Să devenim miniştri flexibili şi dispuşi să progreseze

„Am devenit orice lucru pentru oameni de orice fel, ca să-i salvez cu orice preţ pe unii.“ — 1 CORINTENI 9:22.

1, 2. a) Cum s-a dovedit apostolul Pavel un ministru eficient? b) Cum şi-a descris Pavel atitudinea faţă de misiunea primită?

 SE SIMŢEA în largul lui cu intelectualii rafinaţi, dar şi cu oamenii simpli care confecţionau corturi. Era convingător în faţa demnitarilor romani, dar şi în faţa ţăranilor frigieni. Scrierile sale erau mobilizatoare pentru grecii cu vederi liberale, dar şi pentru evreii conservatori. Logica sa era imbatabilă, iar forţa sentimentelor pe care le transmitea era uluitoare. Încerca să găsească o bază comună cu toţi oamenii ca să-i poată aduce pe unii la Cristos. — Faptele 20:21.

² Este vorba despre apostolul Pavel, care a fost, fără îndoială, un ministru eficient şi dispus să progreseze (1 Timotei 1:12). El a primit de la Isus misiunea de a ‘duce numele [lui Cristos] la naţiuni, precum şi la regi şi la fiii lui Israel’ (Faptele 9:15). Cum şi-a privit Pavel misiunea? El a declarat: „Am devenit orice lucru pentru oameni de orice fel, ca să-i salvez cu orice preţ pe unii. Dar fac toate lucrurile de dragul veştii bune, ca să fiu părtaş la ea împreună cu alţii“ (1 Corinteni 9:19-23). Ce putem învăţa din exemplul lui Pavel pentru a fi mai eficienţi în activitatea de predicare şi de predare?

Un om complet schimbat se achită de o misiune dificilă

3. Care au fost sentimentele lui Pavel faţă de creştini înainte de convertirea sa?

³ Fusese Pavel dintotdeauna un om îndelung-răbdător, plin de consideraţie, omul potrivit pentru misiunea primită? Nicidecum! Din cauza fanatismului religios, Saul (cum fusese cunoscut Pavel mai înainte) a fost un persecutor violent al continuatorilor lui Cristos. În tinereţe, Pavel fusese de acord cu uciderea lui Ştefan. După aceea, i-a hăituit fără milă pe creştini (Faptele 7:58; 8:1, 3; 1 Timotei 1:13). El a continuat ‘să sufle ameninţare şi asasinare împotriva discipolilor Domnului’. Nu s-a mulţumit să-i persecute doar pe credincioşii din Ierusalim, ci şi-a răspândit campania plină de ură până în nord, la Damasc. — Faptele 9:1, 2.

4. Ce schimbare a trebuit să facă Pavel pentru a-şi îndeplini misiunea?

⁴ La rădăcina urii înverşunate a lui Pavel s-a aflat probabil convingerea că noua credinţă, creştinismul, avea să corupă iudaismul amestecându-l cu idei străine, inacceptabile. De fapt, Pavel fusese „fariseu“, nume care înseamnă „separat“ (Faptele 23:6). Imaginaţi-vă ce şocat a fost Pavel mai târziu când a aflat că Dumnezeu l-a ales să predice despre Cristos tocmai neevreilor (Faptele 22:14, 15; 26:16-18)! Fariseii nu voiau nici măcar să mănânce cu cei pe care îi considerau păcătoşi (Luca 7:36-39). Fără îndoială că Pavel a trebuit să depună mari eforturi pentru a-şi revizui punctul de vedere şi a-l aduce în armonie cu ceea ce doreşte Dumnezeu, şi anume ca tot felul de oameni să fie salvaţi. — Galateni 1:13-17.

5. Cum putem imita exemplul dat de Pavel în minister?

⁵ Poate că şi noi trebuie să facem la fel. Întrucât, mai mult ca oricând, întâlnim în teritoriu oameni de diverse naţionalităţi şi de diverse limbi, trebuie să facem eforturi conştiente să ne verificăm atitudinea şi să ne debarasăm de orice prejudecăţi (Efeseni 4:22-24). Fie că ne dăm seama, fie că nu, am fost influenţaţi de instruirea noastră şi de mediul social din care  provenim. Astfel, ni s-au imprimat probabil concepţii şi atitudini inflexibile, marcate de prejudecăţi. Pentru a-i găsi şi a-i ajuta pe cei asemănători oilor, trebuie să învingem astfel de sentimente (Romani 15:7). Aşa a făcut Pavel. El a acceptat provocarea de a-şi extinde ministerul. Impulsionat de iubire, el a cultivat calităţi de învăţător demne de imitat. Da, studiind ministerul ‘apostolului naţiunilor’, vom observa că el a fost atent, flexibil şi ingenios în activitatea de predicare şi de predare. a — Romani 11:13.

