Populaţiile indigene din Mexic aud vestea bună

ÎN 10 noiembrie 2002, un grup de indigeni mixe s-a întrunit în San Miguel Quetzaltepec, un oraş din frumosul stat Oaxaca, aflat în sudul Mexicului. Grupul participa la un congres de district al Martorilor lui Iehova. Un moment important al programului de dimineaţă a fost drama biblică.

Primele cuvinte ale dramei ce s-au auzit prin staţia de sonorizare au constituit o surpriză generală. Toţi cei din auditoriu au izbucnit în aplauze, mulţi dintre ei având lacrimi în ochi. Drama era prezentată în limba mixe! La sfârşit, mulţi şi-au exprimat recunoştinţa profundă pentru acest dar neaşteptat. O soră a spus: „Pentru prima dată am putut să înţeleg drama. Mi-a mers la inimă!“ Altă soră a mărturisit: „Acum pot să mor fericită, deoarece Iehova mi-a dat ocazia să aud drama în propria mea limbă“.

Ceea ce s-a întâmplat în acea dimineaţă a fost rezultatul eforturilor asidue întreprinse de Martorii lui Iehova din Mexic pentru a le predica vestea bună populaţiilor indigene. — Matei 24:14; 28:19, 20.

Iehova a ascultat rugăciunile

În Mexic există peste 6 000 000 de indigeni, suficient de mulţi ca să constituie ei înşişi o naţiune, o naţiune multiculturală în care se vorbesc 62 de limbi. Cincisprezece dintre aceste limbi sunt vorbite de aproximativ 100 000 de persoane fiecare, iar peste 1 000 000 de indigeni nu vorbesc spaniola, limba oficială a Mexicului. Însă pentru mulţi dintre cei care cunosc spaniola ar fi mai uşor să înveţe adevărul biblic în propria limbă (Faptele 2:6; 22:2). Unii studiază Biblia şi participă cu fidelitate la întrunirile creştine de ani de zile, deşi nu au înţeles prea bine Scripturile. De aceea, traducerea mesajului biblic în limba maternă a fost vreme îndelungată subiectul rugăciunii multora.

Pentru a satisface aceste necesităţi, din 1999, filiala din Mexic a Martorilor lui Iehova a început să organizeze întruniri creştine în limbile indigene. S-au format şi echipe de traducere. Din 2000, drama de la congresul de district a fost prezentată în limba maya, iar ulterior şi în alte câteva limbi.

Următorul pas a fost traducerea auxiliarelor biblice ale Martorilor lui Iehova. Prima publicaţie, Bucură-te pentru totdeauna de viaţă pe pământ, a fost tradusă în huave, maya, mazatec, totonac, tzeltal şi tzotzil. Au urmat şi alte publicaţii, inclusiv Ministerul nostru pentru regat, care apare periodic, în maya. De asemenea, au fost înregistrate publicaţii pe audiocasete. Pentru a-i învăţa pe indigeni să scrie şi să citească în propria limbă, este adaptată necesităţilor locale o broşură intitulată Apply Yourself to Reading and Writing (Străduiţi-vă să scrieţi şi să citiţi corect). În prezent, se publică literatură biblică în 15 limbi  indigene, alte publicaţii fiind în curs de apariţie.

„Nu au precupeţit nici un efort“

Munca de traducere nu a fost uşoară. În primul rând, există foarte puţine cărţi laice în limbile indigene. Deseori a fost greu să se găsească dicţionare. De asemenea, unele limbi au multe dialecte. De exemplu, numai limba zapotec are cel puţin cinci variante. Ele au ajuns atât de diferite, încât zapotecii din unele zone nu se înţeleg unii pe alţii.

În plus, în cazul limbilor în care nu există norme lingvistice, traducătorii au trebuit să-şi stabilească unele reguli singuri. Acest lucru pretinde multă muncă de cercetare şi consultarea unor specialişti. Nu e de mirare că majoritatea traducătorilor s-au simţit la început ca Élida, de la echipa de limbă huave. Ea ne mărturiseşte: „Când am fost invitată la filiala din Mexic a Martorilor lui Iehova ca să lucrez în echipa de traducere, am simţit şi bucurie şi teamă“.

Traducătorii au trebuit să înveţe metodele de traducere şi de planificare a muncii, precum şi să lucreze la calculator. Într-adevăr, nu le-a fost uşor. Ce ne pot spune însă acum? Gloria, care face parte din echipa de limbă maya, ne răspunde: „N-avem cuvinte să descriem bucuria pe care am simţit-o participând la traducerea publicaţiilor biblice în maya, limba noastră maternă“. Un supraveghetor al departamentului de traducere a remarcat: „Dorinţa de a avea publicaţiile biblice în propria limbă e atât de mare, încât traducătorii nu au precupeţit nici un efort să realizeze acest lucru“. Dar a meritat toată această străduinţă?

