Salt la conţinut

Salt la cuprins

Iehova, ‘fortăreaţa noastră în timpuri de strâmtorare’

Iehova, ‘fortăreaţa noastră în timpuri de strâmtorare’

Iehova, ‘fortăreaţa noastră în timpuri de strâmtorare’

„Salvarea celor drepţi este de la Iehova; el este fortăreaţa lor în timp de strâmtorare.“ — PSALMUL 37:39NW.

1, 2. a) Ce a cerut Isus pentru discipolii săi într-o rugăciune? b) Care este voinţa lui Dumnezeu cu privire la slujitorii săi?

IEHOVA este atotputernic. El are puterea de a-şi ocroti slujitorii fideli în orice mod doreşte. El ar putea chiar să-şi separe în sens fizic poporul de restul omenirii ducându-l într-un loc liniştit şi sigur. Totuşi, iată ce i-a spus Isus într-o rugăciune Tatălui său ceresc în legătură cu discipolii săi: „Te rog nu să-i iei din lume, ci să veghezi asupra lor din cauza celui rău“. — Ioan 17:15.

2 Iehova a decis să nu ne ‘ia din lume’. Mai degrabă, el vrea să trăim printre oamenii acestei lumi ca să le aducem la cunoştinţă mesajul său de speranţă şi de mângâiere (Romani 10:13–15). Însă rugăciunea lui Isus lasă să se înţeleagă că, întrucât trăim în lume, suntem expuşi atacurilor „celui rău“. Oamenii neascultători şi forţele spirituale rele cauzează multă durere şi suferinţă, de care creştinii nu sunt scutiţi. — 1 Petru 5:9.

3. Cu ce probleme trebuie să se confrunte chiar şi închinătorii fideli ai lui Iehova, dar ce mângâiere găsim în Cuvântul lui Dumnezeu?

3 Când trecem prin astfel de încercări, e firesc să ne simţim uneori descurajaţi (Proverbele 24:10). Biblia conţine numeroase relatări despre oameni fideli care au trecut prin momente grele. Psalmistul a spus: „Multe sunt necazurile celui drept, dar DOMNUL îl scapă din toate“ (Psalmul 34:19). Da, chiar şi „celui drept“ i se întâmplă lucruri rele. Asemenea psalmistului David, uneori ne-am putea simţi ‘fără putere, peste măsură de zdrobiţi’ (Psalmul 38:8). Totuşi, faptul de a şti că „DOMNUL este aproape de cei cu inima zdrobită şi mântuieşte pe cei cu duhul înfrânt“ ne aduce mângâiere. — Psalmul 34:18; 94:19.

4, 5. a) În armonie cu Proverbele 18:10, ce trebuie să facem pentru a beneficia de ocrotire divină? b) Menţionaţi câteva lucruri concrete pe care le putem face pentru a primi ajutorul lui Dumnezeu.

4 În armonie cu rugăciunea lui Isus, Iehova veghează într-adevăr asupra noastră. El este ‘fortăreaţa noastră în timp de strâmtorare’ (Psalmul 37:39, NW). Cartea Proverbele foloseşte o expresie asemănătoare, spunând: „Numele DOMNULUI este un turn tare; cel drept fuge în el şi este în siguranţă“ (Proverbele 18:10). Acest verset prezintă un adevăr fundamental despre grija iubitoare a lui Iehova faţă de creaturile sale. Dumnezeu îi ocroteşte îndeosebi pe cei drepţi care îl caută cu stăruinţă, pe cei care, simbolic vorbind, fug să se adăpostească într-un turn tare.

5 Cum putem „să fugim“ la Iehova pentru a fi în siguranţă când ne confruntăm cu probleme mari? Să analizăm trei lucruri pe care le putem face pentru a primi ajutorul lui Iehova. În primul rând, trebuie să ne rugăm Tatălui nostru ceresc. În al doilea rând, trebuie să urmăm îndrumarea spiritului sfânt. Şi în al treilea rând, trebuie să ne supunem sistemului stabilit de Iehova căutând compania colaboratorilor creştini care ne pot alina suferinţa.

Puterea rugăciunii

6. Cum consideră creştinii adevăraţi rugăciunea?

6 Unii specialişti în domeniul sănătăţii recomandă rugăciunea ca tratament pentru depresie şi stres. Este adevărat că un moment de linişte în care ne rugăm şi medităm poate diminua stresul, dar acelaşi efect îl pot avea şi unele sunete din natură sau un masaj. Creştinii adevăraţi nu banalizează rugăciunea, considerând-o o simplă terapie a minţii. Noi privim rugăciunea ca pe o formă de comunicare plină de respect cu Creatorul nostru. Prin rugăciune ne exprimăm devoţiunea faţă de Dumnezeu şi încrederea în el. Da, rugăciunea face parte din închinarea noastră.

