Salt la conţinut

Salt la cuprins

Ei ‘le predică eliberarea captivilor’

Ei ‘le predică eliberarea captivilor’

Ei ‘le predică eliberarea captivilor’

LA ÎNCEPUTUL ministerului său, Isus a spus că misiunea sa era printre altele aceea de ‘a le predica eliberarea captivilor’ (Luca 4:18). Urmând exemplul Stăpânului lor, adevăraţii creştini predică vestea bună despre Regat la „orice fel de oameni“, eliberându-i din captivitatea spirituală şi ajutându-i să ducă o viaţă mai bună. — 1 Timotei 2:4.

Astăzi, Martorii lui Iehova le predică şi celor captivi în sens propriu, oamenilor închişi pentru diverse infracţiuni care îşi doresc o eliberare spirituală. În continuare veţi putea citi câteva relatări încurajatoare despre activitatea de predicare a Martorilor lui Iehova în închisori din Ucraina şi din alte ţări europene.

Cândva dependenţi de droguri, astăzi creştini

Serghei a are 38 de ani, iar ultimii 20 de ani i-a petrecut după gratii. Chiar şi şcoala a terminat-o în închisoare. Serghei povesteşte: „Cu mulţi ani în urmă am fost închis pentru omor şi mai am încă mulţi ani până voi ispăşi toată pedeapsa. În închisoare am fost spaima celorlalţi deţinuţi“. A avut el astfel sentimentul că este liber? Nicidecum. Mulţi ani, Serghei a fost sclavul drogurilor, al alcoolului şi al tutunului.

Apoi un tovarăş de detenţie i-a vorbit despre adevărurile Bibliei. A fost ca o rază de lumină în întuneric. După câteva luni, Serghei a renunţat la viciile sale, a devenit un proclamator al veştii bune şi s-a botezat. Deşi este încă la închisoare, el are un program foarte încărcat deoarece slujeşte ca ministru cu timp integral al Martorilor lui Iehova. A ajutat şapte infractori să-şi schimbe conduita. În prezent, aceştia sunt fraţii săi spirituali. Şase dintre ei au fost eliberaţi, dar Serghei a rămas în continuare în închisoare. Nu este supărat pentru asta întrucât se bucură mult că îi poate ajuta pe alţii să se elibereze din captivitatea spirituală. — Faptele 20:35.

Unul dintre deţinuţii care au studiat Biblia în închisoare cu Serghei este Victor, un fost consumator şi traficant de droguri. După ce a ieşit din închisoare, Victor a continuat să facă progrese spirituale şi, în cele din urmă, a absolvit Şcoala de Instruire Ministerială din Ucraina. În prezent slujeşte ca pionier special în Moldova. Victor povesteşte: „Am început să fumez când aveam 8 ani, la 12 ani m-am apucat de băutură, iar la 14 ani am căzut în patima drogurilor. Am încercat să-mi schimb viaţa, însă toate eforturile mele au eşuat. Apoi, în 1995, tocmai când eu şi soţia mea intenţionam să ne mutăm pentru a scăpa de prietenii mei nepotriviţi, ea a fost înjunghiată mortal de un maniac criminal. După aceea, viaţa mea s-a năruit complet. «Unde este soţia mea acum?», «Ce se întâmplă cu omul când moare?» Mi-am pus multe întrebări, dar n-am găsit nici un răspuns. Mă drogam din ce în ce mai mult ca să umplu golul pe care îl simţeam. Am fost arestat pentru trafic de droguri şi am fost condamnat la cinci ani de închisoare. În închisoare, Serghei m-a ajutat să găsesc răspunsurile pe care le căutam. Mai înainte încercasem de câteva ori să mă las de droguri, dar abia acum am reuşit cu ajutorul Bibliei. Cuvântul lui Dumnezeu are o putere extraordinară!“ — Evrei 4:12.

