Părinţi, ce viitor vă doriţi pentru copiii voştri?

„Tineri şi tinere . . .! Să laude Numele DOMNULUI!“ — PSALMUL 148:12, 13.

1. Ce griji îşi fac părinţii pentru copii?

 CARE părinte nu e preocupat de viitorul copiilor săi? Din momentul venirii pe lume a copilului — sau chiar mai înainte — părinţii încep să-şi facă griji pentru binele lui. Va fi sănătos? Se va dezvolta normal? Pe măsură ce copilul creşte, apar şi alte griji. În general, părinţii vor tot ce e mai bun pentru copiii lor. — 1 Samuel 1:11, 27, 28; Psalmul 127:3–5.

2. De ce mulţi părinţi de azi îşi doresc cu ardoare ca în viitor copiii lor să se bucure de o viaţă bună?

² În lumea de azi însă, nu este deloc uşor pentru părinţi să le asigure copiilor tot ce e mai bun. Mulţi părinţi au trăit vremuri grele — războaie, frământări politice, dificultăţi economice, traume pe plan fizic sau afectiv ş.a.m.d. E firesc, aşadar, să-şi dorească din toată inima ca fiii şi fiicele lor să nu treacă prin aceleaşi probleme. În ţările bogate, părinţii văd probabil că copiii unor prieteni sau rude îşi fac o carieră şi par să se fi realizat în viaţă. Astfel, părinţii se simt obligaţi să facă tot ce le stă în putinţă pentru ca şi copiii lor să aibă când vor fi mari o viaţă relativ sigură şi confortabilă, o viaţă bună. — Eclesiastul 3:13.

A alege o viaţă bună

3. Ce alegere au făcut creştinii?

³ Fiind continuatori ai lui Isus Cristos, creştinii au ales să-şi dedice viaţa lui Iehova. Ei acordă atenţie cuvintelor lui Isus: „Dacă cineva vrea să vină după mine, să se renege pe sine, să-şi ia stâlpul de tortură zi de zi şi să mă urmeze încontinuu“ (Luca 9:23; 14:27). Da, viaţa de creştin implică sacrificiu de sine. Dar asta nu înseamnă a trăi în sărăcie sau a avea o viaţă nefericită. Din contră, viaţa de creştin este o viaţă fericită şi plină de satisfacţii, o viaţă bună, deoarece creştinul dăruieşte şi, aşa cum a spus Isus, „este mai multă fericire în a da decât în a primi“. — Faptele 20:35.

4. Ce i-a îndemnat Isus pe continuatorii lui să caute?

⁴ Oamenii din zilele lui Isus duceau o viaţă foarte grea. Pe lângă faptul că se luptau să-şi câştige existenţa, ei trebuiau să îndure jugul aspru al romanilor şi povara pusă pe umerii lor de liderii religioşi formalişti (Matei 23:2–4).  Cu toate acestea, mulţi care au auzit învăţăturile lui Isus au renunţat cu bucurie la o ocupaţie sau o profesie — chiar la o carieră — şi au devenit continuatorii săi (Matei 4:18–22; 9:9; Coloseni 4:14). Şi-au asumat acei discipoli un risc punându-şi în pericol viitorul? Să observăm ce a spus Isus: „Orice om care a lăsat case sau fraţi sau surori sau tată sau mamă sau copii sau pământuri pentru numele meu va primi de nenumărate ori mai mult şi va moşteni viaţa veşnică“ (Matei 19:29). Isus i-a asigurat pe continuatorii săi că Tatăl ceresc le cunoştea necesităţile. Prin urmare, el i-a îndemnat: „Continuaţi deci să căutaţi mai întâi regatul şi dreptatea Sa, şi toate aceste alte lucruri vă vor fi adăugate“. — Matei 6:31–33.

5. Ce sentimente încearcă unii părinţii cu privire la asigurarea dată de Isus că Dumnezeu se va îngriji de slujitorii săi?

