Iehova nicidecum nu ne va lăsa

CREŞTINII din Iudeea se confruntau cu o opoziţie aprigă. În plus, aveau de luptat împotriva mentalităţii materialiste a oamenilor din jur. Pentru a-i încuraja, apostolul Pavel a citat cuvintele pe care Iehova li le-a spus israeliţilor aflaţi în pragul Ţării Promise: „Nicidecum nu te voi lăsa şi nicidecum nu te voi părăsi“ (Evrei 13:5; Deuteronomul 31:6). Fără îndoială că această promisiune i-a întărit pe creştinii evrei din secolul I.

Însă aceeaşi promisiune ne poate întări şi pe noi în lupta cu îngrijorările inerente acestor ‘timpuri critice, cărora cu greu li se face faţă’ (2 Timotei 3:1). Dacă ne încredem în Iehova şi acţionăm ca atare, el ne va sprijini chiar şi în cele mai dificile situaţii. Pentru a vedea cum îşi ţine Iehova promisiunea, să ne gândim de pildă la situaţia în care cineva îşi pierde pe neaşteptate locul de muncă, rămânând astfel fără mijloace de trai.

Când situaţia se schimbă pe neaşteptate

Pretutindeni în lume se înregistrează o creştere a şomajului. Potrivit unei reviste poloneze, şomajul este considerat „una dintre cele mai grave probleme socioeconomice“. Nici ţările industrializate nu sunt scutite de şomaj. De pildă, chiar şi în unele ţări membre ale OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică), „existau [în 2004] peste 32 de milioane de şomeri, ceea ce înseamnă un nivel al şomajului mai ridicat decât cel din perioada Marii Depresiuni din anii ’30“. În Polonia, Institutul Naţional de Statistică raporta în 2003 (luna decembrie) 3 milioane de şomeri, cifră ce reprezenta „18% din populaţia activă“. Potrivit unei alte surse, în Africa de Sud, în 2002, rata şomajului în rândul populaţiei africane a atins 47,8%!

Pierderea locului de muncă sau disponibilizările neaşteptate sunt o ameninţare reală pentru mulţi oameni, inclusiv pentru slujitorii lui Iehova. ‘Timpul şi împrejurările’ neprevăzute ne ajung pe toţi (Eclesiastul 9:11). Ne-am putea găsi şi noi în situaţia de a spune asemenea psalmistului David: „Neliniştea inimii mele creşte“ (Psalmul 25:17). Vom avea forţa necesară pentru a face faţă unei astfel de situaţii grele? Ne-ar putea fi afectate bunăstarea materială, spirituală şi emoţională. Dacă ajungem şomeri, vom reuşi să ne recăpătăm echilibrul?

 Să facem faţă presiunilor de ordin emoţional

„Bărbaţii sunt mult mai afectaţi pe plan emoţional de pierderea locului de muncă“, întrucât ei au în mod tradiţional rolul de a câştiga pâinea familiei, explică psihologul Janusz Wietrzyński. El spune că un bărbat trece prin stări emoţionale extreme, de la mânie la resemnare. Un cap de familie care a fost disponibilizat de la serviciu şi-ar putea pierde respectul de sine şi ar putea începe „să se certe cu membrii familiei“.

Adam, un creştin, tată a doi copii, povesteşte cum s-a simţit când şi-a pierdut locul de muncă: „Eram foarte irascibil; mă enerva orice. Şi noaptea visam despre muncă şi despre cum să le asigur cele necesare copiilor şi soţiei, care îşi pierduse şi ea locul de muncă“. Când au rămas fără nici o sursă de venit, Ryszard şi Mariola, căsătoriţi şi cu un copil, aveau o datorie foarte mare la bancă. Soţia povesteşte: „Eram tot timpul stresată, iar conştiinţa îmi spunea că acel împrumut fusese o mare greşeală. Mă gândeam mereu că e numai vina mea“. În astfel de situaţii am putea ajunge cu uşurinţă să ne mâniem, să ne îngrijorăm şi să ne umplem de amărăciune. Sentimentele ne-ar putea copleşi. Aşadar, cum am putea să ne ţinem sub control sentimentele negative?

