Eşti fidel în toate lucrurile?
Eşti fidel în toate lucrurile?
„Cel care este fidel în ceea ce este foarte puţin este fidel şi în mult.“ — LUCA 16:10.
1. Care este una dintre faţetele fidelităţii lui Iehova?
V-AŢI UITAT vreodată cu atenţie la umbra unui copac? Pe măsură ce trec orele, umbra îşi schimbă forma şi poziţia. Deseori, planurile şi promisiunile oamenilor sunt la fel de schimbătoare ca umbra. Iehova Dumnezeu însă nu se schimbă odată cu trecerea timpului. Numindu-l „Tatăl luminilor cereşti“, discipolul Iacov spune: „La el nu există variaţie a rotaţiei umbrei“ (Iacov 1:17). Iehova este statornic şi demn de încredere, chiar şi în cele mai mici lucruri. El este „un Dumnezeu al credincioşiei“, sau al fidelităţii. — Deuteronomul 32:4.
2. a) De ce trebuie să ne examinăm pentru a vedea dacă suntem fideli? b) La ce întrebări despre fidelitate vom găsi răspuns?
2 Dar cum consideră Dumnezeu fidelitatea închinătorilor săi? La fel ca David, care a spus despre aceştia: „Voi avea ochii îndreptaţi asupra credincioşilor din ţară, ca să locuiască lângă mine; cel care umblă pe o cale desăvârşită, acela îmi va sluji“ (Psalmul 101:6). Da, Iehova se bucură când slujitorii săi îşi păstrează fidelitatea. Pavel a avut deci motive întemeiate să scrie: „Ceea ce se caută la administratori este ca ei să fie găsiţi fideli“ (1 Corinteni 4:2). Dar ce înseamnă să fim fideli? În ce domenii ale vieţii trebuie să dăm dovadă de fidelitate? Şi de ce binecuvântări au parte cei ce ‘umblă pe o cale desăvârşită’?
Ce înseamnă să fim fideli
3. Ce înseamnă a da dovadă de fidelitate?
3 „Moise, ca slujitor, a fost fidel“, se spune în Evrei 3:5. Cum şi-a dovedit Moise fidelitatea? Cu ocazia construirii şi a instalării tabernacolului, „Moise a făcut întocmai aşa cum DOMNUL îi poruncise; aşa a făcut“ (Exodul 40:16). Ca închinători ai lui Iehova, noi ne demonstrăm fidelitatea dacă îi slujim dând dovadă de ascultare. Desigur, aceasta înseamnă, printre altele, să-i rămânem loiali lui Iehova când ne confruntăm cu încercări sau cu probleme grele. Însă a da dovadă de fidelitate nu înseamnă doar a trece cu succes peste încercări mari. Isus a spus: „Cel care este fidel în ceea ce este foarte puţin este fidel şi în mult, şi cel care este nedrept în ceea ce este foarte puţin este nedrept şi în mult“ (Luca 16:10). Trebuie deci să rămânem fideli chiar şi în lucruri aparent neînsemnate.
4, 5. Ce anume arătăm prin fidelitatea noastră „în ceea ce este foarte puţin“?
4 Este important ca în fiecare zi să dăm dovadă de ascultare „în ceea ce este foarte puţin“, şi aceasta din două motive. În primul rând, deoarece astfel arătăm cum considerăm suveranitatea lui Iehova. Să ne gândim cum le-a fost pusă la încercare loialitatea primilor oameni, Adam şi Eva. Ceea ce li s-a cerut nu era un lucru greu. Ei puteau să mănânce din orice rod din grădina Edenului, cu o singură excepţie: „pomul cunoştinţei binelui şi răului“ (Geneza 2:16, 17). Dacă ar fi dat dovadă de fidelitate respectând această poruncă simplă, prima pereche umană ar fi demonstrat că susţine suveranitatea lui Iehova. Dacă respectăm poruncile lui Iehova în viaţa de zi cu zi arătăm că suntem de partea suveranităţii sale.
5 În al doilea rând, modul în care acţionăm în „ceea ce este foarte puţin“ influenţează felul în care acţionăm „şi în mult“, adică atunci când ne confruntăm cu probleme mai mari. Să analizăm în acest sens situaţia în care s-au aflat Daniel şi cei trei însoţitori fideli ai săi, Hanania, Mişael şi Azaria. În 617 î.e.n., cei patru tineri evrei, aflaţi probabil la vârsta adolescenţei, au fost exilaţi în Babilon. Ei au fost duşi la curtea regelui Nebucadneţar. Aici li s-a „rânduit pentru fiecare zi o parte din alimentele alese de la masa [regelui] şi din vinul pe care îl bea el, ca să-i hrănească timp de trei ani, după care urmau să stea înaintea împăratului“. — Daniel 1:3–5.
