Salt la conţinut

Salt la cuprins

Încotro se îndreaptă lumea?

Încotro se îndreaptă lumea?

Încotro se îndreaptă lumea?

O LUME unită. Ce perspectivă atrăgătoare! Nu este aceasta dorinţa fiecărui om? Despre unitate s-a vorbit mult. De nenumărate ori, acest subiect a fost dezbătut la reuniunile liderilor lumii. În august 2000, peste 1000 de lideri religioşi s-au întâlnit la Naţiunile Unite din New York cu ocazia Summitului Mileniului pentru Pace Mondială. Deşi s-au propus soluţii la conflictele de pe glob, conferinţa în sine a fost o reflectare a disputelor existente în lume. Un muftiu din Ierusalim a refuzat să participe la eveniment deoarece fusese invitat şi un rabin evreu. Alţii s-au arătat nemulţumiţi din cauză că Dalai Lama n-a fost invitat în primele două zile ale summitului de teamă că prezenţa lui ar fi fost o ofensă la adresa Chinei.

În octombrie 2003, problemele securităţii mondiale au fost discutate de naţiunile din zona Pacificului la summitul APEC (Asia-Pacific Economic Cooperation) ţinut în Thailanda. Cele 21 de naţiuni prezente şi-au luat angajamentul să anihileze grupările teroriste şi au căzut de acord asupra modalităţilor de întărire a securităţii pe glob. Totuşi, în timpul conferinţei, câţiva participanţi s-au plâns de remarcile unui prim-ministru, pe care le-au calificat drept o acuzaţie plină de ură la adresa evreilor.

De ce nu există unitate?

Deşi s-a vorbit mult despre unitatea lumii, nu se văd decât puţine rezultate concrete. De ce, în pofida multor eforturi sincere, omenirea nu poate atinge acest obiectiv nici în secolul al XXI-lea?

Răspunsul se găseşte, în parte, în comentariile unuia dintre prim-miniştrii prezenţi la conferinţa APEC. El a spus: „Există acea piedică numită mândrie naţională“. Într-adevăr, societatea umană e sufocată de naţionalism. Fiecare naţiune şi grup etnic este impulsionat de dorinţa de a-şi exercita dreptul la autodeterminare. Suveranitatea naţională, spiritul de competiţie şi lăcomia au produs un amestec exploziv. În multe situaţii, când interesele naţionale intră în conflict cu interesele globale, se dă prioritate intereselor naţionale.

Naţionalismul este sugestiv descris de psalmist prin cuvintele „ciuma distrugătoare“ (Psalmul 91:3). Acesta a fost asemenea unei molime pentru omenire, cauzând multă suferinţă. Naţionalismul şi xenofobia există de secole. Astăzi, naţionalismul continuă să semene dezbinare, iar conducătorii umani nu pot face nimic.

Multe autorităţi recunosc că naţionalismul şi urmărirea propriilor interese constituie cauza problemelor omenirii. Iată ce remarcă a făcut fostul secretar-general al Naţiunilor Unite U Thant: „Numeroasele probleme pe care le avem astăzi sunt rezultatul unor concepţii greşite . . . Una dintre acestea este naţionalismul extremist — «my country, right or wrong (ţara mea, indiferent dacă are sau nu dreptate)»“. Totuşi, astăzi naţiunile, preocupate numai de interesele lor, îşi susţin cu tot mai multă înverşunare suveranitatea. Cele ce sunt avantajate nu vor să cedeze deloc. De exemplu, în cotidianul parizian International Herald Tribune s-au scris următoarele despre Uniunea Europeană: „Rivalitatea şi neîncrederea rămân caracteristicile fundamentale ale politicilor europene. Pentru majoritatea statelor membre UE este încă de neconceput ca unul dintre ele să câştige o influenţă mai mare şi să ajungă în frunte“.

Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia, descrie realist consecinţele guvernării umane: „Un om stăpâneşte peste alt om, ca să-l facă nenorocit“ (Eclesiastul 8:9). Fărâmiţând lumea în mii de teritorii, oamenii, ca grup şi ca indivizi, au confirmat principiul biblic: „Cel ce se retrage în singurătate caută ce-i place lui însuşi, dar este împotriva adevăratei înţelepciuni“. — Proverbele 18:1.

Creatorul, care ştie ce este cel mai bine pentru noi, n-a avut niciodată în intenţie ca oamenii să-şi creeze propriile guverne şi să se conducă singuri. Procedând astfel, aceştia au ignorat scopul lui Dumnezeu şi adevărul că lui îi aparţine totul. În Psalmul 95:3–5 se spune: „[Iehova] este un Dumnezeu mare, un Împărat mare, mai presus de toţi dumnezeii. El ţine în mână adâncimile pământului şi vârfurile munţilor sunt ale Lui. A Lui este marea, El a făcut-o; şi mâinile lui au dat formă uscatului“. Dumnezeu este Suveranul legitim al universului şi toţi ar trebui să-l considere conducătorul lor. Susţinându-şi însă propria suveranitate, naţiunile acţionează împotriva voinţei sale. — Psalmul 2:2.

Ce este necesar pentru ca lumea să fie unită?

