Salt la conţinut

Salt la cuprins

„Vegheaţi“ — Ora judecăţii a sosit!

„Vegheaţi“ — Ora judecăţii a sosit!

„Vegheaţi“ — Ora judecăţii a sosit!

Informaţiile din acest articol se bazează pe broşura Vegheaţi! care a fost lansată la congresele de district ţinute în toată lumea în anii 2004–2005.

„Vegheaţi . . . pentru că nu ştiţi în ce zi vine Domnul vostru.“ — MATEI 24:42.

1, 2. Referindu-se la venirea sa, ce comparaţie sugestivă a făcut Isus?

 CE AI face dacă ai şti că un hoţ care a comis mai multe spargeri de locuinţe se pregăteşte să acţioneze în zona ta? Pentru a-ţi ocroti familia şi bunurile, fără îndoială că ai fi mereu atent sau vigilent. La drept vorbind, un hoţ n-o să-ţi trimită o scrisoare ca să-şi anunţe sosirea. El vine pe furiş şi pe neaşteptate.

2 Isus a folosit de mai multe ori ca ilustrare modul în care operează un hoţ (Luca 10:30; Ioan 10:10). Referitor la evenimentele care urmau să aibă loc în timpul sfârşitului şi care aveau să preceadă venirea sa pentru a executa judecata, Isus a dat următorul avertisment: „Vegheaţi deci, pentru că nu ştiţi în ce zi vine Domnul vostru. Dar să ştiţi un lucru: dacă stăpânul casei ar fi ştiut în ce strajă venea hoţul, ar fi stat treaz şi nu ar fi permis să i se spargă casa“ (Matei 24:42, 43). Aşadar, Isus a asemănat venirea sa cu cea a unui hoţ, care apare pe neaşteptate.

3, 4. a) Cum arată cineva că dă ascultare avertismentului referitor la venirea lui Isus? b) Ce întrebări se pun?

3 Ilustrarea a fost potrivită, deoarece data precisă a venirii lui Isus nu avea să fie cunoscută. Mai înainte, în aceeaşi profeţie, Isus a spus: „Cât despre ziua şi ora aceea, nimeni nu le cunoaşte, nici îngerii cerurilor, nici Fiul, ci numai Tatăl“ (Matei 24:36). Prin urmare, Isus şi-a îndemnat ascultătorii: „Dovediţi-vă . . . gata“ (Matei 24:44). Cei care dădeau ascultare avertismentului lui Isus urmau să fie pregătiţi, având o conduită potrivită, indiferent când ar fi venit Isus să execute sentinţa divină.

4 Apar câteva întrebări importante: Este avertismentul lui Isus valabil numai pentru oamenii din lume sau şi creştinii adevăraţi trebuie să vegheze? De ce este urgent să veghem şi cum putem face acest lucru?

Cui îi este dat avertismentul?

5. De unde ştim că îndemnul de ‘a veghea’ le-a fost dat creştinilor adevăraţi?

5 Cu siguranţă că venirea Domnului îi va lua prin surprindere, asemenea unui hoţ, pe oamenii din lume, care ignoră avertismentul referitor la apropiata distrugere (2 Petru 3:3–7). Dar ce putem spune despre creştinii adevăraţi? Apostolul Pavel le-a scris colaboratorilor săi în credinţă următoarele: „Voi înşivă ştiţi foarte bine că ziua lui Iehova vine exact ca un hoţ noaptea“ (1 Tesaloniceni 5:2). Noi suntem absolut convinşi că „ziua lui Iehova vine“. Dar înseamnă asta că pentru noi e mai puţin important să veghem? Să observăm că Isus s-a adresat discipolilor când a spus: „Fiul omului vine la o oră la care nu gândiţi“ (Matei 24:44). Mai înainte, când i-a îndemnat pe discipoli să caute încontinuu Regatul, Isus i-a avertizat: „Să fiţi pregătiţi, pentru că Fiul omului vine la o oră la care nu gândiţi“ (Luca 12:31, 40). Este cât se poate de clar că Isus îi avea în vedere pe continuatorii săi când a îndemnat la veghere.