6. Cu ce încercare s-au confruntat Daniel şi cei trei însoţitori ai săi la curtea regelui Babilonului?
6 Însă hrana oferită de regele Babilonului a fost o încercare pentru cei patru tineri evrei. Probabil că printre bucatele alese de la masa regelui erau şi unele interzise de Legea mozaică (Deuteronomul 14:3–20). După cât se pare, carnea nu era bine scursă de sânge; astfel, a consuma această carne însemna a încălca Legea lui Dumnezeu (Deuteronomul 12:23–25). În plus, e posibil ca acele alimente să fi fost oferite idolilor, aşa cum obişnuiau să facă babilonienii înainte de a le consuma la o masă de comuniune.
7. Ce au arătat prin ascultarea lor Daniel şi cei trei prieteni ai săi?
7 Fără îndoială că cei de la curtea regală a Babilonului nu dădeau importanţă restricţiilor alimentare. Însă Daniel şi prietenii săi erau hotărâţi în inima lor să nu se întineze prin consumarea unor alimente interzise de Legea lui Dumnezeu dată Israelului. Erau în joc deci loialitatea şi fidelitatea lor faţă de Dumnezeu. Aşadar, ei au cerut un meniu alcătuit din zarzavaturi şi apă, iar cererea le-a fost aprobată (Daniel 1:9–14). Pentru unii oameni de azi ceea ce au făcut cei patru tineri ar putea părea lipsit de importanţă. Însă, prin ascultarea lor, acei tineri au arătat de partea cui erau în controversa privitoare la suveranitatea lui Iehova.
8. a) Cu ce încercare decisivă s-au confruntat cei trei evrei? b) Care a fost rezultatul, şi ce dovedeşte acest lucru?
8 Fidelitatea lor în chestiuni aparent lipsite de importanţă i-a pregătit pe cei trei prieteni ai lui Daniel să facă faţă unei încercări mai mari. Deschideţi Biblia la capitolul 3 al cărţii Daniel şi observaţi cum au reacţionat cei trei evrei când au fost condamnaţi la moarte în urma refuzului de a se închina imaginii de aur ridicate de regele Nebucadneţar. Aduşi în faţa regelui, ei şi-au exprimat cu convingere hotărârea: „Iată, Dumnezeul nostru, căruia Îi slujim, poate să ne scoată din cuptorul aprins, şi ne va scoate din mâna ta, împărate. Şi, chiar dacă nu ne va scoate, să ştii, împărate, că nu vom sluji dumnezeilor tăi şi nici nu ne vom închina statuii de aur pe care ai înălţat-o“ (Daniel 3:17, 18). Dar a intervenit Iehova ca să-i salveze? Soldaţii care i-au aruncat în cuptorul aprins şi-au pierdut viaţa, dar cei trei evrei fideli au ieşit apoi din cuptor nevătămaţi. Văpaia focului nici măcar nu i-a atins! Fidelitatea lor de până atunci i-a ajutat să-i rămână fideli lui Iehova şi în această încercare decisivă. Nu este aceasta o dovadă că e important să ne păstrăm fidelitatea chiar şi în lucruri mici?
Fidelitate cu privire la „bogăţiile nedrepte“
9. În ce context a rostit Isus cuvintele consemnate în Luca 16:10?
9 Înainte de a enunţa principiul potrivit căruia cel care este fidel în lucruri aparent neînsemnate este fidel şi în chestiuni importante, Isus le-a dat celor care-l ascultau următorul sfat: „Faceţi-vă prieteni cu ajutorul bogăţiilor nedrepte, pentru ca, atunci când acestea vor dispărea, ei să vă primească în locuinţele veşnice“. Apoi el a făcut acea afirmaţie despre fidelitate în ceea ce este foarte puţin. După aceea, Isus a spus: „Aşadar, dacă nu v-aţi dovedit fideli în legătură cu bogăţiile nedrepte, cine vă va încredinţa ceea ce este adevărat? . . . Nici un servitor nu poate fi sclav la doi stăpâni; căci fie îl va urî pe unul şi îl va iubi pe celălalt, fie se va ataşa de unul şi îl va dispreţui pe celălalt. Nu puteţi fi sclavi ai lui Dumnezeu şi ai Bogăţiilor“. — Luca 16:9–13.
