Cuvântul lui Iehova este viu

Idei importante din 2 Samuel

PRESUPUNE recunoaşterea suveranităţii lui Iehova ascultare perfectă? Face un om al integrităţii întotdeauna ce e drept în ochii lui Dumnezeu? Ce fel de oameni sunt cei pe care Iehova îi consideră a fi „după inima Lui“ (1 Samuel 13:14)? Cartea biblică 2 Samuel oferă răspunsuri îmbucurătoare la aceste întrebări.

Scrisă de Gad şi de Natan, doi profeţi ce au fost în relaţii strânse cu regele David al vechiului Israel, cartea 2 Samuel a fost încheiată în jurul anului 1040 î.e.n., spre sfârşitul celui de-al 40-lea an de domnie al lui David. a Această relatare captivantă vorbeşte în principal despre David şi prietenia lui cu Iehova şi arată cum o naţiune sfâşiată de conflicte devine un regat unit şi înfloritor sub domnia acestui rege viteaz. Totodată, ea exprimă cu multă forţă profunde sentimente şi trăiri omeneşti.

DAVID AJUNGE „TOT MAI MARE“

(2 Samuel 1:1—10:19)

Felul în care reacţionează David la vestea morţii lui Saul şi a lui Ionatan dezvăluie sentimentele sale faţă de aceştia şi faţă de Iehova. David este uns ca rege peste tribul lui Iuda la Hebron, în timp ce fiul lui Saul, Iş-Boşet, este pus rege peste restul Israelului. David ajunge „tot mai mare“, iar după aproximativ şapte ani şi jumătate devine rege peste tot Israelul. — 2 Samuel 5:10.

David îi înfrânge pe iebusiţi şi cucereşte Ierusalimul, făcându-l capitala regatului său. Prima sa încercare de a duce arca, sau chivotul, legământului la Ierusalim se dovedeşte dezastruoasă. A doua oară însă, David reuşeşte şi, de bucurie, dansează. Iehova face cu David un legământ pentru un regat şi continuă să fie cu el, în timp ce acesta îi subjugă pe duşmani.

Răspunsuri la întrebări biblice:

2:18 — De ce lui Ioab şi celor doi fraţi ai săi li se spune cei trei fii ai Ţeruiei, mama lor? În Scripturile ebraice, genealogiile erau, de regulă, considerate pe linie paternă. Probabil că soţul Ţeruiei suferise o moarte prematură sau poate nu a fost socotit demn de a fi menţionat în Sfintele Scripturi. E posibil să fi fost folosit numele mamei deoarece Ţeruia era sora bună sau sora vitregă a lui David (1 Cronici 2:15, 16). Singura referire la tatăl celor trei fraţi se face când e menţionat mormântul acestuia de la Betleem. — 2 Samuel 2:32.

3:29 — La ce se referă expresia „un bărbat care ţine fusul de tors“ (NW)? Ţesutul era o îndeletnicire a femeilor. Prin urmare, această  expresie se poate referi la bărbaţii care nu erau apţi pentru alte activităţi, de exemplu pentru război, şi care, din acest motiv, erau obligaţi să îndeplinească munci efectuate de obicei de femei.

5:1, 2 — La cât timp după moartea lui Iş-Boşet a început să domnească David peste tot Israelul? În mod logic, Iş-Boşet şi-a început domnia sa de doi ani la scurt timp după moartea lui Saul, cam în aceeaşi perioadă în care David a început să domnească la Hebron. De la Hebron, David a domnit peste Iuda şapte ani şi jumătate. La puţin timp după ce a devenit rege al întregului Israel, el şi-a mutat capitala la Ierusalim. Astfel, de la moartea lui Iş-Boşet până când David a devenit rege peste tot Israelul s-au scurs aproximativ cinci ani. — 2 Samuel 2:3, 4, 8–11; 5:4, 5.

8:2 — Câţi moabiţi au fost omorâţi după conflictul dintre ei şi naţiunea Israel? Numărul moabiţilor ucişi a fost stabilit mai degrabă prin măsurătoare decât prin numărătoare. Se pare că David i-a pus pe moabiţi să se întindă pe jos unul lângă altul pe un rând. Apoi a măsurat rândul cu o frânghie, sau cu o sfoară. Se pare că două măsuri de sfoară, sau două treimi dintre moabiţi, au fost omorâţi, iar o măsură de sfoară, sau o treime dintre ei, au fost cruţaţi.

Învăţăminte pentru noi:

2:1; 5:19, 23. Înainte de a se stabili la Hebron şi înainte de a porni împotriva duşmanilor, David l-a întrebat pe Iehova. Şi noi trebuie să căutăm îndrumarea divină înainte de a lua decizii care ne afectează spiritualitatea.

3:26–30. Răzbunarea are consecinţe amare. — Romani 12:17–19.

3:31–34; 4:9–12. David este un exemplu, deoarece nu a manifestat un spirit ostil şi răzbunător.

