Să ne păstrăm identitatea creştină

„«Voi sunteţi martorii Mei», zice DOMNUL.“ — ISAIA 43:10.

1. Ce fel de oameni atrage Iehova?

 SUNTEŢI la Sala Regatului. Priviţi în jurul vostru. Ce vedeţi? Poate că observaţi tineri serioşi care îşi însuşesc înţelepciunea din Biblie (Psalmul 148:12, 13). Vedeţi probabil şi capi de familie care se străduiesc să-i placă lui Dumnezeu într-o lume în care viaţa de familie este desconsiderată. Remarcaţi probabil şi oameni în vârstă care rămân fideli dedicării lor la Iehova în pofida necazurilor pe care le aduce cu sine vârsta înaintată (Proverbele 16:31). Toţi aceştia îl iubesc foarte mult pe Iehova. Iar el i-a considerat demni de prietenia sa. Fiul lui Dumnezeu a spus: „Nimeni nu poate veni la mine dacă nu-l atrage Tatăl, care m-a trimis“. — Ioan 6:37, 44, 65.

2, 3. De ce nu e uşor să păstrăm viu în minte că suntem creştini?

² Nu suntem încântaţi că facem parte dintr-un popor care este aprobat şi binecuvântat de Iehova? Totuşi, în aceste ‘timpuri critice cărora cu greu li se face faţă’, nu este uşor să păstrăm viu în minte că suntem creştini (2 Timotei 3:1). Mai ales tinerii care au crescut în familii creştine întâmpină această problemă. Iată ce recunoaşte un tânăr: „Deşi mergeam la întrunirile creştine, nu aveam obiective spirituale concrete  şi, sincer să fiu, nici nu cultivasem dorinţa de a-i sluji lui Iehova“.

³ Unii, deşi doresc cu sinceritate să-i slujească lui Iehova, ar putea fi puternic influenţaţi de colegi, de tendinţele lumii şi de înclinaţiile păcătoase. Din cauza presiunilor la care suntem supuşi, treptat ne-am putea pierde identitatea creştină. De exemplu, mulţi oameni de azi consideră normele morale ale Bibliei demodate sau nerealiste pentru lumea modernă (1 Petru 4:4). Unii sunt de părere că nu e important să ne închinăm lui Dumnezeu în modul în care ne porunceşte el (Ioan 4:24). În scrisoarea către efeseni, Pavel a spus că lumea are un „spirit“, sau o atitudine care o caracterizează (Efeseni 2:2). Acest spirit îi constrânge pe oameni să se conformeze modului de gândire al societăţii actuale care nu îl cunoaşte pe Iehova.

4. Cum a subliniat Isus cât de important este să ne păstrăm identitatea creştină?

⁴ Însă, fie că suntem tineri, fie că suntem în vârstă, ca slujitori dedicaţi ai lui Iehova, înţelegem că ar fi tragic să ne pierdem identitatea creştină. Pentru a şti cu exactitate ce înseamnă a fi creştini, trebuie să ne bazăm doar pe normele lui Iehova şi pe ceea ce aşteaptă el de la noi. La urma urmei, suntem creaţi după chipul său (Geneza 1:26; Mica 6:8). Folosind o comparaţie, Biblia arată că identitatea noastră creştină trebuie să fie la fel de evidentă ca hainele pe care le purtăm. Cu privire la timpul nostru, Isus a avertizat: „Iată! Eu vin ca un hoţ. Fericit este cel care stă treaz şi îşi păzeşte veşmintele exterioare, ca să nu umble gol şi să i se vadă ruşinea“ (Revelaţia 16:15). a Nu am vrea să ne pierdem calităţile şi normele de conduită creştine şi să-i permitem lumii lui Satan să ne modeleze. Ar fi ca şi cum ne-am pierde „veşmintele exterioare“. Ce situaţie penibilă şi regretabilă!

5, 6. De ce este esenţială stabilitatea spirituală?