⁵ Lucrurile stau oarecum la fel şi în prezent. Iehova ne cunoaşte necesităţile, iar cei ce pun interesele Regatului pe primul plan în viaţă, mai ales cei care se dedică serviciului cu timp integral, au asigurarea că Dumnezeu se va îngriji de ei (Maleahi 3:6, 16; 1 Petru 5:7). Unii părinţi însă au sentimente contradictorii în această privinţă. Pe de o parte, le-ar plăcea să-şi vadă copiii progresând în serviciul lui Iehova şi, probabil, devenind miniştri cu timp integral. Pe de altă parte, gândindu-se la situaţia economică din lumea de azi şi la problema locurilor de muncă, ei consideră că e important ca tinerii să beneficieze mai întâi de o bună instruire ca să obţină pregătirea necesară pentru un serviciu bun sau cel puţin ca să aibă ceva pe care să se bazeze la nevoie. Pentru aceşti părinţi, o bună instruire înseamnă în multe cazuri studii superioare.

Pregătirea pentru viitor

6. La ce ne referim în acest articol prin expresia „studii superioare“?

⁶ Sistemul de învăţământ diferă de la ţară la ţară. În Statele Unite, de pildă, şcolile publice oferă 12 ani de instruire de bază. Apoi, elevii pot alege să urmeze o facultate timp de patru sau mai mulţi ani, după care obţin o diplomă de licenţă şi au posibilitatea să-şi continue studiile pentru specializări în medicină, drept, inginerie ş.a.m.d. În acest articol, când se foloseşte expresia „studii superioare“ se face referire la acest fel de instruire universitară. Dar există şi şcoli tehnice şi alte instituţii de învăţământ de scurtă durată, care oferă cursuri pe termen scurt în urma cărora absolvenţii primesc o diplomă sau un certificat de calificare profesională.

7. La ce presiuni sunt supuşi elevii de liceu?

⁷ Tendinţa în zilele noastre este ca liceele să-şi pregătească elevii pentru a urma o facultate. În acest scop, în majoritatea liceelor se pune accentul pe discipline teoretice pentru ca elevii să obţină rezultate cât mai bune la examenele de admitere la facultate. Nu se pune accentul pe materii care-i vor pregăti pe elevi să-şi găsească un loc de muncă. Elevii de liceu sunt pur şi simplu presaţi de profesori, consilieri sau colegi să dea la cele mai bune universităţi, în speranţa că vor obţine diplomele ce le-ar da posibilitatea să-şi găsească o slujbă bună şi bine plătită.

8. În faţa căror alegeri se află părinţii creştini?

⁸ Ce au de făcut, aşadar, părinţii creştini? Desigur, ei doresc ca fiii şi fiicele lor să fie elevi buni şi să obţină cunoştinţele şi deprinderile de care vor avea nevoie pentru a se întreţine în viitor (Proverbele 22:29). Dar ar trebui ei să lase pur şi simplu ca şi copiii lor să fie influenţaţi de spiritul de concurenţă care îi înscrie în cursa pentru realizare şi prosperitate materială? Ce obiective le recomandă părinţii copiilor lor când discută cu ei sau prin propriul exemplu? Unii părinţi lucrează din greu şi fac economii pentru a-şi putea trimite copiii la facultate. Alţii sunt dispuşi să se înglodeze în datorii. Însă preţul acestei decizii nu se calculează doar în bani. Aşadar, care este în prezent preţul faptului de a urma studii superioare? — Luca 14:28–33.