Un ministru dispus să progreseze acţionează

6. Cum a ţinut cont Pavel de mediul din care proveneau ascultătorii săi, şi cu ce rezultat?

⁶ Pavel a fost atent în ministerul său în sensul că a ţinut cont de convingerile şi de mediul din care proveneau ascultătorii săi. Când s-a adresat regelui Agripa al II-lea, Pavel a recunoscut că regele era „expert în toate obiceiurile, precum şi în controversele dintre iudei“. Apoi, profitând de faptul că ştia care sunt convingerile lui Agripa, Pavel a discutat cu el unele lucruri pe care regele le înţelegea foarte bine. Argumentaţia lui Pavel a fost atât de clară şi de convingătoare, încât la un moment dat Agripa i-a spus: „Curând m-ai convinge să devin creştin“. — Faptele 26:2, 3, 27, 28.

7. Cum s-a dovedit Pavel flexibil când i-a predicat unei mulţimi în Listra?

⁷ Pavel a fost şi flexibil. Să observăm că el a abordat cu totul altfel situaţia când a încercat să împiedice o mulţime din oraşul Listra să-i venereze pe el şi pe Barnaba. Despre oamenii aceia, care vorbeau limba licaoneană, se spunea că aveau foarte puţină instruire şi că erau mai superstiţioşi decât semenii lor. Potrivit textului din Faptele 14:14-18, Pavel a îndreptat atenţia spre  creaţie şi spre îmbelşugatele ei daruri arătând că acestea dovedeau superioritatea adevăratului Dumnezeu. Argumentele sale au fost uşor de urmărit şi, după cât se pare, au împiedicat ‘mulţimile să le ofere jertfe’ lui Pavel şi lui Barnaba.

8. Cum s-a dovedit Pavel flexibil în pofida faptului că uneori anumite lucruri îl afectau foarte mult?

⁸ Desigur, Pavel nu era perfect şi, uneori, anumite lucruri îl afectau foarte mult. De exemplu, odată când a fost atacat pe nedrept şi în mod umilitor, el a ripostat adresându-i cuvinte aspre unui evreu pe nume Anania. Însă când i s-a spus că îl insultase chiar pe marele preot, Pavel şi-a cerut imediat scuze (Faptele 23:1-5). În Atena, Pavel ‘s-a iritat când a văzut că oraşul era plin de idoli’. Însă, mai apoi, în discursul pe care l-a ţinut pe Colina lui Marte, Pavel nu a lăsat deloc să se vadă că era iritat. El li s-a adresat atenienilor în tribunalul lor, construindu-şi argumentaţia pe o bază comună, întrucât a făcut referire la altarul dedicat „unui Dumnezeu necunoscut“ şi la cuvintele unuia dintre poeţii lor. — Faptele 17:16-28.

9. Cum a dat dovadă Pavel de ingeniozitate în modul de a se adresa ascultătorilor săi?

⁹ Pavel a dat dovadă de o ingeniozitate remarcabilă când s-a adresat ascultătorilor săi. El a ţinut cont de cultura şi mediul care le modela gândirea. Când le-a scris creştinilor din Roma, Pavel a luat în considerare faptul că aceştia locuiau în capitala celei mai mari puteri politice a vremii. O idee principală din scrisoarea lui Pavel către creştinii din Roma a fost aceea că puterea lui Cristos de a răscumpăra a învins puterea păcatului lui Adam de a corupe. El le-a vorbit creştinilor din Roma şi din alte regiuni ale imperiului folosind un limbaj care să le sensibilizeze inima. — Romani 1:4; 5:14, 15.

10, 11. Cum şi-a adaptat Pavel ilustrările la auditoriul său (vezi şi nota de subsol)?

¹⁰ Ce metodă a folosit Pavel când a vrut să le explice ascultătorilor săi unele adevăruri spirituale profunde? Apostolul a folosit cu iscusinţă ilustrări simple, uşor de înţeles, pentru a clarifica idei spirituale complexe. De pildă, Pavel ştia că locuitorii Romei erau familiarizaţi cu sistemul sclaviei care exista pe tot cuprinsul Imperiului Roman. De fapt, mulţi dintre cei cărora le-a scris Pavel erau, probabil, ei înşişi sclavi. Prin urmare, Pavel a folosit sclavia ca ilustrare pentru a-şi susţine argumentaţia referitoare la alegerea cuiva de a se supune fie păcatului, fie dreptăţii. — Romani 6:16-20.