⁵ Faptul de a şti bine cine suntem ne influenţează foarte mult viaţa. În ce fel? Dacă un închinător al lui Iehova nu ar mai avea un puternic simţ al identităţii, vederea spirituală i-ar putea slăbi, iar scopul şi obiectivele sale în viaţă ar deveni neclare. Biblia avertizează de repetate ori asupra unei astfel de situaţii care ar trăda nehotărâre. Discipolul Iacov a spus: „Cel care se îndoieşte este ca valul mării împins de vânt şi purtat încoace şi încolo. De fapt, omul acela să nu-şi imagineze că va primi ceva de la Iehova; este un om nehotărât, nestatornic în toate căile lui“. — Iacov 1:6–8; Efeseni 4:14; Evrei 13:9.

⁶ Cum ne putem păstra identitatea creştină? Ce ne poate ajuta să fim şi mai conştienţi de măreţul privilegiu de a fi închinători ai Celui Prea-Înalt? Vă rugăm să analizaţi următoarele idei.

Întăriţi-vă identitatea creştină

7. De ce este util să-l implorăm pe Iehova să ne cerceteze?

⁷ Consolidaţi-vă mereu relaţiile cu Iehova. Relaţiile cu Dumnezeu reprezintă cel mai preţios  lucru pe care îl are un creştin (Psalmul 25:14; Proverbele 3:32). Dacă începem să avem îndoieli cu privire la identitatea noastră de creştini, e momentul să examinăm cu atenţie calitatea şi profunzimea acestor relaţii. Psalmistul l-a implorat pe Dumnezeu în mod potrivit: „Cercetează-mă, DOAMNE, încearcă-mă, curăţeşte-mi rărunchii şi inima“ (Psalmul 26:2). De ce este vital ca Iehova să ne cerceteze? Deoarece noi înşine nu ne putem evalua în mod obiectiv înclinaţiile şi nici cele mai profunde motivaţii. Numai Iehova poate să ne înţeleagă omul lăuntric — motivaţiile, gândurile şi sentimentele. — Ieremia 17:9, 10.

8. a) De ce este util ca Iehova să ne pună la încercare? b) Cum aţi fost ajutaţi să progresaţi în calitate de creştini?

⁸ Când îi cerem lui Iehova să ne cerceteze, noi îl invităm, de fapt, să ne pună la încercare. El ar putea permite să trecem prin situaţii care să dezvăluie adevăratele noastre motivaţii şi starea inimii noastre (Evrei 4:12, 13; Iacov 1:22–25). Trebuie să considerăm binevenite aceste încercări deoarece ele ne dau ocazia să demonstrăm în ce măsură îi suntem loiali lui Iehova. Astfel de încercări pot arăta dacă suntem ‘compleţi şi sănătoşi în toate privinţele, nelipsindu-ne nimic’ (Iacov 1:2–4). Şi, când trecem prin încercări, putem creşte din punct de vedere spiritual. — Efeseni 4:22–24.

9. Este facultativ faptul de a ne convinge personal de adevărul biblic? Explicaţi.

⁹ Studiaţi Biblia ca să vă convingeţi personal care este adevărul. Simţul identităţii noastre de slujitori ai lui Iehova poate slăbi dacă nu este ferm ancorat în cunoştinţa din Scripturi (Filipeni 1:9, 10). Fiecare creştin — tânăr şi vârstnic deopotrivă — trebuie să se convingă personal că ceea ce crede este, realmente, adevărul consemnat în Biblie. Pavel i-a îndemnat pe colaboratorii săi în credinţă: „Asiguraţi-vă de toate lucrurile; ţineţi ferm la ceea ce este excelent“ (1 Tesaloniceni 5:21). Tinerii din familii temătoare de Dumnezeu trebuie să înţeleagă că nu pot deveni creştini adevăraţi pe baza credinţei părinţilor lor. Solomon a fost îndemnat de tatăl său, David, ‘să-l cunoască pe Dumnezeul tatălui său şi să-i slujească cu toată inima’ (1 Cronici 28:9). Nu era de ajuns ca Solomon să vadă cum tatăl său îşi clădea credinţa în Iehova. El însuşi trebuia să-l cunoască pe Iehova, iar Solomon a făcut acest lucru. El l-a implorat pe Dumnezeu: „Dă-mi acum înţelepciune şi cunoaştere, ca să pot ieşi şi intra înaintea acestui popor“. — 2 Cronici 1:10.