Biblia oferă un sfat practic pentru a ne păstra optimismul. Apostolul Pavel a îndemnat: „Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci în orice lucru, prin rugăciune şi implorare împreună cu exprimări de mulţumire, faceţi-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre; şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice gândire, vă va păzi inimile şi facultăţile mintale prin intermediul lui Cristos Isus“ (Filipeni 4:6, 7). Dacă ne vom apropia de Iehova în rugăciune, vom găsi „pacea lui Dumnezeu“, adică acea pace a minţii izvorâtă din credinţa în el. Irena, soţia lui Adam, mărturiseşte: „Îi spuneam în rugăciune lui Iehova despre situaţia noastră şi despre modalităţile de a ne simplifica şi mai mult viaţa. Soţul meu, care de regulă îşi face griji aproape din orice, nu mai avea sentimentul că situaţia e fără ieşire“.

Dacă şi tu ţi-ai pierdut locul de muncă, ai ocazia să aplici sfatul dat de Isus Cristos în Predica de pe munte: „Încetaţi să vă mai îngrijoraţi pentru sufletele voastre, cu privire la ce veţi mânca sau ce veţi bea, sau pentru corpurile voastre, cu privire la ce veţi îmbrăca. . . . Continuaţi deci să căutaţi mai întâi regatul şi dreptatea Sa, şi toate aceste alte lucruri vă vor fi adăugate“ (Matei 6:25, 33). Acest sfat i-a ajutat şi pe Ryszard şi Mariola să-şi ţină sub control trăirile. „Soţul meu mă încuraja mereu spunându-mi că Iehova nu ne va lăsa“, îşi aminteşte Mariola. Ryszard adaugă: „Ne-am rugat împreună în mod stăruitor. Acest lucru ne-a apropiat de Iehova, precum şi unul de celălalt. Astfel am găsit mângâierea de care aveam nevoie“.

Un alt ajutor este spiritul sfânt al lui Dumnezeu. El ne poate ajuta să manifestăm stăpânirea de sine necesară pentru a ne ţine sub control sentimentele şi a nu ne pierde pacea lăuntrică (Galateni 5:22, 23). Deşi nu e uşor, nu este imposibil. Isus a promis că „Tatăl din cer le va da spirit sfânt celor care i-l cer“. — Luca 11:13; 1 Ioan 5:14, 15.

 Nu vă neglijaţi spiritualitatea

Pierderea neaşteptată a locului de muncă îl poate descuraja la început chiar şi pe cel mai echilibrat creştin. Cu toate acestea, nu trebuie să ne neglijăm spiritualitatea. Să ne gândim, de exemplu, la Moise. Când avea 40 de ani, viaţa lui s-a schimbat radical: şi-a pierdut poziţia pe care o avea printre demnitarii egipteni şi a devenit păstor, o îndeletnicire dispreţuită în Egipt (Geneza 46:34). Moise a trebuit să se adapteze la noua situaţie. În următorii 40 de ani, el s-a lăsat modelat de Iehova, care l-a pregătit pentru noua sa misiune (Exodul 2:11–22; Faptele 7:29, 30; Evrei 11:24–26). În pofida greutăţilor, Moise s-a concentrat asupra lucrurilor spirituale, fiind dispus să se lase instruit de Iehova. Să nu permitem niciodată situaţiilor nefavorabile să pună în umbră valorile noastre spirituale!

Deşi pierderea locului de muncă poate fi o experienţă traumatizantă, această situaţie este o ocazie bună pentru a ne întări relaţiile cu Iehova Dumnezeu şi cu poporul său. Aşa a privit lucrurile Adam, despre care am vorbit mai înainte. El spune: „Când eu şi soţia mea am rămas fără serviciu, nici nu ne-a trecut prin minte să lipsim de la întrunirile creştine sau să participăm mai puţin la lucrarea de predicare. Lucrarea şi întrunirile ne-au ajutat să nu ne îngrijorăm peste măsură pentru ziua de mâine“. Ryszard e şi el de aceeaşi părere: „Dacă nu ar fi fost întrunirile şi lucrarea de predicare, n-am fi făcut faţă situaţiei. Sunt convins că am fi fost copleşiţi de îngrijorare. Conversaţiile spirituale cu ceilalţi te zidesc, deoarece te ajută să nu te mai gândeşti atât de mult la problemele tale şi îţi îndreaptă atenţia spre necesităţile altora“. — Filipeni 2:4.

 Da, în loc să ne îngrijorăm pentru locul de muncă, să încercăm să ne folosim timpul liber pentru activităţi spirituale, cum ar fi studiul personal, activităţile congregaţiei şi extinderea serviciului de teren. În loc să „şomăm“, vom avea „întotdeauna multe de făcut în lucrarea Domnului“, ceea ce ne va aduce bucurie atât nouă, cât şi persoanelor sincere care ascultă mesajul despre Regat pe care îl predicăm. — 1 Corinteni 15:58.

