Să ne încredem în cuvântul lui Iehova

„Mă încred în cuvântul Tău.“ — PSALMUL 119:42.

1. După cât se pare, cine a scris Psalmul 119 şi ce spirit a manifestat el?

 AUTORUL Psalmului 119, după cât se pare prinţul Ezechia al lui Iuda, preţuia cuvântul lui Iehova. Sentimentele exprimate în această cântare inspirată corespund cu spiritul manifestat de Ezechia, care „s-a alipit de DOMNUL“ pe toată durata domniei sale în Iuda (2 Împăraţi 18:3–7). Un lucru este sigur: Cel ce a compus Psalmul 119 era conştient de necesităţile sale spirituale. — Matei 5:3.

2. Care este tema Psalmului 119, şi cum este concepută această cântare?

² Ideea care străbate Psalmul 119 e următoarea: cuvântul, sau mesajul, lui Dumnezeu este de mare valoare. a Autorul a compus această cântare în acrostih alfabetic, probabil pentru a fi învăţată mai uşor. În ebraică, cele 176 de versete ale psalmului sunt dispuse în ordine alfabetică. Psalmul are 22 de strofe a câte 8 versuri, care încep cu aceeaşi literă, strofele urmând astfel ordinea alfabetică. Acest psalm face referire la cuvântul lui Dumnezeu, legea sa, aducerile sale aminte, căile, ordinele, dispoziţiile, poruncile, hotărârile judecătoreşti, cuvintele şi decretele sale. În articolul de faţă şi în următorul vom analiza Psalmul 119 potrivit unei traduceri corecte a textului ebraic al Bibliei. Meditarea la experienţele slujitorilor lui Iehova din trecut şi din prezent ar trebui să ne ajute să înţelegem mai bine acest psalm scris sub inspiraţie divină şi să ne sporim aprecierea pentru Biblie, Cuvântul scris al lui Dumnezeu.

Să ascultăm de cuvântul lui Dumnezeu şi vom fi fericiţi

3. Explicaţi ce înseamnă a fi ireproşabil. Daţi un exemplu.

³ Adevărata fericire depinde de faptul de a umbla în legea lui Dumnezeu (Psalmul 119:1–8). Dacă facem aşa, Iehova ne va considera ‘ireproşabili în calea noastră’ (Psalmul 119:1, NW). A fi ireproşabili nu înseamnă a fi perfecţi, ci a ne strădui să înfăptuim voinţa lui Dumnezeu. Noe ‘a fost un om integru [sau ireproşabil] printre cei din timpul său’ deoarece „umbla cu Dumnezeu“. Acest patriarh fidel şi familia lui au supravieţuit Potopului deoarece Noe a urmat modul de viaţă indicat de Iehova (Geneza 6:9; 1 Petru 3:20). Tot aşa, pentru a supravieţui sfârşitului acestei lumi trebuie ‘să păzim cu grijă îndrumările’, sau ordinele, lui Dumnezeu, adică să înfăptuim voinţa sa. — Psalmul 119:4.

4. Ce trebuie să facem pentru a fi fericiţi şi a avea succes?

⁴ Iehova nu ne va părăsi niciodată dacă ‘îl lăudăm cu inimă curată şi păzim orânduirile’, sau dispoziţiile, sale (Psalmul 119:7, 8). Dumnezeu nu l-a părăsit pe conducătorul israelit Iosua, care a aplicat sfatul de ‘a citi în şoaptă din cartea legii  zi şi noapte ca să poată face tot ce era scris în ea’. Astfel, Iosua a reuşit să acţioneze cu înţelepciune şi şi-a încununat calea cu succes (Iosua 1:8, NW). Spre sfârşitul vieţii, el continua să-l laude pe Dumnezeu şi, prin urmare, le-a putut spune israeliţilor: „Recunoaşteţi dar din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru că nici unul din toate cuvintele bune, rostite asupra voastră de DOMNUL Dumnezeul vostru, n-a rămas neîmplinit“ (Iosua 23:14). La fel ca Iosua şi ca scriitorul Psalmului 119, noi vom fi fericiţi şi vom avea succes numai dacă îl lăudăm pe Iehova şi ne încredem în cuvântul său.