10. Cum putem da dovadă de fidelitate când ne folosim de „bogăţiile nedrepte“?
10 Ţinând cont de context, cuvintele lui Isus din Luca 16:10 se refereau iniţial la „bogăţiile nedrepte“, adică la bunurile şi resursele noastre materiale. Ele sunt numite nedrepte deoarece bogăţiile materiale, cu precădere banii, sunt în posesia oamenilor păcătoşi. În plus, dorinţa de a strânge bogăţii poate duce la comiterea de nedreptăţi. Dăm dovadă de fidelitate dacă ne folosim cu înţelepciune bunurile materiale. În loc să le folosim în scopuri egoiste, noi dorim să promovăm cu ajutorul lor interesele Regatului şi să-i sprijinim pe cei nevoiaşi. Manifestând fidelitate în acest fel, ne împrietenim cu Iehova Dumnezeu şi cu Isus Cristos, proprietarii ‘locuinţelor veşnice’. Ei ne vor primi în aceste locuri, dându-ne viaţă eternă fie în cer, fie în paradisul pământesc.
11. De ce nu trebuie să ezităm să le explicăm oamenilor că acceptăm donaţii pentru lucrarea efectuată de Martorii lui Iehova?
11 Să ne gândim, de asemenea, ce posibilitate le dăm oamenilor cărora le oferim Biblii şi literatură bazată pe Biblie. Când predicăm mesajul despre Regat şi când le spunem că acceptăm donaţii pentru lucrarea efectuată de slujitorii lui Iehova, nu le dăm noi posibilitatea să-şi folosească cu înţelepciune resursele materiale? Deşi textul din Luca 16:10 a fost aplicat iniţial la folosirea resurselor materiale, principiul consemnat aici se aplică şi în alte aspecte ale vieţii.
E important să fim cinstiţi
12, 13. În ce domenii putem demonstra că suntem cinstiţi?
12 Apostolul Pavel a scris: „Suntem convinşi că avem o conştiinţă cinstită, deoarece dorim să ne comportăm cinstit în toate lucrurile“ (Evrei 13:18). Expresia „toate lucrurile“ se referă, evident, la tot ce are legătură cu administrarea banilor. Noi ne plătim imediat şi în mod cinstit datoriile şi taxele. De ce? Datorită conştiinţei, dar mai ales pentru că îl iubim pe Dumnezeu şi ascultăm de poruncile sale (Romani 13:5, 6). Ce facem când găsim un lucru care nu ne aparţine? Căutăm să i-l înapoiem proprietarului. Ce mărturie frumoasă se depune când explicăm ce anume ne-a determinat să înapoiem lucrul respectiv!
13 A fi fideli şi cinstiţi în toate lucrurile înseamnă a fi cinstiţi şi la locul de muncă. Dacă suntem cinstiţi la serviciu, acest lucru se va reflecta favorabil asupra Dumnezeului pe care îl reprezentăm. Noi nu lenevim, „furând“ din timpul de lucru. Dimpotrivă, muncim din greu, ca pentru Iehova (Efeseni 4:28; Coloseni 3:23). Potrivit unor estimări, într-o ţară europeană, o treime dintre angajaţii care solicită concediu medical nu sunt cu adevărat bolnavi. Slujitorii adevăraţi ai lui Dumnezeu nu inventează scuze pentru a lipsi de la serviciu. Unii Martori ai lui Iehova sunt promovaţi deoarece angajatorii observă cinstea şi conştiinciozitatea lor. — Proverbele 10:4.
Fidelitate în ministerul nostru creştin
14, 15. Care sunt unele modalităţi prin care ne putem dovedi fideli în ministerul creştin?
14 Cum putem da dovadă de fidelitate în ministerul care ne-a fost încredinţat? Biblia spune: „Să-i oferim întotdeauna lui Dumnezeu o jertfă de laudă, adică rodul buzelor care fac o declaraţie publică pentru numele său“ (Evrei 13:15). Principala modalitate de a manifesta fidelitate în ministerul de teren este să participăm la el cu regularitate. De ce să treacă o lună fără să depunem mărturie despre Iehova şi scopul său? Dacă participăm cu regularitate la lucrarea de predicare putem, totodată, să ne îmbunătăţim metodele de predare şi să devenim mai eficienţi.
15 O altă modalitate excelentă de a manifesta fidelitate în serviciul de teren este să aplicăm sugestiile din Turnul de veghe şi din Ministerul pentru Regat. Când ne pregătim şi folosim prezentările sugerate, dar şi alte prezentări realiste, fără îndoială suntem mai eficienţi în minister. Când întâlnim pe cineva care manifestă interes faţă de mesajul despre Regat, revenim noi cu promptitudine pentru a cultiva interesul manifestat? Şi ce putem spune despre studiile biblice pe care le iniţiem cu persoanele interesate? Suntem noi demni de încredere şi dăm dovadă de fidelitate conducându-le cu regularitate? Faptul de a ne dovedi fideli în minister poate însemna viaţă pentru noi şi pentru cei care ne ascultă. — 1 Timotei 4:15, 16.
