Salt la conţinut

Salt la cuprins

Idei importante din Rut

Idei importante din Rut

Cuvântul lui Iehova este viu

Idei importante din Rut

E O POVESTIRE reală, impresionantă, despre loialitatea dintre două femei şi despre aprecierea faţă de Iehova Dumnezeu, precum şi despre încrederea în sistemul stabilit de el. Este o relatare ce subliniază interesul deosebit al lui Iehova faţă de linia genealogică a lui Mesia. E o povestire emoţionantă despre bucuriile şi necazurile unei familii. Însă cartea biblică Rut, căci despre ea este vorba, e mai mult decât atât.

Cartea biblică Rut acoperă o perioadă de aproximativ 11 ani din „vremea judecătorilor“ lui Israel (Rut 1:1). Întâmplările consemnate trebuie să fi avut loc la începutul perioadei judecătorilor, întrucât unul dintre personajele acestei povestiri, Boaz, proprietarul ogorului, era fiul lui Rahav, care a trăit în zilele lui Iosua (Iosua 2:1, 2; Rut 2:1; Matei 1:5). Se pare că relatarea a fost scrisă de profetul Samuel în anul 1090 î.e.n. şi reprezintă singura carte biblică ce poartă numele unei femei neisraelite. Mesajul cărţii este „viu şi exercită putere“. — Evrei 4:12.

„ÎNCOTRO VEI MERGE TU, VOI MERGE ŞI EU“

(Rut 1:1—2:23)

Când Naomi şi Rut ajung în Betleem, atenţia tuturor se îndreaptă asupra lor. Femeile se tot întreabă cu privire la călătoarea mai în vârstă: „Naomi este aceasta?“ Atunci, Naomi le spune: „Nu-mi mai ziceţi Naomi; ziceţi-mi Mara, căci Cel Atotputernic m-a umplut de amărăciune. La plecare eram în belşug, şi acum DOMNUL mă aduce înapoi cu mâinile goale“. — Rut 1:19–21.

Când familia lui Naomi se mută din Betleem în ţara Moabului din cauza unei foamete în Israel, Naomi este „în belşug“ în sensul că are un soţ şi doi fii. Această familie se stabileşte în Moab, iar după un timp soţul lui Naomi, Elimelec, moare. Apoi cei doi fii ai săi se căsătoresc cu două femei moabite, Orpa şi Rut. Trec aproape zece ani şi fiii lui Naomi mor fără să aibă copii; astfel, cele trei femei rămân singure. Când Naomi se hotărăşte să se întoarcă în Iuda, cele două nurori văduve vor s-o însoţească. Pe drum, Naomi le îndeamnă să se întoarcă în Moab şi să-şi găsească soţi din poporul lor. În cele din urmă, Orpa pleacă. Însă Rut se alipeşte de Naomi, spunând: „Încotro vei merge tu, voi merge şi eu; unde vei locui tu, voi locui şi eu; poporul tău va fi poporul meu şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu“. — Rut 1:16.

Cele două văduve, Naomi şi Rut, ajung la Betleem la începutul seceratului orzului. Profitând de măsurile prevăzute în Legea lui Dumnezeu, Rut începe să strângă spicele rămase în urma secerătorilor de pe un ogor care, din întâmplare, îi aparţine unei rude a lui Elimelec — un evreu în vârstă pe nume Boaz. Rut capătă favoare în ochii lui Boaz şi continuă să strângă spice de pe ogorul lui „până la sfârşitul seceratului orzului şi seceratului grâului“. — Rut 2:23.

Răspunsuri la întrebări biblice:

1:8 — De ce Naomi le-a spus nurorilor sale să se întoarcă „fiecare la casa mamei ei“ şi nu la casa tatălui ei? Biblia nu menţionează dacă tatăl Orpei era sau nu în viaţă. Însă, tatăl lui Rut trăia (Rut 2:11). Naomi a vorbit despre casa mamei, gândindu-se probabil că astfel le va aminti nurorilor sale de căldura maternă. Aceste cuvinte puteau fi deosebit de mângâietoare pentru femeile copleşite de durerea despărţirii de soacra lor la care ţineau mult. Cuvintele lui Naomi ar mai putea arăta că, spre deosebire de ea, mama lui Rut şi mama Orpei aveau familiile lor.