10. De ce nu este greşit să punem întrebări cu o motivaţie corectă?

¹⁰ O credinţă puternică se bazează pe cunoştinţă. Pavel a afirmat: „Credinţa urmează după lucrul auzit“ (Romani 10:17). El a vrut să spună că hrănindu-ne din Cuvântul lui Dumnezeu, ne întărim credinţa şi încrederea în Iehova, în promisiunile sale şi în organizaţia sa. Punându-ne întrebări sincere cu privire la învăţăturile biblice, putem ajunge să găsim răspunsuri convingătoare. În plus, în Romani 12:2, Pavel spune: „Să puteţi constata voi înşivă care este voinţa cea bună, plăcută şi perfectă a lui Dumnezeu“. Cum putem realiza acest lucru? Acumulând ‘cunoştinţa exactă a adevărului’ (Tit 1:1). Spiritul lui Iehova ne poate ajuta să pătrundem chiar şi subiecte dificile (1 Corinteni 2:11, 12). Trebuie să-i cerem ajutor lui Dumnezeu când ne este greu să înţelegem un anumit lucru (Psalmul 119:10, 11, 27). El doreşte să-i înţelegem Cuvântul, să credem în el şi să-i dăm ascultare. El se bucură când punem întrebări cu o motivaţie corectă.

Fiţi hotărâţi să-i plăceţi lui Dumnezeu

11. a) Ce dorinţă firească poate deveni o capcană pentru noi? b) Cum putem prinde curaj să ne împotrivim influenţei anturajului?

¹¹ Străduiţi-vă să-i plăceţi lui Dumnezeu, nu oamenilor. E firesc ca, într-o anumită măsură, să ne definim identitatea prin apartenenţa la grup. Toţi avem nevoie de prieteni, iar când suntem acceptaţi ne simţim bine. În adolescenţă — dar şi mai târziu în viaţă —, influenţa anturajului  poate fi puternică, determinându-ne să ne dorim cu ardoare să-i imităm pe alţii sau să le plăcem. Dar pe prieteni şi pe colegi nu-i interesează întotdeauna binele nostru. Uneori ei nu vor decât să aibă lângă ei pe cineva cu care să facă răul (Proverbele 1:11–19). Când un creştin cedează influenţelor rele ale celor din jurul său, de obicei el încearcă să ascundă cine este (Psalmul 26:4). „Nu copiaţi comportarea şi obiceiurile lumii“, ne-a avertizat apostolul Pavel (Romani 12:2, Noul Testament pe înţelesul tuturor). Iehova ne dă tărie interioară pentru a ne împotrivi oricărei influenţe ce ne-ar putea determina să ne conformăm normelor acestei lumi. — Evrei 13:6.

12. Ce principiu şi ce exemplu ne pot întări să rămânem fermi în credinţă?

¹² Când presiunile din exterior ne ameninţă identitatea creştină, e bine să ne amintim că este mult mai important să-i fim loiali lui Dumnezeu decât să ne conformăm părerii celorlalţi sau tendinţelor majorităţii. O îndrumare demnă de încredere găsim în Exodul 23:2: „Să nu te iei după mulţime ca să faci rău“. Când majoritatea concetăţenilor săi au pus la îndoială capacitatea lui Iehova de a-şi îndeplini promisiunile, Caleb a dat dovadă de fermitate şi nu s-a luat după mulţime. El era convins că promisiunile lui Dumnezeu sunt demne de încredere. Datorită poziţiei sale, a fost binecuvântat din belşug (Numeri 13:30; Iosua 14:6–11). Eşti şi tu gata să te împotriveşti opiniei majorităţii ca să-ţi păstrezi relaţiile cu Dumnezeu?