Ne păstrăm curaţi prin cuvântul lui Iehova

5. a) Arătaţi cum ne putem păstra curaţi pe plan spiritual. b) Ce anume îl poate ajuta pe un tânăr care a comis un păcat grav?

⁵ Putem fi curaţi din punct de vedere spiritual dacă ne îndreptăm, sau rămânem vigilenţi, după cuvântul lui Dumnezeu (Psalmul 119:9–16). Acest lucru este posibil chiar dacă părinţii noştri nu ne-au dat un exemplu bun. Deşi tatăl său a practicat idolatria, Ezechia ‘şi-a curăţat cărarea’, probabil de influenţele păgâne. Să presupunem că un tânăr care îi slujeşte lui Dumnezeu comite un păcat grav. În acest caz, căinţa, rugăciunea, precum şi părinţii şi bătrânii creştini iubitori îl vor ajuta să fie ca Ezechia, ‘să-şi cureţe cărarea şi să rămână vigilent’ (NW). — Iacov 5:13–15.

6. Menţionaţi numele a două femei care ‘şi-au curăţat cărarea şi au rămas vigilente, după cuvântul lui Dumnezeu’.

⁶ Deşi au trăit cu mult înainte ca Psalmul 119 să fie compus, Rahav şi Rut ‘şi-au curăţat cărarea’. Rahav era o prostituată canaanită, dar a ajuns să fie cunoscută pentru credinţa ei ca închinătoare a lui Iehova (Evrei 11:30, 31). Moabita Rut şi-a părăsit zeii, i-a slujit lui Iehova şi s-a supus Legii date Israelului (Rut 1:14–17; 4:9–13). Aceste două femei neisraelite ‘au rămas vigilente, după cuvântul lui Dumnezeu’ şi au avut minunatul privilegiu de a deveni ascendente ale lui Isus Cristos. — Matei 1:1, 4–6.

7. Cum au rămas curaţi pe plan spiritual Daniel şi alţi trei tineri evrei dând astfel un excelent exemplu?

⁷ Deşi „gândirea inimii omului este rea din tinereţea lui“, tinerii pot avea un mod de viaţă curat chiar şi în această lume coruptă aflată sub controlul lui Satan (Geneza 8:21; 1 Ioan 5:19). Ca prizonieri în Babilon, Daniel şi alţi trei tineri evrei ‘au rămas vigilenţi, după cuvântul lui Dumnezeu’. De exemplu, ei nu s-au întinat „cu alimentele alese ale împăratului“ (Daniel 1:6–10). Babilonienii mâncau animale necurate, interzise de Legea mozaică (Leviticul 11:1–31; 20:24–26). Ei nu aveau obiceiul să scurgă de sânge animalele pe care le tăiau; prin urmare, consumarea cărnii din care nu se scursese sângele constituia o încălcare a legii lui Dumnezeu cu privire la sânge (Geneza 9:3, 4). Nu e de mirare că cei patru evrei nu s-au atins de alimentele alese ale regelui. Aceşti tineri temători de Dumnezeu au rămas curaţi pe plan spiritual şi ne-au lăsat astfel un exemplu excelent.