¹¹ Într-o lucrare de referinţă se spune: „La romani, un stăpân putea să-l elibereze pe un sclav în mod necondiţionat sau sclavul putea să-şi cumpere libertatea de la stăpân. Se putea obţine libertatea şi dacă dreptul de proprietate asupra sclavului era încredinţat unui zeu“. După ce fusese eliberat, sclavul putea să lucreze în continuare pentru stăpânul său în schimbul unui salariu. Se pare că Pavel a făcut aluzie la această practică atunci când a scris că cineva poate alege de care stăpân să asculte — de păcat sau de dreptate. Creştinii din Roma fuseseră eliberaţi din păcat şi îi aparţineau acum lui Dumnezeu. Ei fuseseră eliberaţi ca să-i slujească lui Dumnezeu, dar puteau alege să slujească fostului stăpân, păcatul. Această ilustrare simplă, dar desprinsă dintr-o situaţie cunoscută, avea să-i îndemne pe creştinii din Roma să se întrebe: Cărui stăpân îi slujesc eu? b

Să învăţăm din exemplul lui Pavel

12, 13. a) Ce eforturi trebuie să depunem pentru a ajunge la inima oamenilor de diverse categorii cu care discutăm? b) Ce aţi constatat că este eficient să aduceţi în discuţie când le predicaţi oamenilor care provin dintr-un alt mediu?

¹² Asemenea lui Pavel, şi noi trebuie să fim atenţi, flexibili şi ingenioşi pentru a ajunge la  inima oamenilor de diverse categorii cu care discutăm. Pentru a-i ajuta pe ascultători să prindă sensul veştii bune, nu ne mulţumim să facem vizite superficiale, să prezentăm un mesaj pregătit sau să lăsăm câteva publicaţii biblice. Trebuie să ne străduim să discernem necesităţile şi preocupările oamenilor, ceea ce le place şi ceea ce le displace, temerile şi prejudecăţile lor. Deşi în acest scop sunt necesare multe eforturi şi multă meditare, vestitorii Regatului sunt bucuroşi să facă acest lucru pretutindeni pe glob. Iată ce relatează, de pildă, filiala Martorilor lui Iehova din Ungaria: „Fraţii arată respect pentru obiceiurile şi modul de viaţă al oamenilor de alte naţionalităţi şi nu se aşteaptă ca aceştia să se adapteze obiceiurilor locale“. Martorii de pretutindeni se străduiesc să facă la fel.

¹³ Într-o ţară din Extremul Orient, majoritatea oamenilor sunt preocupaţi de sănătate, de educarea copiilor şi de instruire. Acolo, vestitorii Regatului încearcă să discute cu oamenii despre aceste subiecte în loc să abordeze chestiuni precum agravarea condiţiilor mondiale sau alte probleme sociale complexe. În mod asemănător, vestitorii dintr-o metropolă din Statele Unite au observat că oamenii care locuiesc într-un cartier din teritoriul lor sunt interesaţi de probleme cum ar fi corupţia, blocajele rutiere şi fenomenul infracţional. Martorii se folosesc cu eficienţă de aceste subiecte pentru a începe discuţii pe marginea Bibliei. Cei ce predau cu eficienţă Biblia au grijă ca, indiferent de subiectul ales, să păstreze un ton pozitiv şi încurajator, subliniind valoarea practică a principiilor biblice în prezent şi perspectivele luminoase pe care le oferă Dumnezeu. — Isaia 48:17, 18; 52:7.

14. Arătaţi cum ne putem adapta la necesităţile şi situaţia diferită a oamenilor din teritoriu.

¹⁴ Este bine, de asemenea, să ne diversificăm metodele de abordare în minister deoarece întâlnim oameni din diverse culturi şi religii şi cu un nivel de instruire diferit. Într-un fel vom discuta cu cineva care crede în Creator, dar nu şi în Biblie, şi altfel cu cineva care nu crede în Dumnezeu. Modul în care vom discuta cu cineva care consideră toată literatura religioasă un instrument de îndoctrinare va fi diferit de modul în care vom vorbi cu cineva care acceptă ce spune Biblia. Trebuie să fim flexibili şi deoarece nivelul de instruire diferă de la om la om. Învăţătorii eficienţi vor folosi argumente şi ilustrări potrivite fiecărei situaţii. — 1 Ioan 5:20.

Ajutor pentru noii miniştri

15, 16. De ce este necesar să-i instruim pe noii miniştri ai veştii bune?