„Mulţumesc, Iehova!“

Binecuvântarea lui Iehova asupra teritoriilor de indigeni a fost evidentă. Prezenţa la întrunirile şi congresele creştine a crescut mult. De pildă, în 2001, cei 223 de Martori vorbitori de limbă mixe s-au întrunit pentru a comemora moartea lui Cristos. Totuşi, asistenţa totală la Comemorare a fost de 1 674 de persoane — de şapte ori şi jumătate mai mult decât numărul de Martori!

Persoanele care acceptă adevărul pot acum să înţeleagă corect învăţăturile biblice chiar de la început. Mirna îşi aminteşte de perioada când nu se ţineau întruniri în maya. „M-am botezat la trei luni de la începerea studiului biblic. Ştiam că trebuie să mă botez, însă mărturisesc că nu înţelegeam adevărurile Bibliei suficient de bine. Cred că aceasta s-a întâmplat deoarece limba mea maternă este maya şi nu înţelegeam prea bine spaniola. Mi-a trebuit ceva timp ca să prind cu adevărat sensul adevărurilor biblice.“ Astăzi, ea şi soţul ei se bucură să facă parte din echipa de traducere în limba maya.

Toţi membrii congregaţiei se bucură să primească publicaţiile creştine în limba lor. Când a fost lansată în tzotzil broşura Bucură-te pentru totdeauna de viaţă pe pământ, o doamnă care începuse să asiste la întrunirile creştine a strâns broşura la piept şi a exclamat:  „Mulţumesc, Iehova!“ S-a observat că multe persoane care studiau Biblia au făcut mai repede progrese spre botez, vestitorii inactivi au început să meargă din nou în lucrare, iar mulţi bărbaţi creştini se simt acum mai bine pregătiţi să-şi asume responsabilităţi în congregaţie. Unii locatari sunt mai dispuşi să accepte şi să studieze literatură biblică în limba lor.

De exemplu, o Martoră a mers la un studiu biblic, dar doamna cu care studia nu era acasă. Însă a ieşit la uşă soţul acesteia. Sora s-a oferit să-i citească ceva dintr-o broşură. „Nu vreau s-aud nimic!“, a zis el. Sora însă i-a vorbit în totonac şi i-a spus că broşura era în limba lor. Atunci bărbatul şi-a adus o băncuţă şi s-a aşezat ca să asculte. În timp ce sora îi citea, bărbatul spunea: „Aşa este. Da, e adevărat!“ Acum el asistă la întrunirile creştine.

În Yucatán, soţul unei Martore se împotrivea adevărului biblic şi, uneori, chiar îşi bătea soţia când aceasta se întorcea de la întruniri. Însă când au început să se ţină întruniri în limba maya, Martora s-a gândit să-l invite şi pe soţul ei. Acesta a acceptat invitaţia şi a fost încântat de program. Acum, el asistă cu regularitate la întruniri, studiază Biblia şi, bineînţeles, nu-şi mai bate soţia.

Când a fost abordat de două Martore, un indigen totonac a spus că el nu se roagă niciodată, deoarece preotul catolic i-a zis că Dumnezeu nu ascultă decât rugăciunile rostite în spaniolă. De fapt, el trebuia să-i dea bani preotului ca să se roage pentru cei din populaţia  lui. Martorele i-au explicat că Dumnezeu ascultă rugăciunile rostite în toate limbile şi i-au oferit o broşură în totonac. Bărbatul a acceptat-o cu mare bucurie. — 2 Cronici 6:32, 33; Psalmul 65:2.

„Kualtsin Tajtoua“

Entuziasmaţi de aceste progrese, mulţi proclamatori ai Regatului se străduiesc să înveţe o limbă indigenă sau să-şi îmbunătăţească cunoştinţele pe care le au deja. Aşa face un supraveghetor de circumscripţie care are în repartiţia sa cinci congregaţii de limbă nahuatl, aflate în nordul statului Puebla. Iată ce ne povesteşte el: „Înainte, copiii adormeau la întruniri, dar acum, deoarece eu vorbesc în nahuatl, sunt numai ochi şi urechi. La sfârşitul unei întruniri, un băieţel de patru ani a venit la mine şi mi-a spus: «Kualtsin tajtoua» (Vorbeşti frumos). Atunci mi-am dat seama că toată străduinţa mea a meritat“.