 Preţul instruirii superioare

9. Ce se poate spune despre cheltuielile pe care le presupun în prezent studiile superioare?

⁹ Când auzim cuvântul preţ, ne gândim de obicei la cheltuieli financiare. În unele ţări, învăţământul superior este finanţat de stat, iar studenţii nu trebuie să plătească taxe. Însă, în majoritatea ţărilor, studenţii plătesc foarte mult pentru a urma o facultate, iar costurile sunt din ce în ce mai mari. Iată ce se spune într-o cronică din ziarul New York Times: „Studiile superioare erau considerate înainte o rampă de lansare. Acum nu fac decât să certifice prăpastia dintre cei avuţi şi cei mai puţin avuţi“. Cu alte cuvinte, instruirea superioară de calitate devine rapid domeniul celor bogaţi şi influenţi, care-şi trimit copiii la facultăţi pentru a se asigura că şi aceştia vor intra în rândul oamenilor bogaţi şi influenţi ai acestui sistem. Ar trebui părinţii creştini să aleagă acest obiectiv pentru copiii lor? — Filipeni 3:7, 8; Iacov 4:4.

10. În ce sens sunt studiile superioare în strânsă legătură cu promovarea actualului sistem?

¹⁰ Chiar şi acolo unde studiile superioare sunt gratuite, ar putea exista anumite aspecte de luat în calcul. De exemplu, în The Wall Street Journal se spune că într-o ţară din sud-estul Asiei, statul susţine un „sistem şcolar piramidal care urmăreşte în mod evident să propulseze elita studenţilor în vârf“. „Vârful“ înseamnă în cele din urmă instituţiile prestigioase ale lumii — Oxford şi Cambridge în Anglia, Ivy League în Statele Unite şi altele. De ce susţine statul respectiv un asemenea program pe termen lung? „Pentru a stimula economia naţională“, adaugă sursa citată mai sus. Teoretic, instruirea este gratuită, dar practic, studenţii plătesc un preţ: o viaţă angrenată în promovarea actualului sistem. Deşi acest mod de viaţă este mult râvnit de cei din lume, este acesta modul de viaţă pe care îl doresc părinţii creştini pentru copiii lor? — Ioan 15:19; 1 Ioan 2:15–17.

11. Ce arată sondajele despre consumul excesiv de alcool şi despre imoralitatea sexuală în rândul studenţilor?

¹¹ Un alt factor ce trebuie luat în considerare este mediul. Campusurile universitare sunt renumite pentru practici dăunătoare precum consumul de droguri, beţia, imoralitatea, înşelăciunea, „iniţierea bobocilor“ şi lista poate continua. Să ne gândim la obiceiul de a consuma alcool în exces. Referitor la partidele de băutură, adică la obiceiul de a bea doar pentru a te îmbăta, revista New Scientist spune: „Aproximativ 44% [dintre studenţii de la universităţile americane] se îmbată cel puţin o dată la două săptămâni“. Aceeaşi problemă o au tineri din Australia, Marea Britanie, Rusia şi din alte ţări. Cât priveşte imoralitatea sexuală, studenţii de azi vorbesc despre „agăţat“, care, potrivit unui articol din Newsweek, „înseamnă aventuri de o noapte — orice, de la sărut la relaţii sexuale — între persoane care abia s-au cunoscut şi care n-au de gând nici măcar să-şi vorbească după aceea“. Studiile arată că între 60% şi 80% dintre studenţi se angajează într-un astfel de comportament. „Orice student face asta“, spune autoarea unui studiu. — 1 Corinteni 5:11; 6:9, 10.

12. La ce stres sunt supuşi studenţii?

¹² Pe lângă mediul nesănătos, există şi stresul  legat de învăţat şi examene. Fireşte, studenţii trebuie să înveţe ca să ia examenele. În plus, unii trebuie să-şi ia un serviciu, cel puţin cu jumătate de normă. Toate astea consumă foarte mult timp şi energie. Cât timp şi câtă energie le va mai rămâne deci pentru activităţile spirituale? Când stresul generat de multele activităţi creşte, la ce vor renunţa? Vor rămâne interesele Regatului pe primul plan sau vor fi puse deoparte (Matei 6:33)? Biblia îi îndeamnă pe creştini: „Vegheaţi deci încontinuu cu stricteţe cum umblaţi: nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi, cumpărând pentru voi orice moment oportun, căci zilele sunt rele“ (Efeseni 5:15, 16). Ce trist este că unii au căzut de la adevăr deoarece au ajuns să fie peste măsură de ocupaţi sau de obosiţi sau deoarece au fost prinşi în capcana unei conduite necreştine în timpul facultăţii!