6. De ce trebuie ‘să veghem’?

6 De ce trebuie ‘să veghem’ şi ‘să fim pregătiţi’? Isus a explicat: „Doi oameni vor fi pe ogor: unul va fi luat şi celălalt va fi abandonat; două femei vor măcina la moara manuală: una va fi luată şi cealaltă va fi abandonată“ (Matei 24:40, 41). Când această lume lipsită de pietate va fi distrusă, cei care se dovedesc gata vor fi ‘luaţi’, sau salvaţi. Alţii vor fi ‘abandonaţi’ pentru distrugere deoarece şi-au urmărit cu egoism propriile interese. Printre aceştia se vor număra probabil şi unii care au beneficiat cândva de lumina spirituală, dar care nu şi-au păstrat vigilenţa.

7. Întrucât nu ştim când va veni sfârşitul, ce putem demonstra?

7 Întrucât nu ştim în ce zi va veni sfârşitul acestui sistem, putem arăta că-i slujim lui Dumnezeu cu o motivaţie corectă. De ce afirmăm acest lucru? Se pare că unii consideră că mai e mult până când va veni sfârşitul. Din nefericire, unii creştini care gândesc aşa au permis ca zelul lor pentru serviciul lui Iehova să slăbească. Totuşi, când ne-am dedicat, ne-am exprimat dorinţa de a-i sluji lui Iehova fără rezerve. Cei care îl cunosc pe Iehova ştiu că o manifestare de zel de ultim moment nu-l va impresiona pe Dumnezeu. El vede ce este în inima noastră. — 1 Samuel 16:7.

8. Cum ne îndeamnă iubirea faţă de Iehova să veghem?

8 Noi îl iubim cu adevărat pe Iehova şi de aceea pentru noi cea mai mare bucurie este să înfăptuim voinţa sa (Psalmul 40:8; Matei 26:39). Dorim să-i slujim lui Iehova pentru totdeauna. Această speranţă nu îşi pierde din valoare pentru simplul motiv că trebuie să aşteptăm puţin mai mult decât am crezut. Mai presus de orice, noi veghem aşteptând cu nerăbdare ziua lui Iehova deoarece aceasta va fi un eveniment semnificativ în realizarea scopului său. Întrucât dorim din toată inima să-i plăcem lui Dumnezeu, noi aplicăm sfaturile din Cuvântul său şi punem Regatul său pe primul plan în viaţa noastră (Matei 6:33; 1 Ioan 5:3). În continuare vom vedea ce efect ar trebui să aibă faptul de a veghea asupra deciziilor pe care le luăm şi asupra modului în care ne trăim viaţa în fiecare zi.

Ce direcţie a luat viaţa ta?

9. De ce este imperios necesar ca oamenii din lume să înţeleagă semnificaţia timpurilor actuale?

9 Mulţi oameni de azi recunosc că problemele grave şi evenimentele cutremurătoare sunt acum la ordinea zilei; în plus, poate că nu sunt mulţumiţi de cursul vieţii lor. Însă cunosc ei semnificaţia reală a stărilor de lucruri actuale? Sunt ei conştienţi că trăim la ‘încheierea sistemului de lucruri’ (Matei 24:3)? Înţeleg ei că atitudinile ce trădează egoism, violenţă şi lipsă de pietate atât de răspândite în prezent sunt o dovadă că trăim în „ultimele zile“ (2 Timotei 3:1–5)? Este imperios necesar să-i conştientizăm cu privire la semnificaţia acestor lucruri şi să-i îndemnăm să mediteze la cursul vieţii lor.