 Rămânem fideli cu ajutorul cuvântului lui Dumnezeu

8. Ce atitudine şi ce cunoştinţă sunt necesare pentru a înţelege şi a aplica legea lui Dumnezeu?

⁸ A ne desfăta, sau a ne găsi plăcerea, în cuvântul lui Dumnezeu este un factor important pentru a-i rămâne fideli lui Iehova (Psalmul 119:17–24). Dacă suntem asemenea psalmistului inspirat, vom dori foarte mult să înţelegem „lucrurile minunate“ ale legii lui Dumnezeu. Ne va fi permanent ‘dor de hotărârile judecătoreşti’ ale lui Iehova şi vom arăta că ‘ne găsim plăcerea în aducerile sale aminte’ (Psalmul 119:18, 20, 24, NW). Dacă îi suntem dedicaţi lui Iehova doar de puţin timp, am cultivat noi „o dorinţă fierbinte pentru laptele nefalsificat al cuvântului“ (1 Petru 2:1, 2)? Pentru a putea înţelege şi aplica legea lui Dumnezeu, trebuie să cunoaştem învăţăturile fundamentale ale Bibliei.

9. Cum ar trebui să reacţionăm când cerinţele oamenilor vin în contradicţie cu legea lui Dumnezeu?

⁹ Poate că ne găsim plăcerea în aducerile-aminte de la Dumnezeu. Dar ce vom face dacă, dintr-un motiv sau altul, „cei mari“ vorbesc împotriva noastră (Psalmul 119:23, 24)? Azi, unii oameni cu autoritate încearcă adesea să ne oblige să punem legile umane mai presus de legea divină. Ce vom face când ceea ce ne cer oamenii vine în contradicţie cu voinţa lui Dumnezeu? Dacă ne găsim plăcerea în cuvântul lui Dumnezeu, ne va fi mai uşor să-i rămânem fideli lui Iehova. Asemenea apostolilor lui Isus Cristos care au fost persecutaţi, vom spune: „Trebuie să ascultăm mai degrabă de Dumnezeu ca stăpânitor decât de oameni“. — Faptele 5:29.

10, 11. Daţi un exemplu care arată cum ne putem păstra integritatea chiar şi în cele mai grele situaţii.

¹⁰ Putem să-i rămânem fideli lui Iehova chiar şi în cele mai grele situaţii (Psalmul 119:25–32). Pentru a reuşi să ne păstrăm integritatea, trebuie să ne lăsăm învăţaţi şi să ne rugăm cu sinceritate lui Dumnezeu să ne îndrume. Trebuie, de asemenea, să alegem „calea adevărului“, sau a fidelităţii. — Psalmul 119:26, 30.

¹¹ Ezechia, presupusul scriitor al Psalmului 119, a ales ‘calea fidelităţii’, chiar dacă a trăit în mijlocul unor închinători falşi şi a fost poate batjocorit de membrii curţii regale. Foarte probabil ‘sufletul îi plângea de durere’ din cauza acestor situaţii (Psalmul 119:28). Însă Ezechia s-a încrezut în Dumnezeu, a fost un rege bun şi a făcut „ce era drept înaintea DOMNULUI“ (2 Împăraţi 18:1–5). Dacă ne încredem în Dumnezeu, şi noi putem suporta încercările păstrându-ne integritatea. — Iacov 1:5–8.

Avem curaj datorită cuvântului lui Iehova

12. Cum putem aplica personal Psalmul 119:36, 37?

¹² Faptul de a urma îndrumarea cuvântului lui Dumnezeu ne dă curajul necesar pentru a ţine  piept încercărilor din viaţă (Psalmul 119:33–40). Noi căutăm cu umilinţă să fim învăţaţi de Iehova ca să putem respecta „din toată inima“ legea sa (Psalmul 119:33, 34). Asemenea psalmistului, noi ne rugăm lui Dumnezeu: „Pleacă-mi inima spre mărturiile Tale şi nu spre câştig“, adică spre un câştig necinstit (Psalmul 119:36). La fel ca apostolul Pavel, „ne comportăm cinstit în toate lucrurile“ (Evrei 13:18). În cazul în care angajatorul ne cere să facem ceva necinstit, noi ne adunăm curajul şi respectăm poruncile lui Dumnezeu, iar Iehova ne binecuvântează întotdeauna dacă acţionăm astfel. De fapt, el ne ajută să ţinem sub control toate înclinaţiile rele. Să ne rugăm aşadar: „Abate-mi ochii de la vederea lucrurilor deşarte“, lipsite de valoare (Psalmul 119:37). Nu am dori să considerăm vreodată atrăgător un lucru lipsit de valoare, pe care Dumnezeu îl urăşte (Psalmul 97:10). Rugându-ne în acest fel, vom evita, printre altele, pornografia şi practicile spiritiste. — 1 Corinteni 6:9, 10; Revelaţia 21:8.

