„Cei blânzi vor moşteni pământul“ — Cum?

„PROBABIL că vă sunt cunoscute încurajatoarele cuvinte ale lui Isus: «Cei blânzi vor moşteni pământul». Privind însă în jur la ce-şi fac oamenii unii altora şi la dezastrele pe care le-au provocat ei pe pământ, credeţi că le va mai rămâne ceva de moştenit celor blânzi?“ — Matei 5:5; Psalmul 36:11 (trad. sinodală, 1982).

Myriam, o Martoră a lui Iehova, a pus această întrebare pentru a începe o discuţie biblică. Domnul cu care vorbea i-a răspuns că, de vreme ce promisiunea fusese făcută de Isus, pământul va fi o moştenire ce-şi merită numele şi nu va ajunge un loc devastat, de nelocuit.

Un răspuns optimist, nu-i aşa? Dar este el şi realist? Desigur, deoarece Biblia ne oferă motive solide să credem că această promisiune va deveni realitate. De fapt, împlinirea ei are o strânsă legătură cu scopul lui Dumnezeu referitor la oameni şi la pământ. Totodată, putem fi siguri că Dumnezeu va realiza tot ce şi-a propus (Isaia 55:11). Dar care a fost scopul său iniţial cu oamenii, şi cum şi-l va duce la îndeplinire?

Scopul etern al lui Dumnezeu cu pământul

Iehova Dumnezeu a creat pământul cu un scop precis. „Aşa vorbeşte DOMNUL, care a creat cerurile, însuşi Dumnezeu, care a întocmit pământul, l-a făcut şi l-a întărit, l-a creat nu ca să fie pustiu, ci l-a întocmit ca să fie locuit: «Eu sunt [Iehova], şi nu este altul!»“ (Isaia 45:18). Într-adevăr, pământul a fost creat pentru a fi locuit de oameni. În plus, scopul lui Dumnezeu este ca pământul să fie locuinţa lor eternă. „El a aşezat pământul pe temeliile lui şi niciodată nu se va clătina.“ — Psalmii 104:5; 119:90.

Scopul lui Iehova cu pământul reiese şi din însărcinarea dată primilor oameni, Adam şi Eva: „Fiţi roditori, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ“ (Geneza 1:28). Pământul, încredinţat de Dumnezeu lui Adam şi Evei, urma să fie locuinţa veşnică a lor şi a urmaşilor lor. „Cerurile sunt cerurile DOMNULUI, dar pământul l-a dat fiilor oamenilor“, a declarat psalmistul secole mai târziu. — Psalmul 115:16.

Pentru ca acest scop măreţ să se realizeze, Adam şi Eva, precum şi urmaşii lor, trebuiau să-l accepte fiecare pe Iehova Dumnezeu, Creatorul şi Dătătorul vieţii, ca Suveran al lor şi să-l asculte de bunăvoie. Iehova n-a lăsat loc la nici o interpretare  când i-a dat omului porunca: „Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină; dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit“ (Geneza 2:16, 17). Ca să poată trăi în continuare în grădina Edenului, Adam şi Eva trebuiau să respecte această poruncă simplă, clar formulată. În felul acesta şi-ar fi exprimat recunoştinţa faţă de tot ce făcuse pentru ei Tatăl lor ceresc.

Când au ales să nu asculte de Dumnezeu, încălcând porunca ce le fusese dată, Adam şi Eva i-au întors de fapt spatele Celui de la care primiseră totul (Geneza 3:6). Drept urmare, ei şi urmaşii lor au pierdut frumoasa locuinţă paradiziacă (Romani 5:12). Dovedindu-se neascultători, au zădărnicit primii oameni scopul cu care a creat Dumnezeu pământul?

Un Dumnezeu care nu s-a schimbat

Dumnezeu a declarat prin profetul său Maleahi: „Eu sunt [Iehova], Eu nu Mă schimb“ (Maleahi 3:6). Biblistul francez Louis Fillion a spus că declaraţia din acest verset se află într-o strânsă legătură cu împlinirea promisiunilor divine. Fillion a scris: „Iehova ar fi putut să-şi distrugă poporul răzvrătit, dar el nu-şi ia niciodată cuvântul înapoi, ci îşi respectă întotdeauna, indiferent de situaţie, promisiunile făcute în trecut“. Fie că le-a făcut unui om, fie unei naţiuni, fie întregii omeniri, Dumnezeu nu-şi va uita promisiunile, ci le va duce la îndeplinire la timpul stabilit de el. „El Îşi aduce aminte totdeauna de legământul Său, de cuvântul Său pe care l-a poruncit pentru o mie de generaţii.“ — Psalmul 105:8.