7. Ce înseamnă să ne rugăm cu încredere, şi cum ne ajută astfel de rugăciuni să facem faţă problemelor?

7 Rugăciunile noastre trebuie să fie însoţite de un sentiment de încredere în Iehova. Apostolul Ioan a scris: „Aceasta este încrederea pe care o avem cu privire la el: că, indiferent ce am cere potrivit voinţei sale, el ne ascultă“ (1 Ioan 5:14). Iehova, Fiinţa Supremă, singurul Dumnezeu adevărat şi atotputernic, acordă într-adevăr o atenţie specială rugăciunilor sincere ale închinătorilor săi. Simplul fapt de a şti că Dumnezeul nostru iubitor ne ascultă când îi împărtăşim îngrijorările şi problemele noastre ne aduce mângâiere. — Filipeni 4:6.

8. De ce creştinilor fideli nu trebuie niciodată să le fie ruşine sau să se simtă nedemni când se apropie de Iehova în rugăciune?

8 Creştinii fideli n-ar trebui să se simtă niciodată ruşinaţi, nedemni sau neîncrezători când se apropie de Iehova în rugăciune. Este adevărat, când suntem dezamăgiţi de noi înşine sau ne copleşesc problemele, s-ar putea să nu fim întotdeauna dispuşi să ne rugăm lui Iehova. În astfel de momente, ar fi bine să ne amintim că Iehova ‘are milă de cei întristaţi ai Lui’ şi că „îi mângâie pe cei abătuţi“ (Isaia 49:13; 2 Corinteni 7:6). Noi trebuie să ne îndreptăm cu încredere spre Tatăl nostru ceresc ca spre o fortăreaţă îndeosebi când avem probleme şi necazuri.

9. Ce rol are credinţa când ne apropiem de Dumnezeu în rugăciune?

9 Pentru a beneficia la maximum de privilegiul rugăciunii, trebuie să avem o credinţă autentică. Biblia spune că „cel ce se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că el există şi că devine răsplătitorul celor care îl caută stăruitor“ (Evrei 11:6). A avea credinţă înseamnă mai mult decât a crede că Dumnezeu există. Adevărata credinţă înseamnă să fim fermi convinşi că Dumnezeu poate şi doreşte să ne răsplătească pentru că ascultăm de el. „Ochii lui Iehova sunt peste cei drepţi, iar urechile lui la implorarea lor“ (1 Petru 3:12). Dacă suntem permanent conştienţi de grija iubitoare a lui Iehova, rugăciunile noastre vor căpăta mai mult sens.

10. Cum trebuie să fie rugăciunile noastre dacă vrem să primim sprijin spiritual de la Iehova?

10 Iehova ne ascultă rugăciunile dacă sunt rostite din toată inima. Psalmistul a scris: „Am strigat cu toată inima mea: răspunde-mi, DOAMNE!“ (Psalmul 119:145). Spre deosebire de rugăciunile rituale din multe religii, rugăciunile noastre nu sunt doar cuvinte rostite mecanic, fără sentiment. Când ne rugăm lui Iehova din „toată inima“, cuvintele noastre sunt pline de sens. După astfel de rugăciuni sincere, începem să simţim uşurarea care provine din faptul de a ne arunca „sarcina asupra DOMNULUI“. Aşa cum promite Biblia, ‘El ne va sprijini’. — Psalmul 55:22; 1 Petru 5:6, 7.

Spiritul lui Dumnezeu este ajutorul nostru

11. Arătaţi o modalitate prin care Iehova ne răspunde când ‘continuăm să-i cerem’ ajutorul.

11 Iehova nu numai că ne ascultă rugăciunile, dar ne şi răspunde la ele (Psalmul 65:2). David a scris: „Te chem în ziua necazului meu, căci îmi vei răspunde“ (Psalmul 86:7). Pe bună dreptate, Isus şi-a îndemnat discipolii ‘să continue să-i ceară’ ajutor lui Iehova deoarece „Tatăl din cer le va da spirit sfânt celor care i-l cer“ (Luca 11:9–13). Da, forţa activă a lui Dumnezeu este un ajutor, sau mângâietor, pentru poporul său. — Ioan 14:16.

