinit. Dar, având în vedere că Isus Cristos, cel care deţine autoritatea, ne susţine şi este cu noi, putem să o îndeplinim! Nu sunteţi de acord?

[Note de subsol]

^ par. 3 O lucrare de referinţă subliniază că Isus a spus „botezându-i . . ., învăţându-i“, nu ‘botezându-i şi învăţându-i’. Prin urmare, porunca de a-i boteza şi de a-i învăţa pe alţii „nu se referă pur şi simplu la . . . două acţiuni succesive“. Mai degrabă, „învăţarea este un proces continuu, care are loc şi înainte de botez . . . şi după botez“.

^ par. 16 În Turnul de veghe din 1 februarie 2003, paginile 15–18 se arată mai pe larg cum să-i privim şi să-i ajutăm pe cei slabi spiritualiceşte.

Cum aţi răspunde?

• Cum putem să-i învăţăm pe alţii să respecte ce a poruncit Isus?

• Ce lecţii poate învăţa un nou discipol de la alţi membri ai congregaţiei?

• Cum putem să-i ajutăm pe cei care au slăbit spiritualiceşte?

• În ce fel ne încurajează şi ne aduce mângâiere promisiunea lui Isus „eu sunt cu voi în toate zilele“?

[Întrebări de studiu]

[Legenda fotografiilor de la pagina 15]

Trebuie să fim şi învăţători şi îndrumători

[Legenda fotografiilor de la pagina 17]

Un nou discipol învaţă lecţii preţioase din exemplul altora