Un ajutor valoros în traducere

AUTORUL Bibliei, Iehova Dumnezeu, doreşte ca vestea bună despre Regat să fie declarată „la orice naţiune şi trib şi limbă şi popor“ (Revelaţia 14:6). El doreşte ca toţi oamenii să aibă acces la Cuvântul său scris. De aceea, Biblia este cea mai tradusă carte din lume. Mii de traducători au lucrat neobosit ca să redea gândurile divine într-o altă limbă.

Însă Biblia nu este doar un text ce trebuie tradus. Deseori, ea s-a dovedit un ajutor în traducerea altor texte. Mulţi traducători compară modul cum au fost redaţi în diferite limbi unii termeni în Biblie, pentru a putea traduce corect anumite cuvinte. Mai nou însă, Biblia este folosită şi la traducerile realizate de calculator.

Este foarte greu pentru un calculator să traducă un text. Unii specialişti sunt de părere că traducerea este una dintre muncile pe care nu le poate face un computer. De ce? Deoarece o limbă nu este doar un inventar de cuvinte. Fiecare limbă are propriile ei asocieri de cuvinte, reguli, excepţii de la regulă, expresii idiomatice şi aluzii. Eforturile de a crea un program prin care un calculator să ţină cont de toate acestea n-au prea avut succes. Majoritatea traducerilor realizate de computer cu greu s-ar fi putut numi inteligibile.

În prezent însă, specialiştii în informatică sunt în căutarea unor noi metode de traducere. „Metoda noastră are la bază aplicarea modelelor statistice în scopul găsirii celui mai potrivit termen în limba ţintă“, spune Franz Josef Och, un renumit specialist în programele de traducere pe calculator. Să presupunem că vrem să traducem în română un text din hindi. Mai întâi, se introduce în calculator un text existent în ambele limbi. Apoi computerul compară cele două texte. Dacă, de exemplu, găseşte un cuvânt în hindi în mai multe locuri, iar acesta este tradus de fiecare dată în propoziţia corespondentă prin cuvântul românesc „casă“, calculatorul trage concluzia că e vorba de cuvântul hindi pentru „casă“. Şi probabil că termenii alăturaţi acestuia sunt adjective, precum „mare“, „mică“, „veche“ sau „nouă“. Prin urmare,  computerul alcătuieşte liste cu termeni corespondenţi şi asocieri de cuvinte. După această etapă de „pregătire“, care poate dura doar câteva zile sau săptămâni, computerul poate aplica ceea ce „a învăţat“ în cazul noului text. Deşi poate că lasă mult de dorit în ce priveşte gramatica şi stilul, de obicei traducerea rezultată e suficient de clară ca să transmită sensul şi detaliile importante.

Calitatea traducerii depinde în mare măsură de mărimea şi de calitatea textului introdus iniţial în computer. Şi tocmai aici îşi dovedeşte Biblia utilitatea. Biblia este disponibilă în numeroase limbi, a fost tradusă cu atenţie şi este un text de mărime considerabilă. Din acest motiv, Biblia a fost primul text ales de cercetător pe baza căruia computerul să-şi pregătească listele de corespondenţe când traduce într-o nouă limbă.