12. Cum ne poate ajuta spiritul lui Dumnezeu când problemele par să ne copleşească?

12 Chiar şi atunci când ne confruntăm cu încercări, spiritul lui Dumnezeu ne poate umple cu „puterea care depăşeşte normalul“ (2 Corinteni 4:7). Apostolul Pavel, care a trecut prin multe situaţii stresante, a spus plin de convingere: „Pentru toate lucrurile am forţă prin cel care îmi dă putere“ (Filipeni 4:13). În mod asemănător, mulţi creştini de azi s-au simţit învioraţi spiritual şi afectiv ca răspuns la implorările lor. Adesea, unele probleme nu mai par atât de grele după ce primim ajutorul spiritului lui Dumnezeu. Datorită acestei forţe date de Dumnezeu, putem spune la fel ca apostolul Pavel: „Suntem presaţi în toate felurile, dar nu strâmtoraţi fără să ne putem mişca; suntem dezorientaţi, dar nu absolut fără ieşire; suntem persecutaţi, dar nu abandonaţi; suntem trântiţi jos, dar nu distruşi“. — 2 Corinteni 4:8, 9.

13, 14. a) Cum se dovedeşte Iehova fortăreaţa noastră prin Cuvântul său scris? b) Ce foloase v-a adus personal aplicarea principiilor biblice?

13 Spiritul sfânt a inspirat şi a păstrat spre binele nostru Cuvântul scris al lui Dumnezeu. Cum se dovedeşte Iehova prin paginile Cuvântului său o fortăreaţă în timpuri de strâmtorare? De exemplu, el ne dă înţelepciune practică şi capacitate de gândire (Proverbele 3:21–24). Biblia ne modelează facultăţile mintale şi ne îmbunătăţeşte capacitatea de a raţiona (Romani 12:1). Dacă citim şi studiem cu regularitate Cuvântul lui Dumnezeu şi aplicăm sfaturile lui, noi ‘ne exersăm facultăţile de percepţie ca să deosebim atât binele, cât şi răul’ (Evrei 5:14). Poate că ai observat personal cum te-au ajutat principiile biblice să iei decizii înţelepte când te-ai confruntat cu probleme. Biblia ne poate ajuta să fim prudenţi şi să găsim repede soluţii practice la problemele care ne apasă. — Proverbele 1:4.

14 Cuvântul lui Dumnezeu ne dă putere şi prin intermediul speranţei salvării (Romani 15:4). Biblia ne spune că răutatea nu va continua la nesfârşit. Toate necazurile pe care le întâmpinăm sunt temporare (2 Corinteni 4:16–18). Avem ‘speranţa vieţii veşnice pe care Dumnezeu, care nu poate să mintă, a promis-o înainte de timpuri de lungă durată’ (Tit 1:2). Dacă ne bucurăm de această speranţă şi ne gândim mereu la viitorul luminos promis de Iehova, vom putea suporta în necazuri. — Romani 12:12; 1 Tesaloniceni 1:3.

Congregaţia: expresie a iubirii lui Dumnezeu

15. Cum pot creştinii să se ajute unii pe alţii?

15 Un alt dar de la Iehova care ne poate ajuta în timpuri de strâmtorare este compania de care ne bucurăm în congregaţia creştină. Biblia spune: „Prietenul adevărat iubeşte oricând şi în nenorocire ajunge ca un frate“ (Proverbele 17:17). Cuvântul lui Dumnezeu îi încurajează pe toţi membrii congregaţiei să se respecte şi să se iubească unii pe alţii (Romani 12:10). Apostolul Pavel a scris: „Fiecare să continue să caute nu propriul său avantaj, ci pe al altuia“ (1 Corinteni 10:24). Dacă avem acest mod de gândire ne va fi mai uşor să ne concentrăm asupra necesităţilor altora, nu asupra necazurilor noastre. Când ne dăruim altora, reuşim să-i ajutăm şi, în plus, ne bucurăm de o măsură de fericire şi de satisfacţie care ne face poverile mai uşor de suportat. — Faptele 20:35.

16. Cum poate fiecare creştin să-i încurajeze pe alţii?

16 Creştinii maturi spiritualiceşte, bărbaţi şi femei, au un rol important în a-i întări pe ceilalţi. În acest scop, ei sunt abordabili şi gata să ajute (2 Corinteni 6:11–13). Congregaţia este cu adevărat binecuvântată când toţi îşi fac timp să-i laude pe tineri, să-i întărească pe cei noi şi să-i încurajeze pe cei deprimaţi (Romani 15:7). Iubirea frăţească ne va ajuta, de asemenea, să evităm să fim suspicioşi. Nu ar trebui să ne pripim să tragem concluzia că problemele unora sunt o dovadă că sunt slabi spiritualiceşte. Pavel îi îndeamnă în mod potrivit pe creştini: „Vorbiţi-le consolator sufletelor deprimate“ (1 Tesaloniceni 5:14). Potrivit Bibliei, chiar şi creştinii fideli se confruntă cu probleme. — Faptele 14:15.

