Salt la conţinut

Salt la cuprins

Întrebări de la cititori

Întrebări de la cititori

Întrebări de la cititori

Când le-a poruncit continuatorilor ‘să dea cu împrumut fără dobândă, fără să spere să capete ceva înapoi’, a vrut Isus să spună că aceştia nu trebuiau să ceară înapoi nici suma împrumutată?

Cuvintele lui Isus din Luca 6:35 se înţeleg cel mai bine în contextul Legii mozaice. Dumnezeu le-a poruncit israeliţilor să-i împrumute fără dobândă pe conaţionalii lor care sărăciseră şi aveau nevoie de ajutor (Exodul 22:25; Leviticul 25:35–37; Matei 5:42). Banii nu erau împrumutaţi în scopuri comerciale, pentru a se obţine un profit, ci mai degrabă erau daţi pentru a scoate pe cineva din sărăcie sau dintr-un necaz. De altfel, n-ar fi fost deloc iubitor să se profite de pe urma dificultăţilor economice ale unui semen. Totuşi, cel ce dădea cu împrumut avea dreptul să pretindă înapoi suma împrumutată, iar uneori putea să ceară şi o garanţie. — Deuteronomul 15:7, 8.

Deşi a respectat Legea, Isus a făcut o aplicare mai largă a acesteia spunând că cel ce oferea ajutorul nu trebuia să aştepte „ceva înapoi“. Asemenea israeliţilor, creştinii trec uneori prin dificultăţi economice sau prin alte necazuri care i-ar putea aduce în pragul sărăciei. Dacă un frate creştin aflat într-o asemenea situaţie are nevoie de un ajutor financiar, n-ar fi o dovadă de bunătate să i se ofere sprijin? Într-adevăr, iubirea autentică îl va îndemna pe un creştin să-şi ajute fratele care, nu din vina lui, a ajuns într-un impas financiar (Proverbele 3:27). Fratelui nevoiaş i se poate face cadou o anumită sumă de bani, chiar dacă aceasta e mai mică decât suma ce i s-ar putea da cu împrumut. — Psalmul 37:21.

În primul secol al erei noastre, apostolii Pavel şi Barnaba au fost însărcinaţi să ducă donaţiile creştinilor din Asia Mică fraţilor lor din Iudeea, unde era foamete (Faptele 11:28–30). Şi în zilele noastre, în caz de dezastre, creştinii le trimit deseori ajutoare fraţilor lor nevoiaşi. În felul acesta, ei le oferă şi o frumoasă mărturie altora (Matei 5:16). Bineînţeles că trebuie avute în vedere atitudinea şi situaţia celui ce solicită ajutorul financiar. De ce a ajuns el în impas? Demne de luat în seamă sunt cuvintele lui Pavel: „Dacă cineva nu vrea să lucreze, nici să nu mănânce“. — 2 Tesaloniceni 3:10.

Dacă fratele care are nevoie de un împrumut nu este într-o situaţie disperată, ci vrea doar un ajutor temporar pentru a se redresa după un regres financiar, ar putea fi potrivit să i se dea un împrumut fără dobândă. În asemenea împrejurări, oferirea unui împrumut, care apoi să fie înapoiat integral, n-ar fi în contradicţie cu ceea ce spune Isus în Luca 6:35. E bine să se facă o înţelegere în scris, iar beneficiarul împrumutului să facă tot posibilul să restituie împrumutul ţinând cont de termenii înţelegerii. Într-adevăr, iubirea creştină ar trebui să-l îndemne pe beneficiarul împrumutului să-l restituie, aşa cum aceasta l-a îndemnat pe fratele său să-i împrumute banii.

Cine intenţionează să ofere un împrumut (sau să facă un cadou) ar trebuie să-şi analizeze mai întâi propria situaţie. De exemplu, va putea el să le poarte în continuare de grijă membrilor familiei sale, ceea ce potrivit Bibliei e o prioritate pentru un creştin (2 Corinteni 8:12; 1 Timotei 5:8)? Cu toate acestea, creştinii caută ocazii şi modalităţi practice, în armonie cu principiile biblice, pentru a-şi arăta iubirea faţă de fraţii lor. — Iacov 1:27; 1 Ioan 3:18; 4:7–11.