Lumea va deveni unită numai dacă va exista o autoritate mondială unică ce va acţiona în interesul tuturor oamenilor. Mulţi oameni care îşi pun problema unităţii mondiale recunosc această necesitate. Însă ei nu caută soluţia acolo unde trebuie. De exemplu, numeroşi comentatori, între care şi lideri religioşi, i-au îndemnat pe oameni să-şi pună speranţa în Naţiunile Unite pentru unitatea mondială. Totuşi, oricât de nobile au fost idealurile lor, organizaţiile umane n-au fost niciodată capabile să rezolve problemele omenirii. Majoritatea acestor organizaţii au devenit mai degrabă o reflectare a dezbinării care există între naţiunile lumii.

Biblia ne avertizează să nu aşteptăm ca soluţia să vină de la instituţiile omeneşti: „Nu vă încredeţi în cei mari, în fiul omului, în care nu este mântuire“ (Psalmul 146:3). Înseamnă aceasta că nu există nici o speranţă de realizare a unităţii mondiale? Nicidecum. Există o soluţie, dar dintr-o altă sursă.

Mulţi nu ştiu că Dumnezeu a instaurat deja un guvern care este capabil să realizeze unitatea mondială. Biblia arată: „Totuşi, Eu am uns pe Împăratul Meu [l-am instalat pe regele meu, NW] peste Sion, muntele sfinţeniei Mele. Cere-Mi şi-Ţi voi da popoarele de moştenire şi marginile pământului în stăpânire“ (Psalmul 2:6, 8). Observaţi că în verset se spune despre Iehova Dumnezeu că ‘l-a instalat pe regele său’, pe care îl numeşte în versetul 7 ‘Fiul Său’. Acesta este chiar întâiul Fiu spiritual al lui Dumnezeu, Isus Cristos, care a primit autoritate peste toate naţiunile.

Cum se va realiza unitatea lumii

Majoritatea oamenilor nu recunosc guvernul ceresc instaurat de Dumnezeu. Naţiunile ţin cu insistenţă la dreptul lor la suveranitate, pe care consideră că îl au. Totuşi, Dumnezeu nu-i va tolera pe cei ce refuză să recunoască suveranitatea sa şi guvernul instaurat de el. Iată ce se spune în Psalmul 2:9 despre cei ce refuză să recunoască acest guvern: „Tu [Fiul, Isus Cristos] le vei zdrobi cu un toiag de fier şi le vei sfărâma în bucăţi ca pe vasele unui olar“. Indiferent că îşi dau sau nu seama, naţiunile sunt acum într-un marş care va duce la o confruntare cu Dumnezeu. În ultima carte a Bibliei se spune despre „regii întregului pământ locuit“ că sunt adunaţi „pentru războiul zilei celei mari a Dumnezeului cel Atotputernic“ (Revelaţia 16:14). Naţiunile şi căile lor dezbinatoare vor dispărea. Aceasta va face posibil ca guvernul lui Dumnezeu să-şi realizeze nestingherit scopul.

Ca Suveran al întregului Univers, Iehova Dumnezeu, prin intermediul Fiului său, îşi va folosi cu înţelepciune puterea pentru a face schimbările necesare ca lumea să fie unită. Guvernul lui Dumnezeu va realiza adevărata unitate şi îi va binecuvânta pe toţi cei ce iubesc dreptatea. De ce nu vă faceţi timp câteva minute pentru a citi Psalmul 72 din propria Biblie? Aici găsim o descriere profetică a ceea ce va realiza guvernarea Fiului lui Dumnezeu pentru omenire. Oamenii de pe tot pământul vor fi cu adevărat uniţi şi toate problemele lor — asuprirea, violenţa, sărăcia şi nu numai — vor fi de domeniul trecutului.

În lumea dezbinată de astăzi, mulţi cred că o asemenea speranţă este nerealistă. Dar ar fi greşit să gândim aşa. Promisiunile lui Dumnezeu se împlinesc întotdeauna (Isaia 55:10, 11). V-ar plăcea să vedeţi această schimbare? Aveţi toate şansele. De fapt, există deja oameni care se pregătesc să trăiască în unitate. Ei provin din toate naţiunile, dar, în loc să se războiască, ei se supun în unitate suveranităţii lui Dumnezeu (Isaia 2:2–4). Cine sunt aceştia? Ei sunt cunoscuţi sub numele de Martori ai lui Iehova. De ce nu acceptaţi invitaţia de a vizita sălile lor de întrunire? Cu siguranţă, va fi o reală plăcere să fiţi în compania unor oameni care vă pot ajuta să vă supuneţi suveranităţii lui Dumnezeu şi să trăiţi veşnic într-o lume unită.

[Legenda de la pagina 7]

Oameni din toate naţiunile se pregătesc să trăiască într-o lume unită

[Provenienţa fotografiei de la pagina 4]

Saeed Khan/AFP/Getty Images

[Provenienţa fotografiilor de la pagina 5]

Femeie îndoliată: Igor Dutina/AFP/Getty Images; protestatari: Said Khatib/AFP/Getty Images; tancuri: Joseph Barrak/AFP/Getty Images