13. La ce întrebări trebuie să mediteze părinţii creştini?

¹³ Desigur, nu numai în campusurile universitare există stres, imoralitate şi alte practici rele. Însă mulţi tineri din lume privesc toate aceste lucruri ca pe o parte a instruirii şi le consideră fireşti. Ar trebui părinţii creştini să-şi expună cu bună ştiinţă copiii la un astfel de mediu pentru patru sau chiar mai mulţi ani  (Proverbele 22:3; 2 Timotei 2:22)? Sunt eventualele foloase atât de mari, încât să justifice riscurile implicate? Şi, lucrul cel mai important, ce învaţă tinerii la facultate să pună pe primul plan în viaţă a (Filipeni 1:10; 1 Tesaloniceni 5:21)? Părinţii trebuie să mediteze cu seriozitate şi sub rugăciune la aceste întrebări, precum şi la pericolul pe care îl comportă faptul de a-şi trimite copiii la şcoală într-un alt oraş sau într-o altă ţară.

Ce alte posibilităţi există?

14, 15. a) Spre deosebire de opinia majorităţii, ce sfat biblic se aplică în prezent? b) Ce întrebări îşi pot pune tinerii?

¹⁴ În prezent, majoritatea oamenilor sunt de părere că tinerii vor reuşi în viaţă numai dacă urmează o facultate. Însă, în loc să se conformeze opiniei majorităţii, creştinii aplică îndemnul Bibliei: „Nu vă mai conformaţi acestui sistem de lucruri, ci transformaţi-vă prin înnoirea minţii, ca să puteţi constata voi înşivă care este voinţa cea bună, plăcută şi perfectă a lui Dumnezeu“ (Romani 12:2). Care este voinţa lui Dumnezeu pentru slujitorii săi, tineri şi vârstnici deopotrivă, în această ultimă parte a timpului sfârşitului? Pavel l-a îndemnat pe Timotei: „Menţine-te lucid în toate lucrurile, suferă răul, fă lucrarea unui evanghelizator, înfăptuieşte-ţi pe deplin ministerul“. Fără îndoială că aceste cuvinte ni se aplică fiecăruia dintre noi în prezent. — 2 Timotei 4:5.

¹⁵ În loc să permitem spiritului materialist al lumii să ne prindă în mreje, toţi trebuie ‘să ne menţinem lucizi’, să nu deviem de la calea noastră spirituală. Dacă eşti tânăr, întreabă-te: Depun eu toate eforturile pentru a-mi ‘înfăptui ministerul’, pentru a deveni un ministru calificat al Cuvântului lui Dumnezeu? Ce planuri mi-am făcut pentru a-mi înfăptui „pe deplin“ ministerul? M-am gândit eu să fac din serviciul cu timp integral cariera vieţii mele? Nu e uşor să răspunzi la aceste întrebări, mai ales când vezi că alţi tineri urmăresc obiective egoiste, ‘umblând după lucruri mari’ care, cred ei, le vor asigura un viitor strălucit (Ieremia 45:5). Aşadar, dând dovadă de înţelepciune, părinţii creştini le asigură copiilor încă de mici un mediu şi o instruire încurajatoare pe plan spiritual. — Proverbele 22:6; Eclesiastul 12:1; 2 Timotei 3:14, 15.

16. Cum pot părinţii creştini să le asigure copiilor un mediu încurajator pe plan spiritual, dând astfel dovadă de înţelepciune?