13. În timp de persecuţii, cum au primit discipolii lui Isus curaj pentru a predica?

¹³ Cunoaşterea exactă a cuvântului lui Dumnezeu ne dă încredere ca să depunem mărturie cu îndrăzneală (Psalmul 119:41–48). Şi într-adevăr ne trebuie curaj ca ‘să răspundem celui ce ne batjocoreşte’ (Psalmul 119:42). Uneori, am putea fi asemenea discipolilor lui Isus care, atunci când au fost persecutaţi, s-au rugat: „Iehova, . . . fă ca sclavii tăi să continue să spună cuvântul tău cu toată îndrăzneala“. Ce s-a întâmplat după aceea? „Toţi s-au umplut cu spirit sfânt şi vorbeau cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală.“ Suveranul Domn Iehova ne va da şi nouă curaj şi astfel vom vorbi cuvântul său cu îndrăzneală. — Faptele 4:24–31.

14. Ce anume ne ajută să depunem mărturie cu îndrăzneală asemenea lui Pavel?

¹⁴ Vom avea curaj pentru a predica fără să ne fie ruşine dacă preţuim „cuvântul adevărului“ şi dacă ‘păzim necurmat legea lui Dumnezeu’ (Psalmul 119:43, 44). Studierea cu sârguinţă a Cuvântului scris al lui Dumnezeu ne echipează ‘să vorbim despre mărturiile sale [aducerile sale aminte, NW] înaintea împăraţilor’ (Psalmul 119:46). Rugăciunea şi spiritul lui Iehova ne vor ajuta, de asemenea, să spunem cuvinte potrivite la momentul potrivit (Matei 10:16–20; Coloseni 4:6). Pavel le-a vorbit cu îndrăzneală unor conducători din secolul I despre aducerile-aminte de la Dumnezeu. De exemplu, el i-a depus mărturie guvernatorului roman Felix, care „l-a ascultat cu privire la credinţa în Cristos Isus“ (Faptele 24:24, 25). Pavel le-a depus mărturie şi guvernatorului Festus şi regelui Agripa (Faptele 25:22—26:32). Cu ajutorul lui Iehova, şi noi putem fi martori curajoşi, cărora niciodată ‘nu le este ruşine cu vestea bună’. — Romani 1:16.

Mângâiere prin cuvântul lui Dumnezeu

15. Cum ne aduce mângâiere Cuvântul lui Dumnezeu când suntem batjocoriţi?

¹⁵ Cuvântul lui Iehova este o sursă inepuizabilă de mângâiere (Psalmul 119:49–56). Sunt momente în care avem mare nevoie de mângâiere. Deşi vorbim cu îndrăzneală ca Martori ai lui Iehova, uneori „cei îngâmfaţi“ — oameni care acţionează cu îngâmfare faţă de Dumnezeu — ‘ne aruncă batjocuri’ (Psalmul 119:51). Însă când ne rugăm, e posibil să ne amintim idei încurajatoare din Cuvântul lui Dumnezeu şi astfel să găsim mângâiere (Psalmul 119:52). Când îl implorăm pe Dumnezeu, ne-am putea aminti o lege sau un principiu din Biblie care ne dă mângâierea şi curajul de care avem nevoie într-o situaţie stresantă.