¹⁵ Pavel nu era interesat doar de îmbunătăţirea propriilor metode de predare. El a înţeles  că era necesar să-i instruiască şi să-i pregătească pe cei ce formau generaţia mai tânără, de exemplu pe Timotei şi pe Tit, ca să devină miniştri eficienţi (2 Timotei 2:2; 3:10, 14; Tit 1:4). Şi azi o asemenea instruire e imperios necesară.

¹⁶ În 1914, pe glob existau circa 5 000 de vestitori ai Regatului; actualmente, în fiecare săptămână se botează în jur de 5 000 de persoane (Isaia 54:2, 3; Faptele 11:21)! Când cineva se alătură congregaţiei creştine şi doreşte să participe la minister, are nevoie de instruire şi îndrumare (Galateni 6:6). Este foarte important să folosim metodele Stăpânului nostru, Isus, în lucrarea de predare şi de instruire a noilor discipoli. c

17, 18. Cum îi putem ajuta pe cei noi să capete curaj în minister?

¹⁷ Isus nu s-a mulţumit să găsească o mulţime de oameni şi să le spună apoi apostolilor să înceapă să le vorbească. El a arătat mai întâi cât de necesară era lucrarea de predicare şi i-a îndemnat pe discipoli să persevereze în rugăciune cu privire la minister. Apoi, el a luat trei măsuri importante în folosul lor: le-a repartizat un partener de lucrare, un teritoriu şi le-a încredinţat un mesaj (Matei 9:35-38; 10:5-7; Marcu 6:7; Luca 9:2, 6). Şi noi putem face la fel. Fie că îl ajutăm pe copilul nostru, pe cineva care studiază Biblia sau pe cineva care o vreme nu a participat la predicare, este potrivit să facem eforturi pentru a-i instrui în acest fel.

¹⁸ Cei noi au nevoie de multă susţinere pentru a căpăta curaj când prezintă mesajul despre Regat. I-ai putea ajuta să pregătească şi să exerseze o introducere simplă şi stârnitoare de interes? Când vă aflaţi în lucrare, abordează mai întâi tu câteva persoane pentru ca vestitorul nou să înveţe din exemplul tău. Poţi urma modelul lăsat de Ghedeon, care le-a zis tovarăşilor săi de luptă: „Să vă uitaţi la mine şi să faceţi ca mine“ (Judecătorii 7:17). Apoi dă-i şi lui ocazia să le vorbească oamenilor. Laudă-i cu căldură pe cei noi pentru eforturile lor şi, dacă e cazul, sugerează-le pe scurt cum ar putea să facă îmbunătăţiri.

19. Ce suntem hotărâţi să facem în timp ce ne străduim ‘să ne înfăptuim pe deplin ministerul’?

¹⁹ Pentru a ne ‘înfăptui pe deplin ministerul’, suntem hotărâţi să fim şi mai flexibili când îi abordăm pe oameni. Totodată, dorim să-i instruim pe noii miniştri ai veştii bune să procedeze la fel. Când medităm la cât de important este obiectivul nostru, acela de a le transmite oamenilor însăşi cunoştinţa lui Dumnezeu care duce la salvare, suntem convinşi că merită cu prisosinţă să depunem toate eforturile pentru a deveni ‘orice lucru pentru oameni de orice fel, ca să-i salvăm cu orice preţ pe unii’. — 2 Timotei 4:5; 1 Corinteni 9:22.

[Note de subsol]

Vă amintiţi?

• Cum îl putem imita pe Pavel în minister?

• Ce schimbări trebuie, probabil, să facem în mentalitatea noastră?

• Cum putem să păstrăm un ton pozitiv când prezentăm mesajul?

• De ce anume au nevoie miniştrii creştini pentru a căpăta curaj?

[Întrebări de studiu]

[Text generic pe pagina 29]

Apostolul Pavel a fost atent, flexibil şi ingenios în lucrarea de predicare şi de predare

[Text generic pe pagina 31]

Isus a luat trei măsuri importante în folosul discipolilor: le-a repartizat un partener de lucrare, un teritoriu şi le-a încredinţat un mesaj

[Legenda ilustraţiilor de la pagina 28]

Pavel a reuşit să discute cu oameni de diverse categorii deoarece a fost adaptabil

[Legenda fotografiei de la pagina 30]

Miniştrii eficienţi ţin cont de mediul cultural din care provin interlocutorii lor

[Legenda fotografiei de la pagina 31]

Miniştrii eficienţi îi ajută pe cei noi să se pregătească pentru minister