¹⁶ „Mama era foarte atentă cu cine ne întovărăşeam“, îşi aminteşte fiul cel mare dintr-o familie cu trei băieţi a căror mamă a slujit mulţi ani ca ministru cu timp integral. „Nu căutam compania colegilor de şcoală, ci numai a membrilor congregaţiei care aveau bune obiceiuri spirituale. În plus, mama invita cu regularitate la noi acasă fraţi care slujeau cu timp integral — misionari, supraveghetori itineranţi, betelişti şi pionieri. Ascultând experienţele lor şi observându-le bucuria, în inima noastră s-a născut dorinţa de a sluji cu timp integral.“ Ce bucurie este că în prezent toţi cei trei fii sunt în serviciul cu timp integral: unul slujeşte la Betel, altul a absolvit Şcoala de Instruire Ministerială, iar al treilea slujeşte ca pionier!

17. Cum pot părinţii să-şi îndrume copiii în ce priveşte alegerea profilului şi a orientării profesionale? (Vezi chenarul de la pagina 29.)

¹⁷ Pe lângă faptul de a le asigura copiilor un mediu spiritual sănătos, părinţii trebuie să le ofere, cât mai devreme posibil, o îndrumare înţeleaptă în ce priveşte alegerea profilului şi a orientării profesionale. Un tânăr, care în prezent slujeşte la Betel, spune: „Părinţii mei au slujit ca pionieri şi înainte de a se căsători, şi după aceea, şi s-au străduit să insufle întregii familii spiritul de pionierat. Când trebuia să ne alegem disciplinele la şcoală sau să luăm  decizii care aveau să ne influenţeze viitorul, ei ne încurajau întotdeauna să facem alegeri care să ne dea şanse mari să ne găsim o slujbă cu jumătate de normă şi să facem pionierat“. În loc să aleagă cursuri teoretice care îi orientează pe tineri spre studii superioare, părinţii şi copiii trebuie să se gândească la cursuri care vor fi utile pentru a-şi face o carieră teocratică. b

18. Ce posibilităţi în ce priveşte serviciul laic ar putea lua în calcul tinerii?

¹⁸ Studiile arată că în multe ţări e nevoie stringentă nu de absolvenţi de facultate, ci de persoane care să fie calificate în diverse meserii şi pentru munca în sectorul serviciilor. Potrivit USA Today, „70% din forţa de muncă din următoarele decenii nu va avea nevoie de o diplomă universitară, ci de un atestat tehnic sau de o diplomă eliberată de un colegiu comunitar c“. Multe instituţii de acest fel oferă cursuri de scurtă durată pentru calificarea în diferite domenii cum ar fi secretariat, reparaţii auto, reparaţii calculatoare, instalaţii, frizerie şi coafură etc. Sunt acestea ocupaţii demne de dorit? Bineînţeles! Probabil că ele nu sună atât de impresionant pe cât şi-ar dori unii, dar asigură mijloacele şi flexibilitatea de care au nevoie cei care doresc să facă o carieră din serviciul pentru Iehova. — 2 Tesaloniceni 3:8.

19. Care este cea mai bună modalitate de a avea o viaţă plină de bucurii şi de satisfacţii?

¹⁹ Biblia îndeamnă: „Tineri şi tinere . . .! Să laude Numele DOMNULUI! Căci numai Numele Lui este înălţat. Măreţia Lui este mai presus de pământ şi de ceruri“ (Psalmul 148:12, 13). În comparaţie cu poziţia şi recompensele pe care le oferă lumea, o carieră în serviciul cu timp integral pentru Iehova este, fără îndoială, cea mai bună modalitate de a avea o viaţă plină de bucurii şi de satisfacţii. Să nu uităm asigurarea pe care ne-o dă Biblia: „Binecuvântarea DOMNULUI îmbogăţeşte şi El nu lasă să fie urmată de vreun necaz“. — Proverbele 10:22.