5:12. Să nu uităm niciodată că Iehova ne-a instruit în căile sale şi a făcut posibil să fim în relaţii bune cu el.

6:1–7. Deşi David a fost bine intenţionat, încercarea lui de a transporta arca legământului într-un car constituia o încălcare a poruncii lui Dumnezeu, motiv pentru care a şi eşuat (Exodul 25:13, 14; Numeri 4:15, 19; 7:7–9). Ceea ce s-a întâmplat când Uza a întins mâna şi a apucat arca e încă o dovadă că bunele intenţii nu schimbă cerinţele lui Dumnezeu.

6:8, 9. Într-o situaţie nefericită, David mai întâi s-a mâniat, probabil chiar l-a acuzat pe Iehova de tragedie, iar apoi s-a temut. Trebuie să ne ferim să-l învinuim pe Iehova de problemele care apar din cauza ignorării poruncilor sale.

7:18, 22, 23, 26. Umilinţa lui David, devoţiunea sa exclusivă faţă de Iehova şi preocuparea lui pentru preamărirea numelui divin sunt calităţi demne de imitat.

8:2. Se împlineşte o profeţie rostită cu 400 de ani în urmă (Numeri 24:17). Cuvântul lui Iehova se adevereşte întotdeauna.

9:1, 6, 7. David şi-a ţinut promisiunea. Şi noi trebuie să ne străduim să ne ţinem de cuvânt.

IEHOVA RIDICĂ RĂUL ÎMPOTRIVA UNSULUI SĂU

(2 Samuel 11:1—20:26)

Iehova îi spune lui David: „Iată, din casa ta voi ridica răul împotriva ta; şi voi lua, sub ochii tăi, pe soţiile tale, şi le voi da aproapelui tău, care se va culca cu ele sub privirea soarelui acestuia“ (2 Samuel 12:11). Motivul acestei sentinţe este păcatul lui David cu Bat-Şeba. Deşi manifestă căinţă şi este iertat, David nu e scutit de consecinţele păcatului său.

Mai întâi, copilul ce i se naşte Bat-Şebei moare. Apoi, fiica fecioară a lui David, Tamar, este violată de fratele ei vitreg, Amnon. Absalom, fratele bun al acesteia, se răzbună ucigându-l pe Amnon. Absalom conspiră  împotriva propriului tată şi se proclamă rege la Hebron. David este nevoit să fugă la Ierusalim. Absalom necinsteşte zece dintre concubinele tatălui său ce rămăseseră la Hebron pentru a se îngriji de casă. David se întoarce doar după ce Absalom este omorât. Izbucneşte o revoltă care se încheie cu moartea instigatorului ei, beniamitul Şeba.

Răspunsuri la întrebări biblice:

14:7 — Ce simbolizează ‘jarul rămas din cărbuni’ (NW)? Jarul de la un cărbune ce arde mocnit este folosit ca simbol al unui urmaş în viaţă.

19:29 — De ce David a reacţionat în acel fel la explicaţia dată de Mefiboşet? Auzind explicaţia lui Mefiboşet, David trebuie să-şi fi dat seama că a greşit când a crezut cuvintele lui Ţiba (2 Samuel 16:1–4; 19:24–28). Foarte probabil că acest lucru l-a iritat pe David şi de aceea nu a mai vrut să audă nimic despre problema respectivă.

Învăţăminte pentru noi:

11:2–15. Francheţea cu care sunt consemnate slăbiciunile şi greşelile lui David dovedeşte că Biblia este Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu.

11:16–27. Când comitem un păcat grav, nu trebuie să încercăm să-l ascundem, cum a făcut David. Dimpotrivă, trebuie să ne mărturisim păcatul înaintea lui Iehova şi să căutăm ajutorul bătrânilor de congregaţie. — Proverbele 28:13; Iacov 5:13–16.

12:1–14. Natan este un bun exemplu pentru bătrânii numiţi în congregaţia creştină. Ei trebuie să-i ajute pe cei ce cad în păcat să se corecteze. Bătrânii trebuie să-şi îndeplinească această responsabilitate cu tact şi înţelepciune.

12:15–23. Un punct de vedere corect asupra lucrurilor care i se întâmplau l-a ajutat pe David să reacţioneze în mod potrivit în necaz.

15:12; 16:15, 21, 23. Când se părea că Absalom avea să preia tronul, Ahitofel, sfătuitorul perspicace al lui David, s-a lăsat condus de mândrie şi de ambiţie şi a devenit trădător. Inteligenţa fără umilinţă şi loialitate poate fi o capcană.

19:24, 30. Mefiboşet a apreciat cu adevărat bunătatea iubitoare a lui David. El s-a supus de bunăvoie hotărârii regelui în legătură cu Ţiba. Aprecierea şi recunoştinţa faţă de Iehova şi organizaţia sa ar trebui să ne îndemne şi pe noi să fim supuşi.