10. Ce trebuie să facem pentru a fi siguri că veghem?

10 Dar ce se poate spune despre noi? Zi de zi avem de luat decizii în legătură cu serviciul laic, sănătatea, familia şi închinarea noastră. Ştim ce spune Biblia şi ne străduim să aplicăm sfaturile ei. Prin urmare, ar trebui să ne întrebăm: Am permis cumva îngrijorărilor vieţii să-mi abată atenţia de la obiectivele spirituale? Las oare ca filozofiile lumii sau modul ei de gândire să-mi influenţeze deciziile (Luca 21:34–36; Coloseni 2:8)? Trebuie să demonstrăm în continuare că ne încredem în Iehova din toată inima şi că nu ne sprijinim pe înţelepciunea noastră (Proverbele 3:5). Astfel, ‘vom apuca ferm adevărata viaţă’ — viaţa eternă în lumea nouă a lui Dumnezeu. — 1 Timotei 6:12, 19.

11–13. Ce putem învăţa din ceea ce s-a întâmplat a) în zilele lui Noe? b) în zilele lui Lot?

11 Biblia conţine multe exemple-avertisment care ne pot ajuta să veghem. Să ne gândim, de pildă, la ce s-a întâmplat în zilele lui Noe. Cu suficient timp înainte, Dumnezeu a luat măsurile necesare ca oamenii să fie avertizaţi. Însă, cu excepţia lui Noe şi a familiei sale, nimeni nu a luat în seamă avertismentul (2 Petru 2:5). Isus a evocat această situaţie şi a spus: „Aşa cum au fost zilele lui Noe, aşa va fi prezenţa Fiului omului. Căci, aşa cum erau oamenii în zilele acelea dinainte de potop: mâncau şi beau, bărbaţii se căsătoreau şi femeile erau date în căsătorie, până în ziua în care Noe a intrat în arcă; şi nu au acordat atenţie până când a venit potopul şi i-a măturat pe toţi, aşa va fi prezenţa Fiului omului“ (Matei 24:37–39). Ce putem învăţa de aici? Dacă ne lăsăm absorbiţi de preocupări nespirituale — chiar de activităţile obişnuite ale vieţii —, neglijându-le pe cele spirituale, pe care Dumnezeu ne îndeamnă să le punem pe primul plan, trebuie să ne analizăm cu seriozitate situaţia. — Romani 14:17.

12 Să ne gândim, de asemenea, la zilele lui Lot. Sodoma, oraşul în care locuiau Lot şi familia sa, era prosper pe plan material, dar ruinat pe plan moral. Iehova a trimis nişte îngeri să distrugă oraşul. Îngerii i-au îndemnat pe Lot şi pe familia lui să fugă din Sodoma fără să se uite înapoi. La îndemnul îngerilor, ei au părăsit oraşul. Dar soţia lui Lot nu şi-a putut lua gândul de la casa ei din Sodoma. Nesocotind porunca divină, a privit înapoi şi a plătit cu viaţa (Geneza 19:15–26). Conştientizându-ne cu privire la viitor, Isus ne-a avertizat: „Amintiţi-vă de soţia lui Lot“. Acţionăm noi în armonie cu acest avertisment? — Luca 17:32.

13 Cei care au dat ascultare avertismentelor divine au scăpat cu viaţă. Aşa s-a întâmplat în cazul lui Noe şi al familiei lui, precum şi al lui Lot şi al fiicelor sale (2 Petru 2:9). În timp ce acordăm atenţia cuvenită avertismentului ce se desprinde din aceste relatări, ne simţim totodată încurajaţi de mesajul de eliberare pe care îl conţin ele pentru cei ce iubesc dreptatea. Astfel ni se întăreşte convingerea că promisiunea lui Dumnezeu de a aduce în existenţă „ceruri noi şi un pământ nou“ în care „va locui dreptatea“ se va împlini. — 2 Petru 3:13.

‘Ora judecăţii a sosit’!

14, 15. a) Ce se întâmplă în „ora“ judecăţii? b) Cum putem arăta că ‘ne temem de Dumnezeu şi-i dăm glorie’?