[Note de subsol]

Puteţi să explicaţi?

• Pe ce se bazează creştinii pentru a avea un viitor fericit?

• În faţa căror alegeri dificile în ce priveşte viitorul copiilor lor se află părinţii creştini?

• Ce trebuie avut în vedere când se evaluează preţul instruirii superioare?

• Cum pot părinţii să-şi ajute copiii să facă o carieră din serviciul lui Iehova?

[Întrebări de studiu]

[Chenarul de la pagina 29]

Cât de avantajoase sunt studiile superioare?

Majoritatea celor care se înscriu la o universitate speră să obţină o diplomă care să le dea posibilitatea să aibă un serviciu bine plătit şi sigur. Însă rapoartele oficiale arată că doar aproximativ un sfert din cei care merg la facultate obţin o diplomă în decurs de 6 ani — o proporţie descurajatoare. Apoi, este diploma o garanţie că vor găsi un serviciu bun? Iată ce arată studiile actuale pe această temă.

„Dacă mergi la [universităţile] Harvard sau Duke nu înseamnă că vei obţine automat un serviciu mai bun şi un salariu mai mare. . . . Companiile nu cunosc prea multe despre tinerii care vor să se angajeze. O diplomă de la o instituţie prestigioasă (o diplomă Ivy League) poate impresiona. Dar ceea ce contează până la urmă este ce ştie să facă persoana respectivă.“ — Newsweek, 1 noiembrie 1999.

„Deşi în ziua de azi pentru un loc de muncă obişnuit e nevoie de o pregătire mai bună decât în trecut . . ., pregătirea necesară înseamnă cunoştinţe temeinice la nivel de liceu — e vorba de scris şi citit şi de cunoştinţe de matematică la nivelul clasei a IX-a . . ., nu de cunoştinţe de nivel universitar. . . . Nu e necesar ca tinerii să urmeze o facultate pentru a obţine un serviciu bun, dar e necesar să aibă cunoştinţe temeinice de liceu.“ — American Educator, primăvară 2004.

„Majoritatea universităţilor nu sunt în pas cu lumea reală în ce priveşte pregătirea studenţilor pentru a avea un loc de muncă după absolvire. Instituţiile care oferă cursuri de scurtă durată în urma cărora se obţine o calificare . . . cunosc o creştere a popularităţii. În perioada 1996–2000, numărul celor care s-au înscris la astfel de instituţii a crescut cu 48%. . . . Cât priveşte acele diplome universitare, care necesită atât de mult timp şi cheltuieli atât de mari, nicicând nu au fost de mai puţin folos ca în prezent.“ — Time, 24 ianuarie 2005.

„Previziunile Ministerului Muncii din Statele Unite descriu un fenomen îngrijorător: în 2005 cel puţin o treime din absolvenţii de facultate nu-şi vor găsi un loc de muncă în domeniul în care şi-au obţinut diploma.“ — The Futurist, iulie/august 2000.

Având în vedere toate acestea, din ce în ce mai mulţi profesori pun serios la îndoială valoarea studiilor superioare în prezent. Un articol din revista Futurist deplângea situaţia în felul următor: „Oferim oamenilor o instruire necorespunzătoare pentru viitor“. În schimb, să observăm ce spune Biblia despre Dumnezeu: „Eu, DOMNUL Dumnezeul tău, te învăţ ce este de folos şi te conduc pe calea pe care trebuie să mergi. O! de ai fi luat aminte la poruncile Mele, atunci pacea ta ar fi fost ca un râu şi dreptatea ta ca valurile mării“. — Isaia 48:17, 18.

[Legenda ilustraţiei de la pagina 26]

Ei au renunţat la ocupaţia lor şi l-au urmat pe Isus

[Legenda fotografiei de la pagina 31]

Manifestând înţelepciune, părinţii creştini le asigură copiilor lor încă de mici un mediu spiritual sănătos