20:21, 22. Înţelepciunea unei singure persoane îi poate salva pe mulţi de la dezastru. — Eclesiastul 9:14, 15.

 „SĂ CĂDEM ÎN MÂINILE DOMNULUI“

(2 Samuel 21:1—24:25)

Trei ani este foamete în ţară din cauza vinei de sânge pe care a atras-o Saul ucigându-i pe gabaoniţi (Iosua 9:15). Pentru a răzbuna această vărsare de sânge, gabaoniţii cer să execute şapte fii ai lui Saul. David îi predă în mâinile gabaoniţilor, iar seceta încetează când cade o ploaie abundentă. Patru filisteni uriaşi mor „loviţi de mâna lui David şi de mâna slujitorilor lui“. — 2 Samuel 21:22.

David comite un păcat grav poruncind să se facă un recensământ contrar voinţei lui Iehova. El se căieşte şi alege să cadă „în mâinile DOMNULUI“ (2 Samuel 24:14). Şaptezeci de mii de oameni mor de ciumă. David urmează porunca lui Iehova şi ciuma încetează.

Răspunsuri la întrebări biblice:

21:9, 10 — Cât timp a vegheat Riţpa asupra celor doi fii ai săi şi asupra celor cinci nepoţi ai lui Saul ce fuseseră omorâţi de gabaoniţi? Cei şapte bărbaţi fuseseră spânzuraţi „în cele dintâi zile ale seceratului“, în martie sau aprilie. Trupurile lor moarte au fost expuse vederii pe un deal. Riţpa a păzit cele şapte trupuri zi şi noapte până când Iehova a pus capăt secetei ca semn că mânia sa a trecut. E foarte puţin probabil să fi plouat torenţial înainte de sfârşitul secerişului, în octombrie. Prin urmare, Riţpa trebuie să fi vegheat asupra trupurilor moarte cinci sau şase luni. După aceea, David a luat oasele acelor bărbaţi şi le-a îngropat.

24:1 — De ce numărătoarea poporului făcută de David a constituit un păcat grav? Legea nu interzicea recensământul populaţiei (Numeri 1:1–3; 26:1–4). Biblia nu spune cu ce intenţie a făcut David această numărătoare. Însă în 1 Cronici 21:1 se arată că David a fost îndemnat de Satan să facă numărătoarea poporului. În orice caz, Ioab, comandantul său militar, a ştiut că hotărârea lui David de a înregistra populaţia era greşită şi a încercat să-l convingă să nu facă acest lucru.

Învăţăminte pentru noi:

22:2–51. Cât de frumos îl descrie David în cântarea sa pe Iehova ca fiind adevăratul Dumnezeu, demn de încrederea noastră absolută!

23:15–17. David avea un respect atât de mare pentru legea divină cu privire la viaţă şi sânge, încât s-a reţinut chiar şi de la ceea ce ar fi putut părea o violare a legii. Şi noi trebuie să cultivăm această atitudine faţă de toate poruncile lui Dumnezeu.

24:10. Conştiinţa l-a îndemnat pe David la căinţă. Este conştiinţa noastră suficient de sensibilă pentru a ne îndemna la fel?

24:14. David era ferm convins că Iehova este mai îndurător decât oamenii. Avem şi noi această convingere?

24:17. David a regretat că întreaga naţiune a avut de suferit din cauza păcatului său. Unui păcătos care se căieşte trebuie să-i pară rău dacă a pătat cumva bunul renume al congregaţiei prin acţiunile sale.

Putem fi oameni „după inima“ lui Dumnezeu

Al doilea rege al Israelului s-a dovedit a fi un om „după inima“ lui Iehova (1 Samuel 13:14). David nu a pus niciodată la îndoială normele drepte ale lui Iehova şi nici nu a căutat vreodată să acţioneze independent de Dumnezeu. De fiecare dată când a greşit, el şi-a recunoscut păcatul, a acceptat disciplinarea şi s-a corectat. David a fost un om integru. Dacă vom acţiona la fel ca el, mai ales când greşim, vom da dovadă de înţelepciune.

Din relatarea despre viaţa lui David înţelegem că a recunoaşte suveranitatea lui Iehova înseamnă a accepta normele divine cu privire la bine şi la rău şi a ne strădui să le respectăm, păstrându-ne astfel integritatea. Acest lucru stă în puterea fiecăruia dintre noi. Cât de recunoscători suntem pentru învăţămintele pe care le tragem din cartea biblică 2 Samuel! Mesajul ei inspirat este într-adevăr viu şi exercită putere. — Evrei 4:12.

[Notă de subsol]

[Legenda ilustraţiei de la pagina 16]

David şi-a păstrat umilinţa deoarece şi-a adus întotdeauna aminte datorită cui era el un rege puternic

[Legenda ilustraţiilor de la pagina 18]

„Iată, din casa ta voi ridica răul împotriva ta“

Bat-Şeba

Tamar

Amnon