Ce moştenire le datoraţi copiilor voştri?

PAVLOS, un cap de familie dintr-o ţară din sudul Europei, stă rareori acasă cu soţia şi cu copiii. El are două fiice, de 13 şi de 11 ani, şi un fiu de 7 ani. Pavlos lucrează şapte zile pe săptămână două schimburi lungi, străduindu-se să câştige banii de care are nevoie pentru a-şi împlini visul. El vrea să le cumpere fiicelor sale câte un apartament şi să înceapă o mică afacere pentru fiul său. Soţia sa, Sofia, trudeşte să strângă lenjerii, feţe de masă, obiecte de uz casnic, porţelanuri şi argintărie de masă pentru viitoarele locuinţe ale copiilor lor. Când au fost întrebaţi de ce muncesc atât de mult, ei au răspuns într-un glas: „De dragul copiilor noştri!“

Asemenea lui Pavlos şi Sofiei, mulţi părinţi din întreaga lume se străduiesc să le dea

 un bun început în viaţă copiilor lor. Unii pun deoparte bani. Alţii investesc în copii pentru a-i îndruma spre o profesie sau o meserie care să le fie de folos mai târziu în viaţă. Deşi asemenea daruri sunt oferite din iubire, deseori eforturile depuse de părinţi pentru a răspunde la aşteptările rudelor, ale prietenilor şi ale comunităţii devin împovărătoare. De aceea, pe bună dreptate unii părinţi se întreabă cu îngrijorare: „Cât le datorăm copiilor noştri?“

Măsuri pentru viitor

Părinţii creştini se îngrijesc de viitorul copiilor lor nu numai dintr-o dorinţă firească, ci şi pentru că aşa le cere Biblia. Apostolul Pavel le-a spus creştinilor din zilele sale: „Nu copiii sunt datori să agonisească pentru părinţii lor, ci părinţii pentru copiii lor“ (2 Corinteni 12:14, Biblia Cornilescu, ediţia din 1996). Cu altă ocazie, Pavel a arătat că preocuparea pentru bunăstarea copiilor este o responsabilitate serioasă a părinţilor. El a scris: „Cu certitudine, dacă cineva nu se îngrijeşte de ai lui, şi îndeosebi de cei care sunt membri ai casei lui, a renegat credinţa şi este mai rău decât o persoană fără credinţă“ (1 Timotei 5:8). Numeroase relatări biblice arată cât de importante erau diversele aspecte legate de moştenire pentru slujitorii din vechime ai lui Dumnezeu. — Rut 2:19, 20; 3:9–13; 4:1–22; Iov 42:15.

Uneori însă părinţii îşi concentrează toate eforturile şi energia pentru a strânge o avere mare pentru copiii lor. Din ce cauză? Manolis, un tată care s-a mutat din sudul Europei în Statele Unite, menţionează unul dintre motive: „Părinţii care au îndurat sărăcie şi foamete în cel de-al doilea război mondial  vor să le asigure copiilor lor o viaţă mai bună“. El adaugă: „Dintr-un simţ exagerat al răspunderii şi din dorinţa de a le da copiilor lor cel mai bun început în viaţă, părinţii îşi fac uneori singuri rău“. Într-adevăr, unii părinţi se privează de lucruri necesare ca să strângă avere pentru urmaşii lor. Dar este aceasta o dovadă de înţelepciune din partea părinţilor?

„O deşertăciune şi un mare rău“

Regele Solomon al vechiului Israel a dat acest avertisment cu privire la moştenire: „Mi-am urât până şi toată munca pe care o făcusem sub soare, pentru că trebuie s-o las omului care va fi după mine. Şi cine ştie dacă el va fi înţelept sau nebun? Şi totuşi el va fi stăpân pe toată munca mea, pentru care m-am chinuit şi în care am fost înţelept sub soare. Şi aceasta este deşertăciune. . . . Căci este câte un om care a muncit cu înţelepciune, cu pricepere şi cu succes şi lasă averea lui unui om care nu a muncit deloc la ea, ca să fie partea lui. Şi aceasta este o deşertăciune şi un mare rău“. — Eclesiastul 2:18–21.

După cum spune Solomon, s-ar putea ca moştenirea lăsată de părinţi să nu fie apreciată la adevărata ei valoare. Întrucât nu ei au trudit pentru ele, moştenitorii ar putea fi nechibzuiţi cu lucrurile agonisite cu multe eforturi de părinţii lor, risipindu-le chiar (Luca 15:11–16). Ce ‘deşertăciune şi mare rău’ ar fi dacă s-ar întâmpla aşa!

Moştenire şi lăcomie

E bine ca părinţii să aibă în vedere şi un alt aspect. În culturile în care se pune un mare accent pe moştenire şi pe zestre, copiii pot deveni lacomi, pretinzându-le părinţilor o proprietate sau o zestre peste puterile lor. „Vai de tatăl cu două sau trei fiice“, se lamentează Loukas, un părinte din Grecia. El adaugă: „Unele fete compară ceea ce le poate da tatăl lor cu averile pe care alţi părinţi le strâng «cu generozitate» pentru copiii lor. Ele ar putea spune chiar că, fără o zestre bună, vor avea mai puţine şanse să se mărite“.