1:13, 21 I-a făcut Iehova lui Naomi viaţa amară şi i-a provocat el suferinţa? Nu, iar Naomi nu l-a învinuit pe Dumnezeu că i-ar fi cauzat suferinţă. După tot ceea ce i se întâmplase, ea avea sentimentul că Iehova era împotriva ei. De aceea se simţea amărâtă şi fără speranţă. În plus, pe vremea aceea rodul pântecelui era considerat o binecuvântare de la Dumnezeu, iar sterilitatea, un blestem. Fără copii şi fără nepoţi, poate că Naomi s-a simţit îndreptăţită să creadă că Iehova o umilise.

2:12 — Ce ‘plată deplină’ a primit Rut de la Iehova? Rut a născut un fiu şi avut marea onoare de a deveni o verigă în cea mai importantă linie genealogică din istorie, cea prin care s-a născut Isus Cristos. — Rut 4:13–17; Matei 1:5, 16.

Învăţăminte pentru noi:

1:8; 2:20. În pofida necazurilor prin care a trecut, Naomi şi-a păstrat încrederea în bunătatea iubitoare a lui Iehova. Şi noi trebuie să ne păstrăm această încredere, mai ales când trecem prin încercări grele.

1:9. Casa trebuie să fie mai mult decât un loc unde membrii familiei mănâncă şi dorm. Trebuie să fie un loc unde ne găsim liniştea şi ne bucurăm de căldura familiei.

1:14–16. Orpa „s-a întors la poporul ei şi la dumnezeii ei“. Rut însă şi-a părăsit ţara natală, unde se bucura de siguranţă şi de condiţii de viaţă mai bune, şi i-a rămas loială lui Iehova. Dacă vom cultiva iubire loială faţă de Dumnezeu şi vom dovedi spirit de sacrificiu, nu vom ceda dorinţelor egoiste şi nu ‘vom da înapoi spre distrugere’. — Evrei 10:39.

2:2. Rut s-a folosit de măsurile prevăzute în Lege pentru străini şi pentru săraci şi a adunat spice în urma secerătorilor. Ea a fost o femeie umilă. Un creştin aflat în nevoie nu trebuie să fie prea mândru ca să accepte ajutorul iubitor din partea colaboratorilor în credinţă sau orice ajutor din partea statului oferit celor aflaţi în situaţia sa.

2:7. Deşi avea dreptul să adune spice în urma secerătorilor, Rut a cerut permisiunea înainte să facă acest lucru (Leviticul 19:9, 10). Ea a dat astfel dovadă de modestie. Ne vom dovedi şi noi înţelepţi dacă vom ‘căuta smerenia’, deoarece „cei blânzi [smeriţi, NW] moştenesc pământul şi se vor desfăta în belşug de pace“. — Ţefania 2:3; Psalmul 37:11.

2:11. Rut a fost pentru Naomi mai mult decât o rudă. Ea i-a fost o adevărată prietenă (Proverbele 17:17). Prietenia lor a fost trainică, deoarece s-a bazat pe calităţi precum iubirea, loialitatea, empatia, bunătatea şi spiritul de sacrificiu. Dar şi mai important, a avut la bază dorinţa de a-i sluji lui Iehova şi de a trăi în mijlocul închinătorilor săi. Şi noi avem posibilitatea de a cultiva prietenii autentice cu închinători adevăraţi ai lui Iehova.

2:15–17. Chiar şi când Boaz a cerut să-i fie uşurată munca lui Rut, ea „a cules spice de pe câmp, până seara“. Rut a fost o femeie harnică. Şi creştinii trebuie să aibă reputaţia de oameni care muncesc cu conştiinciozitate.