16. Ce nu au făcut slujitorii lui Dumnezeu în timp de persecuţii?

¹⁶ Oamenii îngâmfaţi care îl batjocoreau pe psalmist erau israeliţi, membri ai unei naţiuni dedicate lui Dumnezeu. Ce ruşine! Spre deosebire de ei, să fim hotărâţi să nu ne abatem niciodată de la legea divină (Psalmul 119:51). De-a lungul anilor în care au fost persecutaţi de nazişti sau în alte perioade de persecuţii, mii de slujitori ai lui Dumnezeu au refuzat să se abată de la legile şi principiile consemnate în Cuvântul Său (Ioan 15:18–21). Şi nu e deloc împovărător să ascultăm de Iehova, deoarece orânduirile, sau dispoziţiile, sale sunt pentru noi asemenea unor  cântări care ne aduc mângâiere. — Psalmul 119:54; 1 Ioan 5:3.

Să fim recunoscători pentru cuvântul lui Iehova

17. Ce vom face dacă apreciem cuvântul lui Dumnezeu?

¹⁷ Ne dovedim recunoştinţa pentru cuvântul lui Dumnezeu acţionând în armonie cu el (Psalmul 119:57–64). Psalmistul promisese ‘să păzească cuvintele’ lui Iehova şi chiar şi ‘la miezul nopţii el se scula să-i mulţumească lui Dumnezeu pentru judecăţile Sale cele drepte’. Dacă ne trezim noaptea, avem o ocazie excelentă de a ne exprima recunoştinţa faţă de Dumnezeu în rugăciune (Psalmul 119:57, 62). Aprecierea pentru cuvântul lui Dumnezeu ne îndeamnă să căutăm învăţătura divină şi ne dă bucuria de a fi „alături de toţi cei care se tem de [Iehova]“ — cei care au o teamă plină de respect faţă de Dumnezeu (Psalmul 119:63, 64). Am putea găsi în altă parte o companie mai bună?

18. Cum ne răspunde Iehova la rugăciuni când ‘funiile celor răi ne înconjoară’?

¹⁸ Când ne rugăm din toată inima şi îi cerem cu umilinţă lui Iehova să ne înveţe, noi ‘îi îmbunăm faţa’ (NW) dorind să ne bucurăm de favoarea sa. Trebuie să ne rugăm mai ales când ‘funiile celor răi ne înconjoară’ (Psalmul 119:58, 61). Iehova poate rupe funiile restricţiilor pe care le impun duşmanii şi ne poate elibera ca să continuăm lucrarea de predicare a Regatului şi de facere de discipoli (Matei 24:14; 28:19, 20). Acest lucru a fost demonstrat de multe ori în ţările unde lucrarea noastră era interzisă.

Să avem credinţă în cuvântul lui Dumnezeu

19, 20. În ce sens este spre binele nostru să fim îndureraţi?

¹⁹ Credinţa în Dumnezeu şi în cuvântul său ne ajută să suportăm necazurile şi să facem voinţa sa (Psalmul 119:65–72). Deşi cei îngâmfaţi ‘urziseră neadevăruri împotriva sa’, psalmistul a spus că ‘spre binele său a fost îndurerat’ (Psalmul 119:66, 69, 71). Dar de ce se poate spune că este spre binele unui slujitor al lui Iehova să suporte necazuri?

²⁰ Când trecem prin necazuri, fără îndoială că ne rugăm fierbinte lui Iehova şi astfel ne apropiem şi mai mult de el. Poate că studiem mai mult Cuvântul scris al lui Dumnezeu şi depunem mai multe eforturi pentru a-l aplica. Rezultatul este o viaţă mai fericită. Dar ce putem face dacă în necazuri reacţionăm într-un mod care dezvăluie unele trăsături nedorite, cum ar fi nerăbdarea şi mândria? Prin rugăciuni sincere şi cu ajutorul Cuvântului lui Dumnezeu şi al spiritului Său putem să ne corectăm aceste defecte şi ‘să ne îmbrăcăm cu noua personalitate’ într-o măsură mai mare (Coloseni 3:9–14). În plus, când facem faţă încercărilor, credinţa noastră se întăreşte (1 Petru 1:6, 7). Pavel a avut de câştigat în urma necazurilor sale deoarece a învăţat să se încreadă mai mult în Iehova (2 Corinteni 1:8–10). Lăsăm şi noi ca suferinţa să aibă un efect bun asupra noastră?