13. De ce este înţelept să ne identificăm drept creştini?

¹³ Identificaţi-vă drept creştini. Zicala potrivit căreia cea mai bună apărare e atacul se dovedeşte adevărată când ne apărăm identitatea creştină. În zilele lui Ezra, când unii au încercat să-i împiedice să facă voinţa lui Dumnezeu, israeliţii fideli au spus: „Noi suntem slujitorii Dumnezeului cerurilor şi al pământului“ (Ezra 5:11). Dacă ne lăsăm influenţaţi de atitudinea şi de criticile oamenilor care ne sunt ostili, frica ne-ar putea paraliza. Puterile ne vor slăbi dacă încercăm mereu să fim pe placul celorlalţi. Aşadar, să nu ne lăsăm intimidaţi. E bine ca întotdeauna să le spunem clar celorlalţi că suntem Martori ai lui Iehova. Cu respect, dar ferm, le putem vorbi despre valorile, convingerile şi poziţia noastră. Toţi trebuie să ştie că suntem hotărâţi să susţinem înaltele norme morale ale lui Iehova. Să arătăm clar că nu vrem să facem nici un compromis, că vrem să ne păstrăm neştirbită integritatea creştină. Să arătăm că suntem mândri de normele noastre morale (Psalmul 64:10). Faptul de a ne dovedi fermi pe poziţie în calitate de creştini ne poate întări şi ocroti, ba chiar îi poate determina pe unii să dorească să-l cunoască pe Iehova şi poporul său.

14. Ar trebui să permitem batjocurilor şi opoziţiei să ne descurajeze? Explicaţi.

¹⁴ Este adevărat, s-ar putea ca unii să ne batjocorească sau să ni se împotrivească (Iuda 18). Dacă unii nu reacţionează favorabil la  eforturile noastre de a le explica valorile la care ţinem, să nu ne descurajăm (Ezechiel 3:7, 8). Oricât de hotărâţi am fi, nu vom reuşi niciodată să-i convingem pe cei care nu vor să se convingă. Să ne amintim de Faraonul din timpul lui Moise. Nici un miracol, nici o plagă, nici chiar moartea fiului său întâi-născut nu l-au putut convinge că Moise vorbea în numele lui Iehova. Prin urmare, nu permiteţi ca frica de oameni să vă paralizeze. Credinţa în Dumnezeu ne poate ajuta să învingem frica. — Proverbele 3:5, 6; 29:25.

Învăţaţi din trecut, clădiţi pentru viitor

15, 16. a) În ce constă moştenirea noastră spirituală? b) Ce foloase ne aduce meditarea la moştenirea noastră spirituală în lumina Cuvântului lui Dumnezeu?

¹⁵ Apreciaţi moştenirea voastră spirituală. Creştinii vor trage foloase dacă meditează, în lumina Cuvântului lui Dumnezeu, la valoroasa lor moştenire spirituală. Această moştenire cuprinde adevărul din Cuvântul lui Iehova, speranţa de a trăi veşnic şi onoarea de a-l reprezenta pe Dumnezeu ca proclamatori ai veştii bune. Înţelegeţi ce rol aveţi în poporul lui Dumnezeu, în acest grup privilegiat de oameni care au primit misiunea de a proclama Regatul, o misiune salvatoare de vieţi? Nu uitaţi! Iehova însuşi afirmă: „Voi sunteţi martorii Mei“. — Isaia 43:10.

¹⁶ Ne putem pune întrebări cum ar fi: Cât de mult preţuiesc această moştenire spirituală? O consider atât de importantă încât să pun pe primul plan în viaţă înfăptuirea voinţei lui  Dumnezeu? O apreciez atât de mult încât să am forţa de a mă împotrivi oricărei tentaţii care m-ar putea face s-o pierd? Moştenirea noastră spirituală ne poate insufla un profund sentiment de siguranţă de care se pot bucura numai membrii organizaţiei lui Iehova (Psalmul 91:1, 2). Analizarea evenimentelor marcante din istoria modernă a organizaţiei lui Iehova ne poate da convingerea că nimeni şi nimic nu poate înlătura poporul lui Iehova de pe faţa pământului. — Isaia 54:17; Ieremia 1:19.