2:19–22. Naomi şi Rut purtau discuţii plăcute în orele serii, cea în vârstă interesându-se de activităţile celei tinere, amândouă exprimându-şi deschis gândurile şi sentimentele. Nu aşa ar trebui să fie relaţiile şi într-o familie creştină?

2:22, 23. Spre deosebire de Dina, fiica lui Iacov, Rut a căutat să stea împreună cu închinătorii lui Iehova. Ce exemplu demn de urmat pentru noi! — Geneza 34:1, 2; 1 Corinteni 15:33.

NAOMI AJUNGE „ÎN BELŞUG“

(Rut 3:1—4:22)

Naomi este prea în vârstă ca să mai poată naşte copii. De aceea, ea o îndeamnă pe Rut să aibă copii în locul ei, acceptând o căsătorie prin răscumpărare, sau căsătorie între cumnaţi. Urmând sfaturile lui Naomi, Rut îi cere lui Boaz să-şi exercite dreptul de răscumpărător. Boaz este gata să o răscumpere, însă există o rudă mai apropiată care are întâietate.

Boaz acţionează fără întârziere pentru a rezolva problema. Chiar în dimineaţa următoare, el cheamă zece oameni dintre bătrânii cetăţii Betleem şi, de faţă cu ei, îl întreabă pe bărbatul care avea drept de răscumpărare dacă e dispus să facă răscumpărarea. Bărbatul refuză şi astfel Boaz îşi exercită dreptul de răscumpărare căsătorindu-se cu Rut. În urma acestei căsătorii se naşte un fiu, Obed, bunicul viitorului rege David. Femeile din Betleem îi spun acum lui Naomi: „Binecuvântat să fie DOMNUL . . . Copilul acesta să fie cel ce îţi va reface viaţa şi să fie sprijinul bătrâneţelor tale; căci l-a născut nora ta, care te iubeşte şi care face pentru tine mai mult decât şapte fii“ (Rut 4:14, 15). Femeia care se întorsese la Betleem „cu mâinile goale“ ajunge din nou „în belşug“! — Rut 1:21.

Răspunsuri la întrebări biblice:

3:11 — Cum şi-a câştigat Rut reputaţia de „femeie cinstită“? Rut nu a fost admirată de ceilalţi datorită ‘împletirii părului, bijuteriilor de aur sau veşmintelor exterioare’, ci datorită ‘persoanei secrete a inimii’ — loialitatea şi iubirea ei, umilinţa şi blândeţea, hărnicia şi spiritul ei de sacrificiu. Orice femeie temătoare de Dumnezeu care doreşte să aibă o reputaţie ca a lui Rut trebuie să se străduiască să cultive aceste calităţi. — 1 Petru 3:3, 4; Proverbele 31:28–31.

3:14 — De ce s-au sculat Rut şi Boaz înainte de a se lumina de ziuă? Motivul nu a fost că se petrecuse ceva imoral în timpul nopţii şi că doreau să ascundă acest fapt. Se pare că Rut a acţionat în acea noapte aşa cum acţiona de obicei o femeie care cerea dreptul la căsătoria între cumnaţi. Ea a urmat sfaturile lui Naomi. În plus, cuvintele lui Boaz arată cu claritate că el nu a văzut nimic greşit în felul ei de a proceda (Rut 3:2–13). Cu siguranţă, Rut şi Boaz s-au sculat devreme pentru a nu da nimănui motive să răspândească zvonuri false.

3:15 — Ce semnificaţie a avut gestul lui Boaz de a-i da lui Rut şase măsuri de orz? Semnificaţia acestui gest a fost probabil că, aşa cum după şase zile de muncă urmează o zi de odihnă, ziua de odihnă a lui Rut era aproape. Boaz avea să se îngrijească personal ca Rut să aibă „un loc de odihnă“ în casa soţului ei (Rut 1:9; 3:1). E posibil şi ca Rut să nu fi putut duce pe cap mai mult de şase măsuri de orz.