Să ne îngrijim de familie pe plan material

Totuşi, hrana spirituală nu ţine de foame. Nu trebuie să uităm următorul principiu: „Cu certitudine, dacă cineva nu se îngrijeşte de ai lui, şi îndeosebi de cei care sunt membri ai casei lui, a renegat credinţa şi este mai rău decât o persoană fără credinţă“ (1 Timotei 5:8). Adam recunoaşte: „Chiar dacă fraţii din congregaţie sunt săritori şi îţi oferă ajutor material, în calitate de creştini avem obligaţia de a ne căuta un loc de muncă“. Deşi ne bizuim pe sprijinul lui Iehova şi al poporului său, să nu uităm că trebuie să depunem eforturi pentru a ne găsi un serviciu.

Ce înseamnă acest lucru? Adam explică: „Nu trebuie să stăm cu braţele încrucişate aşteptând ca Dumnezeu să ne ajute în mod miraculos. Când îţi cauţi un loc de muncă, nu ezita să spui că eşti Martor al lui Iehova. De regulă, angajatorii îi apreciază pe Martori“. Ryszard dă următorul sfat: „Întreabă pe oricine dacă a auzit de vreo ofertă de angajare, mergi regulat la agenţia de plasare a forţei de muncă, citeşte anunţurile din ziare de genul: «Caut femeie pentru îngrijirea unei persoane cu handicap» sau «Contract temporar pentru cules de căpşuni». Continuă să cauţi! Nu fi prea pretenţios; poate că va trebui să faci o muncă umilă sau ceva ce nu se ridică la nivelul aşteptărilor tale“.

Da, ‘Iehova este ajutorul tău’. ‘El nicidecum nu te va lăsa şi nicidecum nu te va părăsi’ (Evrei 13:5, 6). Nu trebuie să te îngrijorezi peste măsură. Psalmistul David a scris: „Încredinţează-ţi DOMNULUI calea, încrede-te în El şi El va lucra!“ (Psalmul 37:5). ‘A ne încredinţa calea lui Iehova’ înseamnă a ne bizui pe el şi a face lucrurile aşa cum doreşte el, chiar şi când situaţia nu pare în favoarea noastră.

Adam şi Irena au reuşit să se întreţină spălând geamuri şi făcând curăţenie pe scări. Ei au fost mai chibzuiţi la cumpărături şi au mers cu regularitate la agenţia de plasare a forţei de muncă. „Ajutorul venea chiar când aveam nevoie“, a remarcat Irena. Soţul ei adaugă: „Cu timpul, am înţeles că unele lucruri pentru care ne rugaserăm nu erau în armonie cu voinţa lui Iehova. Asta ne-a învăţat că trebuie să ne bizuim pe înţelepciunea divină şi să nu acţionăm după propria noastră pricepere. E mai bine să aştepţi cu răbdare soluţia pe care o oferă Dumnezeu“. — Iacov 1:4.

Ryszard şi Mariola au acceptat câteva slujbe ocazionale, implicându-se în acelaşi timp mai mult în predicarea în teritoriile unde era nevoia mai mare. „Găseam de lucru chiar când nu mai aveam nimic de mâncare“, spune Ryszard. „Am refuzat unele slujbe bine plătite care ne-ar fi împiedicat să ne achităm de responsabilităţile teocratice. Am preferat să-l aşteptăm pe Iehova.“ Ei consideră că Iehova a lucrat în favoarea lor: au reuşit să găsească un apartament cu chirie foarte mică, iar în cele din urmă Ryszard şi-a găsit un loc de muncă.

Pierderea locului de muncă poate fi o experienţă dureroasă. De ce să n-o priveşti însă ca pe o ocazie de a te convinge personal că Iehova nu ne părăseşte niciodată? Iehova se îngrijeşte de noi (1 Petru 5:6, 7). Prin profetul Isaia, el a promis: „Nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor“ (Isaia 41:10). Să nu permitem ca din cauza unei situaţii neaşteptate, cum ar fi pierderea locului de muncă, să încetăm orice activitate. Să facem tot ce depinde de noi şi să lăsăm restul în seama lui Iehova. Să-l aşteptăm pe Iehova, chiar „în tăcere“ (Plângerile 3:26). Vom avea parte cu siguranţă de bogate binecuvântări. — Ieremia 17:7.

[Legenda fotografiei de la pagina 9]

Foloseşte-ţi timpul pentru activităţi spirituale

[Legenda fotografiilor de la pagina 10]

Învaţă să fii chibzuit şi econom şi nu fi prea pretenţios când îţi cauţi un loc de muncă