Să rămânem separaţi de lume
16, 17. În ce moduri putem arăta că suntem separaţi de lume?
16 Într-o rugăciune adresată lui Dumnezeu, Isus a spus despre continuatorii săi: „Le-am dat cuvântul tău, dar lumea i-a urât, deoarece ei nu fac parte din lume, aşa cum eu nu fac parte din lume. Te rog nu să-i iei din lume, ci să veghezi asupra lor din cauza celui rău. Ei nu fac parte din lume, aşa cum eu nu fac parte din lume“ (Ioan 17:14–16). Poate că suntem ferm hotărâţi să rămânem separaţi de lume în chestiuni majore, cum ar fi neutralitatea, sărbătorile şi obiceiurile religioase şi moralitatea. Dar care este atitudinea noastră faţă de lucruri mai mici? Am fost cumva influenţaţi, fără să ne dăm seama, de căile lumii? De exemplu, dacă nu suntem atenţi, îmbrăcămintea noastră ar putea foarte uşor să devină nepotrivită! A rămâne fideli înseamnă a da dovadă de „modestie şi judecată sănătoasă“ în ce priveşte îmbrăcămintea şi pieptănătura (1 Timotei 2:9, 10). Da, „noi nu dăm în nici un fel vreun motiv de poticnire, pentru ca ministerul nostru să nu fie criticat; ci în orice privinţă ne recomandăm ca miniştri ai lui Dumnezeu“. — 2 Corinteni 6:3, 4.
17 Întrucât dorim să-l onorăm pe Iehova, noi ne străduim să avem o îmbrăcăminte care să reflecte demnitate când mergem la întrunirile congregaţiei sau la congrese, întrunirile noastre mai mari. Îmbrăcămintea noastră trebuie să fie îngrijită şi adecvată ocaziei. Acest lucru constituie o mărturie pentru cei care ne văd. Chiar şi îngerii observă ceea ce facem, aşa cum i-au observat şi pe Pavel şi pe colaboratorii săi creştini (1 Corinteni 4:9). De fapt, noi ar trebui să fim mereu îmbrăcaţi cum se cuvine. Poate că pentru unii fidelitatea în ce priveşte alegerea îmbrăcămintei pare un lucru neînsemnat, dar în ochii lui Dumnezeu aceasta este o chestiune importantă.
Binecuvântaţi pentru fidelitate
18, 19. De ce binecuvântări avem parte dacă rămânem fideli?
18 Creştinii adevăraţi sunt numiţi „administratori excelenţi ai bunătăţii nemeritate a lui Dumnezeu, exprimate în diferite moduri“. În această calitate, ei ‘depind de forţa pe care o furnizează Dumnezeu’ (1 Petru 4:10, 11). În plus, ca administratori, nouă ni s-au încredinţat lucruri care nu ne aparţin şi care sunt dovezi ale bunătăţii nemeritate a lui Dumnezeu, ministerul fiind una dintre acestea. Pentru a ne dovedi administratori excelenţi, noi ne bazăm pe forţa pe care o furnizează Dumnezeu, adică pe „puterea care depăşeşte normalul“ (2 Corinteni 4:7). Ce instruire excelentă menită să ne ajute să facem faţă încercărilor pe care le-ar putea aduce ziua de mâine!
19 Psalmistul a cântat: „Iubiţi pe Iehova, toţi sfinţii Săi! DOMNUL păzeşte pe toţi cei credincioşi“ (Psalmul 31:23). Să fim hotărâţi să ne dovedim fideli, având convingerea fermă că Iehova este „un Salvator a tot felul de oameni, îndeosebi al celor fideli“. — 1 Timotei 4:10.
Vă amintiţi?
• De ce trebuie să fim ‘fideli în ceea ce este foarte puţin’?
• Cum ne putem dovedi fidelitatea prin cinste?
• Cum putem da dovadă de fidelitate în ce priveşte ministerul?
• Cum ne putem demonstra fidelitatea rămânând separaţi de lume?
[Întrebări de studiu]
[Legenda ilustraţiilor de la pagina 26]
Fideli în ceea ce este foarte puţin, fideli şi în mult
[Legenda fotografiei de la pagina 29]
„Să ne comportăm cinstit în toate lucrurile“
[Legenda fotografiei de la pagina 29]
O modalitate excelentă de a manifesta fidelitate este să ne pregătim bine pentru serviciul de teren
[Legenda fotografiei de la pagina 30]
Să dăm dovadă de modestie în ce priveşte îmbrăcămintea şi pieptănătura