Într-adevăr, teritoriul de indigeni e ‘alb pentru seceriş’, iar toţi cei ce iau parte la această lucrare se simt foarte încurajaţi (Ioan 4:35). Roberto, care se ocupă de organizarea echipelor de traducere, rezumă totul în următoarele cuvinte: „Nu poţi uita lacrimile de bucurie de pe feţele fraţilor şi surorilor noastre în timp ce ascultă învăţăturile biblice în limba lor maternă şi înţeleg adevărul. Când mă gândesc la aceste momente, simt o mare emoţie“. Fără îndoială, eforturile de a-i ajuta pe oamenii sinceri să ia poziţie de partea Regatului îi bucură inima şi lui Iehova. — Proverbele 27:11.

[Chenarul de la paginile 10, 11]

Să-i cunoaştem pe unii traducători

● „Părinţii m-au învăţat adevărurile biblice când eram foarte mică. Din nefericire, când aveam 11 ani, tata a părăsit congregaţia creştină, iar doi ani mai târziu, mama a plecat de-acasă. Fiind cea mai mare dintre cei cinci copii, a trebuit să preiau responsabilităţile mamei. În plus, mergeam şi la şcoală.

Cu tot sprijinul iubitor al surorilor şi al fraţilor creştini, am dus o viaţă grea. Uneori mă întrebam: «De ce mi se întâmplă tocmai mie? Sunt atât de tânără!» Am rezistat numai cu ajutorul lui Iehova! După ce am terminat liceul, am devenit evanghelizatoare cu timp integral, ceea ce m-a ajutat enorm. Când s-a format echipa de traducere în limba nahuatl, am fost invitată să fac parte din ea.

În prezent, tata s-a întors în congregaţie, iar fraţii şi surorile mele îi slujesc lui Iehova. Pot spune că a meritat efortul de a-i rămâne fidelă lui Dumnezeu: familia mea a fost foarte binecuvântată.“ — Alicia.

● „O colegă de clasă Martoră a prezentat la şcoală o temă despre originea vieţii. Eu am lipsit la acea oră, dar mi-era teamă că la examen nu voi şti să răspund la întrebările despre acest subiect. Prin urmare, am rugat-o să-mi explice şi mie tema ei. M-am întrebat întotdeauna de ce mor oamenii. De aceea, când mi-a oferit cartea Creaţia * şi un studiu biblic, am acceptat. Am fost profund impresionat de scopul şi iubirea Creatorului nostru.

Când am terminat şcoala, am avut ocazia să devin profesor bilingv şi să predau în spaniolă şi în tzotzil. Dar asta presupunea să mă mut departe, să urmez nişte cursuri suplimentare sâmbăta şi duminica şi să lipsesc de la întrunirile creştine. Însă am preferat să lucrez ca zidar. Tatăl meu, care nu era Martor, n-a fost deloc încântat de decizia mea. Mai târziu, în timp ce slujeam ca pionier, s-a format o echipă pentru traducerea literaturii biblice în tzotzil. Am fost încurajat să fac şi eu parte din ea.

Faptul de a avea publicaţii în propria limbă îi face pe fraţi să se simtă apreciaţi şi le conferă demnitate. Acest lucru îmi procură multă satisfacţie. Pentru mine e o mare onoare să pot lua parte la traducerea lor.“ — Humberto.

● „Mama ne-a părăsit când aveam şase ani. Când eram adolescentă, tata a început să studieze Biblia cu Martorii lui Iehova. Într-o zi, o soră s-a oferit să studieze cu mine Biblia, studiu prin care puteam primi şi sfaturi pentru tineri. Fiind adolescentă şi neavând mamă, am simţit că un asemenea studiu era exact ceea ce aveam nevoie. M-am botezat la 15 ani.

În 1999, tatăl meu a fost omorât de nişte oameni fără scrupule care râvneau la pământul nostru. Am fost distrusă. Am făcut o depresie gravă şi am crezut că n-o să mai rezist. Dar am continuat să-l rog pe Iehova să-mi dea putere. Supraveghetorul itinerant şi soţia lui m-au încurajat foarte mult, iar în scurt timp am început pionieratul regular.

Odată am văzut nişte fraţi care au mers pe jos şase ore doar ca să asculte o cuvântare de 20 de minute în limba totonac, chiar dacă restul întrunirii era în spaniolă, pe care nu o înţelegeau. De aceea, am fost foarte încântată când am primit invitaţia să ajut la traducerea publicaţiilor biblice în totonac.

Discutam adesea cu tata că visul meu e să lucrez la filiala Martorilor lui Iehova. El îmi spunea că nu va fi uşor ca o fată de vârsta mea, necăsătorită, să ajungă acolo. Cât de bucuros o să fie tata când va învia şi va afla că visul mi s-a împlinit şi că particip la traducerea literaturii biblice în limba noastră!“ — Edith.

[Notă de subsol]

[Legenda fotografiei de la pagina 9]

Membrii echipei de traducere în limba tzotzil se consultă asupra unui cuvânt greu de tradus