17. Pe lângă moştenirea spirituală, ce mai este necesar pentru salvare?

¹⁷ Desigur, nu ne putem baza doar pe moştenirea spirituală. Fiecare dintre noi trebuie să cultive o prietenie strânsă cu Dumnezeu. După ce se străduise să consolideze credinţa creştinilor din Filipi, Pavel le-a scris: „Prin urmare, iubiţii mei, aşa cum întotdeauna aţi ascultat, nu numai în timpul prezenţei mele, ci acum cu atât mai mult în timpul absenţei mele, duceţi-vă la bun sfârşit propria salvare, cu teamă şi tremur“ (Filipeni 2:12). Nu ne putem salva prin eforturile altora.

18. Cum pot activităţile teocratice să ne consolideze identitatea creştină?

¹⁸ Implicaţi-vă cât mai mult în activităţi creştine. S-a constatat că „munca are o mare influenţă asupra identităţii personale“. Creştinii de azi au importanta misiune de a predica vestea bună despre Regatul instaurat al lui Dumnezeu. Pavel a spus: „Având în vedere că sunt, în realitate, apostol al naţiunilor, îmi glorific ministerul“ (Romani 11:13). Prin lucrarea de predicare ne deosebim de lume, iar participarea la această lucrare are o influenţă profundă asupra identităţii noastre creştine. Implicându-ne tot mai mult şi în alte activităţi teocratice, precum întrunirile creştine, programele de construire a locurilor de închinare şi ajutarea celor care au probleme, vom dobândi un şi mai puternic simţ al identităţii creştine. — Galateni 6:9, 10; Evrei 10:23, 24.

Dacă ştim bine cine suntem, vom fi binecuvântaţi

19, 20. a) De ce binecuvântări aveţi parte pentru că sunteţi creştini? b) Pe ce anume se bazează adevărata noastră identitate?

¹⁹ Să ne gândim o clipă la numeroasele binecuvântări de care ne bucurăm pentru că suntem creştini adevăraţi. Avem privilegiul de a fi recunoscuţi personal de Iehova. Profetul Maleahi a spus: „Cei care se tem de DOMNUL au vorbit adesea unul cu altul; DOMNUL a luat aminte la lucrul acesta şi a ascultat; şi o carte de aducere aminte a fost scrisă înaintea Lui, pentru cei care se tem de DOMNUL şi cinstesc Numele Lui“ (Maleahi 3:16). Dumnezeu ne poate considera prieteni ai săi (Iacov 2:23). Viaţa noastră are un sens real şi avem obiective valoroase. Avem, de asemenea, speranţa vieţii veşnice. — Psalmul 37:9.

²⁰ Să nu uităm că important nu este ceea ce ar putea gândi alţii despre identitatea şi valoarea noastră, ci ceea ce gândeşte Dumnezeu. Oamenii ne-ar putea judeca după criterii umane imperfecte. Însă iubirea şi interesul lui Dumnezeu faţă de fiecare dintre noi ne dau un motiv întemeiat să ne simţim cu adevărat valoroşi; da, îi aparţinem lui (Matei 10:29–31). Totodată, iubirea noastră pentru Dumnezeu ne poate da cel mai puternic simţ al identităţii şi cel mai clar scop în viaţă. „Dacă cineva îl iubeşte pe Dumnezeu, acela este cunoscut de el.“ — 1 Corinteni 8:3.

[Notă de subsol]

Vă amintiţi?

• De ce este vital să ne păstrăm identitatea spirituală?

• Cum ne putem întări identitatea creştină?

• Când trebuie să alegem între a-i plăcea lui Dumnezeu şi a le plăcea oamenilor, ce factori ne pot ajuta să luăm decizia corectă?

• Cum ne poate influenţa viitorul un puternic simţ al identităţii creştine?

[Întrebări de studiu]

[Legenda fotografiilor de la pagina 21]

Implicarea în activităţi creştine ne poate ajuta să dobândim un şi mai puternic simţ al identităţii