17. Când avem ocazia să ne întărim relaţiile cu fraţii noştri creştini?

17 Întrunirile creştine sunt o ocazie excelentă de a ne încuraja şi de a ne consola reciproc (Evrei 10:24, 25). Dar noi ne manifestăm iubirea în acest fel nu numai la întrunirile congregaţiei. Slujitorii lui Dumnezeu caută o companie sănătoasă şi cu alte ocazii. În momente grele, ne vom ajuta imediat unii pe alţii deoarece am legat relaţii strânse de prietenie. Apostolul Pavel a scris: „Să nu existe sciziune în corp, ci mădularele lui să manifeste aceeaşi grijă unele faţă de altele. Şi, dacă un mădular suferă, toate celelalte mădulare suferă cu el; sau, dacă un mădular este glorificat, toate celelalte mădulare se bucură cu el“. — 1 Corinteni 12:25, 26.

18. Ce tendinţă trebuie să evităm când suntem abătuţi?

18 Uneori poate că suntem prea abătuţi ca să ne bucurăm de compania fraţilor noştri creştini. Trebuie să luptăm cu aceste sentimente ca să nu ne privăm de încurajarea şi de ajutorul pe care ni le pot oferi colaboratorii în credinţă. Biblia ne avertizează: „Cel ce se retrage în singurătate caută ce-i place lui însuşi, dar este împotriva adevăratei înţelepciuni“ (Proverbele 18:1). Fraţii şi surorile noastre sunt o dovadă a grijii lui Dumnezeu faţă de noi. Dacă înţelegem că acesta este un dar plin de iubire de la Dumnezeu, vom găsi mângâiere în timp de strâmtorare.

Să păstrăm o atitudine optimistă

19, 20. Cum ne ajută Scripturile să respingem gândurile negative?

19 Când suntem trişti şi descurajaţi, e uşor să insistăm asupra unor gânduri negative. De exemplu, când se confruntă cu necazuri, unii încep să se îndoiască de spiritualitatea lor. Ei trag concluzia că necazurile sunt o dovadă a dezaprobării lui Dumnezeu. Să ne amintim totuşi că Iehova nu încearcă pe nimeni cu „lucruri rele“ (Iacov 1:13). „El nu necăjeşte cu plăcere, nici nu mâhneşte de bunăvoie pe fiii oamenilor“, spune Biblia (Plângerile 3:33). Dimpotrivă, Iehova se întristează foarte mult când slujitorii săi suferă. — Isaia 63:8, 9; Zaharia 2:8.

20 Iehova este „Tatăl îndurărilor tandre şi Dumnezeul oricărei mângâieri“ (2 Corinteni 1:3). El se îngrijeşte de noi şi ne va înălţa la timpul cuvenit (1 Petru 5:6, 7). Dacă suntem permanent conştienţi că Iehova ne iubeşte, vom reuşi să ne păstrăm o atitudine optimistă, ba chiar să avem bucurie. Iacov a scris: „Consideraţi o adevărată bucurie, fraţii mei, când vă confruntaţi cu diferite încercări“ (Iacov 1:2). De ce? El răspunde: „Deoarece, devenind aprobat, va primi coroana vieţii, pe care [Iehova] le-a promis-o celor care continuă să-l iubească“. — Iacov 1:12.

21. Ce le promite Iehova celor ce îi sunt fideli, indiferent de necazurile prin care trec?

21 Aşa cum ne-a avertizat Isus, în lume vom avea necazuri (Ioan 16:33). Dar Biblia promite că nici un ‘necaz sau strâmtorare sau persecuţie sau foame sau goliciune sau pericol’ nu ne va separa de iubirea lui Iehova şi a Fiului său (Romani 8:35, 39). Cât de mângâietor este să ştim că orice necaz cu care ne confruntăm este temporar! În timp ce aşteptăm ca suferinţa să ia sfârşit, iubitorul nostru Tată, Iehova, veghează asupra noastră. Dacă fugim la el pentru a găsi adăpost, el se va dovedi „scăparea celui asuprit, scăpare în timp de necaz“. — Psalmul 9:9.

Ce am reţinut?

• La ce anume trebuie să se aştepte creştinii în această lume rea?

• Cum ne pot întări rugăciunile fierbinţi când ne confruntăm cu încercări?

• Cum se dovedeşte spiritul lui Dumnezeu un ajutor?

• Cum ne putem ajuta unii pe alţii?

[Întrebări de studiu]

[Legenda ilustraţiei de la pagina 18]

Trebuie să-l căutăm pe Iehova ca şi cum am fugi să ne adăpostim într-un turn tare

[Legenda fotografiilor de la pagina 20]

Creştinii maturi spiritualiceşte se folosesc de orice ocazie pentru a-i lăuda şi încuraja pe alţii