Dar cum putem fi siguri că scopul lui Iehova cu pământul nu s-a schimbat? Putem fi siguri de aceasta deoarece Biblia, Cuvântul său inspirat, arată că scopul divin este ca pământul să fie locuit de oameni ascultători (Psalmii 25:13; 37:9, 22, 29, 34). În plus, Biblia spune despre cei ce se vor bucura de binecuvântarea lui Iehova că vor locui  în siguranţă, fiecare „sub viţa lui şi sub smochinul lui“, fără ca cineva ‘să-i tulbure’ (Mica 4:4; Ezechiel 34:28). Cei aleşi de Iehova „vor construi case şi le vor locui; vor sădi vii şi le vor mânca rodul“. Vor trăi în pace chiar şi cu animalele sălbatice. — Isaia 11:6–9; 65:21, 25.

Biblia prefigurează împlinirea promisiunii lui Dumnezeu şi într-un alt mod. În timpul regelui Solomon, naţiunea Israel s-a bucurat de pace şi prosperitate. Sub domnia sa, „Iuda şi Israel, de la Dan până la Beer-Şeba, au locuit în siguranţă, fiecare sub via lui şi sub smochinul lui, în tot timpul lui Solomon“ (1 Împăraţi 4:25). Biblia spune că Isus este „mai mult decât Solomon“, iar despre domnia sa, psalmistul a declarat în mod profetic: „În zilele lui, cel drept va înflori şi va fi belşug de pace, până ce luna nu va mai fi“. Atunci „va fi belşug de grâne în ţară până pe vârful munţilor“. — Luca 11:31; Psalmul 72:7, 16.

Fidel cuvântului său, Iehova Dumnezeu va avea grijă nu numai ca promisa moştenire să existe, ci şi să fie restabilită la gloria ei de odinioară. În Revelaţia 21:4 citim că în promisa lume nouă Dumnezeu „va şterge orice lacrimă din ochii [oamenilor], şi moartea nu va mai fi; nici jale, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi“. Ceea ce ne promite Iehova este chiar Paradisul! — Luca 23:43.

Cum putem obţine moştenirea promisă

Transformarea pământului în paradis va avea loc sub conducerea unui guvern ceresc, a Regatului cu Isus Cristos rege (Matei 6:9, 10). Mai întâi, acest Regat ‘va provoca ruinarea celor ce ruinează pământul’ (Revelaţia 11:18; Daniel 2:44). Apoi, ca „Prinţ al Păcii“, Isus Cristos va împlini aceste cuvinte profetice: „Nu va exista sfârşit al abundenţei domniei princiare şi a păcii“ (Isaia 9:6, 7, NW). Sub acest Regat, milioane de oameni, între care se vor afla şi cei înviaţi, vor avea perspectiva de a moşteni pământul. — Ioan 5:28, 29; Faptele 24:15.

Cine va primi această moştenire minunată? Remarcaţi cuvintele lui Isus: „Fericiţi  sunt cei cu un temperament blând, deoarece ei vor moşteni pământul“ (Matei 5:5). Ce se înţelege prin temperament blând? Cuvântul „blând“ este explicat în dicţionare prin blajin, rezonabil, ascultător, liniştit şi chiar timid. Totuşi, cuvântul original grecesc înseamnă mult mai mult. William Barclay exprimă următoarea opinie în cartea Analiză semantică a unor termeni din Noul Testament: „Este delicateţe, dar în spatele ei stă o tărie de oţel“. Cuvântul descrie o stare a minţii care permite cuiva să sufere un rău fără resentimente sau gând de răzbunare, şi aceasta ca urmare a faptului că este în relaţii bune cu Dumnezeu, relaţii care devin o sursă de putere pentru el. — Isaia 12:2; Filipeni 4:13.

Un om blând acceptă cu umilinţă normele divine în toate aspectele vieţii, nu insistă să acţioneze aşa cum crede el sau cum cred alţii de cuviinţă. El vrea să înveţe, lăsându-se învăţat de Iehova. Psalmistul David a scris: „[Iehova] face pe cei smeriţi să umble în dreptate; El învaţă pe cei smeriţi calea Sa“. — Psalmul 25:9; Proverbele 3:5, 6.

Vă veţi afla printre „cei blânzi“ care vor moşteni pământul? Dobândiţi cunoştinţe despre Iehova şi despre voinţa sa printr-un studiu sârguincios al Cuvântului său şi puneţi în practică ceea ce învăţaţi! Aşa veţi putea aştepta cu nerăbdare să moşteniţi paradisul terestru promis, în care veţi avea perspectiva de a trăi pentru totdeauna. — Ioan 17:3.

[Legenda ilustraţiei de la pagina 5]

Scopul lui Dumnezeu cu pământul reiese cu claritate din porunca pe care le-a dat-o el lui Adam şi Evei

[Legenda fotografiei de la pagina 6]

Pacea şi siguranţa din timpul domniei lui Solomon sunt o prefigurare a promisei moşteniri

[Provenienţa fotografiei]

În prim-plan, antilopă-suliţă din Arabia: Hai-Bar, Yotvata, Israel; în planul al doilea, oi; în planul din spate, un deal: Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.; agricultor arând: Garo Nalbandian

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

O lume nouă şi dreaptă se vede la orizont. Veţi fi acolo?