14 La ce ne putem aştepta în timp ce veghem? Cartea Revelaţia prezintă cum se împlineşte treptat scopul lui Dumnezeu. Pentru a ne dovedi gata, este vital să acţionăm în armonie cu mesajul aceste cărţi. Profeţia descrie în termeni sugestivi ceea ce avea să se întâmple în „ziua Domnului“, care a început când Cristos a fost întronat în cer, în 1914 (Revelaţia 1:10). Cartea Revelaţia ne îndreaptă atenţia asupra unui înger căruia i s-a dat „o veste bună veşnică pentru a o declara“. El proclamă cu voce tare: „Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-i glorie, pentru că a sosit ora judecăţii sale“ (Revelaţia 14:6, 7). Această „oră“ a judecăţii este o perioadă scurtă în care sunt pronunţate, dar şi executate sentinţele divine prezentate în profeţie. Noi trăim în această perioadă.

15 Acum, înainte de a se încheia ora judecăţii, suntem îndemnaţi: „Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-i glorie“. Cum putem face acest lucru? Teama de Dumnezeu ar trebui să ne îndemne să ne depărtăm de ce este rău (Proverbele 8:13). Dacă îl onorăm pe Dumnezeu, vom asculta de el fiind animaţi de un respect profund. Nu vom fi prea ocupaţi ca să citim cu regularitate din Cuvântul său, Biblia. Nu vom desconsidera sfatul său de a participa la întrunirile creştine (Evrei 10:24, 25). Vom preţui privilegiul de a anunţa vestea bună despre Regatul mesianic al lui Dumnezeu şi vom fi zeloşi în această lucrare. Ne vom încrede în Iehova în orice moment şi din toată inima (Psalmul 62:8). Recunoscând că Iehova este Suveranul universului, noi îi acordăm onoare arătând prin modul în care trăim că ne supunem guvernării sale. Te temi tu de Dumnezeu şi îi dai cu adevărat glorie în acest mod?

16. De ce putem spune că profeţia din Revelaţia 14:8 referitoare la judecarea Babilonului cel Mare s-a împlinit deja?

16 În continuare, în capitolul 14 din Revelaţia sunt descrise alte evenimente care trebuie să aibă loc în ora judecăţii. Se vorbeşte mai întâi despre Babilonul cel Mare, imperiul mondial al religiei false: „Un altul, un al doilea înger, a urmat, zicând: «A căzut! Cetatea Babilonul cel Mare a căzut!»“ (Revelaţia 14:8). Da, din punctul de vedere al lui Dumnezeu, Babilonul cel Mare a căzut deja. În 1919, slujitorii unşi ai lui Iehova au fost eliberaţi din sclavia doctrinelor şi obiceiurilor babilonice, cărora popoare şi naţiuni le sunt tributare de mii de ani (Revelaţia 17:1, 15). Astfel, slujitorii lui Dumnezeu au putut să se concentreze asupra promovării închinării adevărate. De atunci, vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu a ajuns să fie predicată pe tot pământul. — Matei 24:14.

17. Cum putem demonstra că am ieşit din Babilonul cel Mare?

17 Dar judecata lui Dumnezeu împotriva Babilonului cel Mare nu se sfârşeşte aici. În curând, Babilonul cel Mare va fi complet distrus (Revelaţia 18:21). Îndemnul pe care Biblia îl adresează oamenilor de pretutindeni este cât se poate de oportun: „Ieşiţi din ea [din Babilonul cel Mare] . . . dacă nu vreţi să participaţi cu ea la păcatele ei“ (Revelaţia 18:4, 5). Cum putem arăta că am ieşit din Babilonul cel Mare? Nu doar prin faptul că nu mai suntem membri ai unei religii false. Influenţele babilonice se fac simţite în multe sărbători şi obiceiuri îndrăgite de oameni, în atitudinea libertină a acestei lumi faţă de sexualitate, în tot mai apreciatele divertismente cu tentă spiritistă şi în multe alte lucruri. Pentru a veghea, este esenţial ca atât prin acţiunile, cât şi prin dorinţele noastre să demonstrăm că suntem cu adevărat separaţi de Babilonul cel Mare în orice privinţă.

