Salt la conţinut

Salt la cuprins

Întrebări de la cititori

Întrebări de la cititori

Întrebări de la cititori

Ce semnificaţie avea în Israelul antic lumina miraculoasă numită uneori Şehina, care apărea în Locul Preasfânt din tabernacol şi din templu?

Iehova, Tatăl şi Ocrotitorul plin de iubire al poporului său, şi-a manifestat în mod evident prezenţa în Israel. O modalitate prin care a făcut aceasta a fost un nor strălucitor, care avea o strânsă legătură cu locul său de închinare.

Lumina aceea strălucitoare simboliza prezenţa invizibilă a lui Iehova. Ea apărea în Locul Preasfânt atât în tabernacol, cât şi în templul construit de Solomon. Această lumină miraculoasă nu era un semn al prezenţei fizice a lui Iehova, deoarece Dumnezeu nu poate fi cuprins într-o clădire făcută de oameni (2 Cronici 6:18; Faptele 17:24). Această strălucire supranaturală din sanctuarul lui Dumnezeu îi dădea marelui preot şi, prin el, tuturor israeliţilor certitudinea că Iehova era prezent în mijlocul lor ca să aibă grijă de ei, să-i ocrotească şi să le satisfacă necesităţile.

Această lumină era numită în aramaica postbiblică shekhináh (Şehina), care înseamnă „ceea ce locuieşte“ sau „locuirea“. Termenul nu apare în Biblie, dar este folosit în traducerile aramaice ale Scripturilor ebraice, cunoscute şi sub numele de targumuri.

Când i-a dat lui Moise instrucţiuni cu privire la construirea tabernacolului, Iehova i-a spus: „Să pui capacul ispăşirii pe chivot şi să pui în chivot mărturia pe care ţi-o voi da. Acolo Mă voi întâlni cu tine; şi de deasupra capacului ispăşirii, dintre cei doi heruvimi aşezaţi pe chivotul mărturiei, îţi voi da toate poruncile Mele“ (Exodul 25:21, 22). Chivotul, sau arca, de care se vorbeşte aici era o ladă acoperită cu aur situată în Locul Preasfânt. Pe capacul ei erau doi heruvimi de aur.

De unde vorbea Iehova? Iată ce i-a spus el lui Moise: „Deasupra capacului ispăşirii Mă voi arăta în nor“ (Leviticul 16:2). Norul stătea deasupra chivotului sacru, între cei doi heruvimi de aur. Biblia nu ne spune cât de mare era norul sau la ce înălţime se afla deasupra heruvimilor.

Acest nor strălucitor lumina Locul Preasfânt. De fapt, era singura sursă de lumină de aici. Datorită ei marele preot putea să vadă când intra în această încăpere în Ziua Ispăşirii. El stătea atunci în prezenţa lui Iehova.

Are această lumină miraculoasă vreo semnificaţie pentru creştini? Apostolul Ioan a văzut într-o viziune un oraş în care „nu va exista noapte“. Acest oraş este Noul Ierusalim, alcătuit din creştinii unşi, înviaţi pentru a domni alături de Isus. Lumina acestui oraş simbolic nu provine de la soare sau de la lună. Însăşi gloria lui Iehova Dumnezeu „luminează“ această organizaţie, aşa cum Şehina lumina Locul Preasfânt. De asemenea, Mielul, Isus Cristos, este „lampa“ oraşului. La rândul lui, acest „oraş“ îşi răspândeşte lumina spirituală şi favoarea asupra oamenilor răscumpăraţi din toate naţiunile, pentru îndrumarea lor. — Revelaţia 21:22–25.

Întrucât primesc de sus aceste binecuvântări bogate, închinătorii lui Iehova pot avea certitudinea că Dumnezeu este Păstorul lor ocrotitor şi Tatăl lor iubitor.