3:16 — De ce a întrebat-o Naomi pe Rut: „Tu eşti, fiica mea?“ Nu şi-a recunoscut ea nora? E posibil ca Naomi să nu o fi recunoscut pe Rut, dacă ne gândim că Rut s-a întors probabil când era încă întuneric. În acelaşi timp, e posibil ca Naomi să o fi întrebat pe Rut despre noua sa identitate, în eventualitatea că fusese răscumpărată.

4:6 — Cum şi-ar fi putut cineva „strica“ moştenirea făcând o răscumpărare? Dacă cel sărăcit îşi vânduse pământul moştenit, un răscumpărător trebuia să dea bani pentru a cumpăra acel pământ la un preţ stabilit în funcţie de numărul anilor rămaşi până la primul Jubileu (Leviticul 25:25–27). Astfel, averea răscumpărătorului scădea. În plus, fiul pe care urma să-l nască Rut, şi nu o rudă mai apropiată a răscumpărătorului, avea să moştenească pământul cumpărat.

Învăţăminte pentru noi:

3:12; 4:1–6. Boaz a urmat cu scrupulozitate procedurile stabilite de Iehova. Suntem şi noi la fel de conştiincioşi când e vorba de procedurile teocratice? — 1 Corinteni 14:40.

3:18. Naomi a avut încredere în Boaz. Nu ar trebui şi noi să avem încredere în colaboratorii noştri fideli? Rut a fost gata să încheie o căsătorie între cumnaţi cu un bărbat pe care nu-l cunoştea şi căruia Biblia nici nu îi menţionează numele (Rut 4:1). De ce? Deoarece a avut încredere în sistemul stabilit de Dumnezeu. Dovedim şi noi o astfel de încredere? Dacă, de exemplu, ne căutăm un partener de căsătorie, ţinem cont de sfatul de a ne căsători „numai în Domnul“? — 1 Corinteni 7:39.

4:13–16. Deşi moabită şi o fostă închinătoare a zeului Chemoş, Rut a primit un privilegiu extraordinar. Exemplul ei ilustrează foarte bine principiul că „nu depinde de cel care vrea, nici de cel care aleargă, ci de Dumnezeu, care are îndurare“. — Romani 9:16.

Dumnezeu „să vă înalţe la timpul cuvenit“

Cartea lui Rut îl prezintă pe Iehova ca pe un Dumnezeu al bunătăţii iubitoare care acţionează în favoarea slujitorilor săi loiali (2 Cronici 16:9). Când medităm la modul în care a fost binecuvântată Rut, observăm cât de important este să ne punem fără şovăire încrederea în Dumnezeu, fiind pe deplin convinşi că el „există şi că devine răsplătitorul celor care îl caută stăruitor“. — Evrei 11:6.

Rut, Naomi şi Boaz şi-au pus toată încrederea în sistemul stabilit de Iehova şi au avut numai de câştigat. În mod asemănător, „Dumnezeu face ca toate lucrările sale să coopereze spre binele acelora care îl iubesc pe Dumnezeu, al acelora care sunt chemaţi potrivit scopului său“ (Romani 8:28). Aşadar, să dăm ascultare sfatului apostolului Petru: „Umiliţi-vă deci sub mâna cea tare a lui Dumnezeu, pentru ca el să vă înalţe la timpul cuvenit, în timp ce vă aruncaţi toate îngrijorările asupra lui, căci el se îngrijeşte de voi“. — 1 Petru 5:6, 7.

[Legenda ilustraţiei de la pagina 26]

Ştiţi de ce Rut nu a părăsit-o pe Naomi?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 27]

Cum şi-a câştigat Rut reputaţia de „femeie cinstită“?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 28]

Ce „plată deplină“ a primit Rut de la Iehova?