18. Având în vedere cele menţionate în Revelaţia 14:9, 10, ce fac creştinii vigilenţi?

18 Din Revelaţia 14:9, 10 mai aflăm ceva despre ‘ora judecăţii’. Un alt înger spune: „Dacă se închină cineva fiarei şi imaginii ei şi primeşte un semn pe frunte sau pe mână, va bea şi el din vinul furiei lui Dumnezeu“. De ce? Deoarece ‘fiara şi imaginea ei’ simbolizează guvernarea umană, care nu recunoaşte suveranitatea lui Iehova. Creştinii vigilenţi au grijă să nu fie influenţaţi sau însemnaţi, în atitudine sau conduită, ca fiind supuşi ai celor care nu vor să recunoască suveranitatea Dumnezeului adevărat, Iehova. Creştinii ştiu că Regatul lui Dumnezeu a fost deja instaurat în cer şi că acest Regat va nimici toate formele de guvernare umană, iar apoi va dăinui pentru totdeauna. — Daniel 2:44.

Nu-ţi pierde sentimentul urgenţei!

19, 20. a) Pe măsură ce înaintăm în ultimele zile, ce anume va încerca în mod sigur Satan? b) Ce ar trebui să fim hotărâţi să facem?

19 Pe măsură ce înaintăm în ultimele zile, presiunile şi tentaţiile vor fi tot mai mari. În acest sistem muribund, în timp ce ne luptăm cu propriile imperfecţiuni, ne confruntăm cu probleme precum o sănătate şubredă, bătrâneţea, pierderea unor persoane dragi, sentimente rănite, descurajare când observăm apatia celor cărora le predicăm Cuvântul lui Dumnezeu şi multe altele. Să nu uităm niciodată că lui Satan i-ar plăcea foarte mult să profite de problemele pe care le întâmpinăm pentru a ne face să renunţăm, adică să nu mai predicăm vestea bună sau să nu mai trăim potrivit normelor divine (Efeseni 6:11–13). Acum nu e momentul să ne pierdem sentimentul urgenţei cu privire la timpurile în care trăim!

20 Isus ştia că noi vom fi supuşi la mari presiuni pentru a renunţa. El ne-a sfătuit: „Vegheaţi . . . pentru că nu ştiţi în ce zi vine Domnul vostru“ (Matei 24:42). Prin urmare, să fim mereu conştienţi unde ne aflăm în scurgerea timpului. Să fim atenţi la capcanele lui Satan prin care ne-ar putea determina să încetinim ritmul în serviciul lui Iehova sau să nu-I mai slujim. Să fim hotărâţi să predicăm vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu cu şi mai mult zel şi hotărâre. Da, să ne păstrăm sentimentul urgenţei în timp ce dăm ascultare avertismentului lui Isus de ‘a veghea’. Astfel, îi vom aduce glorie lui Iehova şi ne vom număra printre cei care vor avea parte de binecuvântări eterne.

Cum aţi răspunde?

• De unde ştim că avertismentul lui Isus de a veghea le-a fost dat creştinilor adevăraţi?

• Ce exemple-avertisment pe care le găsim în Biblie ne pot ajuta să veghem?

• Ce este ora judecăţii, şi ce suntem îndemnaţi să facem înainte de încheierea ei?

[Întrebări de studiu]

[Legenda fotografiei de la pagina 23]

Isus a asemănat venirea sa cu cea a unui hoţ

[Legenda ilustraţiei de la pagina 24]

Distrugerea Babilonului cel Mare este aproape

[Legenda fotografiilor de la pagina 25]

Să predicăm cu şi mai mult zel şi hotărâre