Manolis, menţionat mai înainte, afirmă: „S-ar putea ca un tânăr să amâne căsătoria până când tatăl viitoarei mirese îi promite ceva pentru ea, de regulă bunuri imobiliare sau o sumă mare de bani. Asta s-ar putea transforma chiar în şantaj“.

Biblia atrage atenţia asupra oricărei forme de lăcomie. Solomon a scris: „O moştenire repede câştigată [câştigată cu lăcomie, NW] de la început, nu va fi binecuvântată la sfârşit“ (Proverbele 20:21). Iar apostolul Pavel a  subliniat: „Iubirea de bani este o rădăcină a tot felul de lucruri dăunătoare“. — 1 Timotei 6:10; Efeseni 5:5.

„Bună este înţelepcĭunea la un loc cu moştenirea“

Este adevărat că o moştenire are o oarecare valoare, dar înţelepciunea este cu mult mai valoroasă decât lucrurile materiale. Regele Solomon a scris: „Bună este înţelepcĭunea la un loc cu moştenirea, . . . Căcĭ de adăpost este înţelepcĭunea, de adăpost sûnt baniĭ; totu-şĭ folosul sciinţeĭ este: că înţelepcĭunea păstréză vĭéţa celor ce o aŭ“ (Eclesiastul 7:11, 12, Sfânta Scriptură, ediţia din 1913; Proverbele 2:7; 3:21). Chiar dacă banii oferă o anumită protecţie, dându-i celui ce îi are posibilitatea de a-şi cumpăra lucruri necesare, ei pot fi pierduţi. Pe de altă parte, înţelepciunea — capacitatea de a ne folosi cunoştinţele pentru a ne rezolva problemele sau pentru a atinge anumite obiective — ne apără de acţiuni nesăbuite. Înţelepciunea care are la bază adevărata teamă sfântă ne poate ajuta să obţinem viaţă veşnică în apropiata lume nouă promisă de Dumnezeu. O moştenire cu adevărat valoroasă! — 2 Petru 3:13.

Părinţii creştini dau dovadă de înţelepciune dacă stabilesc pentru ei şi pentru copiii lor priorităţi corecte (Filipeni 1:10). Nu trebuie ca agonisirea de bunuri materiale pentru copii să devină mai importantă decât lucrurile spirituale. Isus şi-a încurajat continuatorii astfel: „Continuaţi deci să căutaţi mai întâi regatul şi dreptatea Sa, şi toate aceste alte lucruri vă vor fi adăugate“ (Matei 6:33). Fixând obiective spirituale pentru familia lor, părinţii creştini se pot aştepta la bogate binecuvântări. Înţeleptul rege Solomon a scris: „Tatăl celui drept va avea multe bucurii şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură de el. Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se înveselească cea care te-a născut“. — Proverbele 23:24, 25.

O moştenire permanentă

La israeliţii din vechime, moştenirile erau deosebit de importante (1 Împăraţi 21:2–6). Totuşi, Iehova i-a sfătuit: „Poruncile acestea, pe care ţi le dau astăzi, să le ai în inima ta; să le întipăreşti fiilor tăi şi să vorbeşti de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca şi când te vei scula“ (Deuteronomul 6:6, 7). În mod asemănător, părinţilor creştini de astăzi li se spune: „Continuaţi să-i creşteţi [pe copiii voştri] în disciplina şi normele de gândire ale lui Iehova“. — Efeseni 6:4.

Părinţii cu o optică spirituală înţeleg că responsabilitatea de a se îngriji de copiii lor presupune şi a-i învăţa din Biblie. Andreas, tată a trei copii, afirmă: „Dacă învaţă să aplice principii sfinte în viaţa lor, copiii vor fi mai pregătiţi pentru viitor“. O asemenea moştenire înseamnă şi a-i ajuta să lege şi să cultive o relaţie personală cu Creatorul lor. — 1 Timotei 6:19.

V-aţi gândit deja să vă îngrijiţi de bunăstarea spirituală viitoare a copiilor voştri? De exemplu, ce pot face părinţii al căror copil slujeşte cu timp integral? Chiar dacă un ministru cu timp integral nu trebuie nici să pretindă, nici să se aştepte la ajutor financiar, părinţii iubitori pot hotărî să ‘împartă cu el după necesităţile lui’ pentru a-l ajuta să rămână în serviciul cu timp integral (Romani 12:13; 1 Samuel 2:18, 19; Filipeni 4:14–18). Iehova va aprecia acest ajutor din partea părinţilor.

Aşadar, ce le datorează părinţii copiilor? Pe lângă interesul pentru bunăstarea lor materială, părinţii creştini vor avea grijă să le lase copiilor lor o bogată moştenire spirituală de pe urma căreia vor trage veşnic foloase. În felul acesta, cuvintele din Psalmul 37:18 vor deveni realitate: „[Iehova] cunoaşte zilele oamenilor cinstiţi; şi moştenirea lor ţine pe vecie“.

[Legenda fotografiilor de la paginile 26, 27]

Ce viitor le doriţi copiilor voştri?