Să ne încredem mereu în Iehova

21. Ce se întâmplă când Dumnezeu îi face de ruşine pe cei îngâmfaţi?

²¹ Datorită cuvântului lui Dumnezeu avem motive întemeiate să ne încredem în Iehova (Psalmul 119:73–80). Dacă ne încredem cu adevărat în Creatorul nostru, nu avem de ce să ne fie ruşine. Totuşi, din cauza unora, avem nevoie de mângâiere şi poate că simţim nevoia să ne rugăm asemenea psalmistului: „Să fie înfruntaţi îngâmfaţii“ (Psalmul 119:76–78). Când Iehova îi înfruntă, sau îi face de ruşine, faptele rele ale acestor oameni sunt demascate, iar numele său sfânt este sfinţit. Putem fi siguri că persecutorii slujitorilor lui Dumnezeu nu vor avea nici un  succes. De exemplu, ei nu au reuşit şi nu vor reuşi niciodată să-i extermine pe Martorii lui Iehova, care se încred în Dumnezeu din toată inima lor. — Proverbele 3:5, 6.

22. În ce sens era psalmistul „ca un burduf pus în fum“?

²² Când suntem persecutaţi, cuvântul lui Dumnezeu ne întăreşte încrederea în el (Psalmul 119:81–88). Deoarece era persecutat de cei îngâmfaţi, psalmistul se simţea „ca un burduf pus în fum“ (Psalmul 119:83, 86). În timpurile biblice, în burdufurile făcute din piele de animal se păstrau apă, vin sau alte lichide. Dacă burdufurile nu erau folosite şi dacă erau atârnate lângă foc într-o casă care nu avea coş de fum, pielea acestor burdufuri se zbârcea. V-aţi simţit vreodată din cauza necazurilor sau persecuţiilor „ca un burduf pus în fum“? Dacă da, încredeţi-vă în Iehova şi rugaţi-vă: „Înviorează-mă după bunătatea Ta, ca să păzesc mărturia gurii Tale!“ — Psalmul 119:88.

23. Cu ce idei putem rămâne din analizarea Psalmului 119:1–88, şi ce întrebare ne-am putea pune în timp ce ne pregătim să studiem Psalmul 119:89–176?

²³ Am analizat prima jumătate a Psalmului 119 şi am văzut că Iehova manifestă bunătate iubitoare faţă de slujitorii săi care se încred în cuvântul său şi îşi găsesc plăcerea în decretele, aducerile-aminte, poruncile şi legile sale (Psalmul 119:16, 47, 64, 70, 77, 88, NW). El este bucuros când cei care îi sunt devotaţi rămân vigilenţi, după cuvântul său (Psalmul 119:9, 17, 41, 42). Probabil că aşteptaţi cu nerăbdare să studiaţi şi partea a doua a acestui psalm înviorător. Până atunci, fiecare ne-am putea întreba: Permit eu într-adevăr cuvântului lui Iehova să-mi lumineze calea?

[Notă de subsol]

Cum aţi răspunde?

• De ce anume depinde adevărata fericire?

• Cum ne ajută cuvântul lui Iehova să rămânem curaţi pe plan spiritual?

• În ce fel ne dă curaj şi mângâiere cuvântul lui Dumnezeu?

• De ce trebuie să avem credinţă în Iehova şi în cuvântul său?

[Întrebări de studiu]

[Legenda ilustraţiilor de la pagina 11]

Rut, Rahav şi tinerii evrei exilaţi în Babilon ‘au rămas vigilenţi, după cuvântul lui Dumnezeu’

[Legenda ilustraţiei de la pagina 12]

Pavel ‘a vorbit cu îndrăzneală înaintea împăraţilor despre aducerile-aminte de la Dumnezeu’