Criminali înrăiţi se schimbă

Deşi nu s-a drogat niciodată, Vasili n-a scăpat de închisoare. „Kickboxingul era viciul meu“, ne spune el. „M-am antrenat ca să-i pot bate pe oameni fără să le las semne.“ Vasili se folosea de violenţă pentru a-şi jefui semenii. „Am făcut închisoare de trei ori, după care soţia mea a divorţat de mine. Când ispăşeam ultima condamnare de cinci ani, m-am familiarizat cu publicaţiile Martorilor lui Iehova. Acestea au trezit în mine dorinţa de a citi Biblia, dar am continuat să practic ceea ce îmi plăcea atât de mult: luptele fără reguli.

După şase luni însă, timp în care am citit Biblia, ceva s-a schimbat în mine. Câştigarea unei lupte nu-mi mai aducea satisfacţia de odinioară. Atunci am început să-mi analizez viaţa în lumina versetului din Isaia 2:4 şi am înţeles că, dacă nu-mi schimbam modul de gândire, aveam să-mi petrec restul vieţii în închisoare. De aceea, am aruncat echipamentul de luptă şi am început să lucrez la personalitatea mea. N-a fost deloc uşor, dar meditarea şi rugăciunea m-au ajutat să renunţ la obiceiurile mele rele. Uneori, îl imploram cu lacrimi pe Iehova să-mi dea putere să renunţ la viciul meu. Şi până la urmă am reuşit.

Când am ieşit din închisoare, m-am întors la familia mea. Acum lucrez într-o mină de cărbune. Slujba aceasta îmi permite să merg împreună cu soţia în lucrarea de predicare şi să mă achit de responsabilităţile mele din congregaţie.“

Mikola şi prietenii lui au jefuit câteva bănci din Ucraina. Drept urmare, el a primit o condamnare de zece ani. Înainte de a ajunge la închisoare, Mikola fusese la biserică o singură dată . . . şi atunci ca să vadă cum putea să o jefuiască. Planul său n-a mers, dar vizita aceea l-a făcut să creadă că Biblia este o carte plină cu povestiri plictisitoare despre preoţi ortodocşi, lumânări şi sărbători religioase. El spune: „Nu ştiu exact de ce, dar am început să citesc Biblia. Am fost uluit să descopăr că nu semăna nici pe departe cu ce îmi imaginasem eu!“ El a cerut un studiu biblic şi s-a botezat în 1999. Celor care îl văd acum le vine greu să creadă că acest umil slujitor ministerial a fost cândva un periculos tâlhar înarmat, care jefuia bănci!

Vladimir a fost condamnat la moarte. În timp ce aştepta să fie executat, el s-a rugat lui Dumnezeu şi i-a promis că îi va sluji dacă scapă cu viaţă. Între timp, legea s-a schimbat, iar pedeapsa cu moartea i-a fost comutată în închisoare pe viaţă. Pentru a-şi ţine promisiunea, Vladimir a început să caute religia adevărată. A făcut un curs prin corespondenţă şi a primit o diplomă de la o biserică adventistă, dar tot nu se simţea mulţumit.

Mai târziu, după ce a citit revistele Turnul de veghe şi Treziţi-vă! de la biblioteca închisorii, Vladimir a scris la filiala din Ucraina a Martorilor lui Iehova, cerând să fie vizitat. Când fraţii locali l-au vizitat, el se considera deja Martor şi predica în închisoare. A fost ajutat să se califice ca proclamator al Regatului. La data scrierii acestui articol, Vladimir şi alţi şapte vestitori din acea închisoare aşteptau să fie botezaţi. Numai că acum ei întâmpină o problemă. Întrucât condamnaţii pe viaţă sunt repartizaţi în celule în funcţie de convingerile lor religioase, Vladimir şi tovarăşii săi de celulă au aceeaşi credinţă. Prin urmare, cui ar putea să le predice? Ei declară vestea bună vorbindu-le gardienilor şi scriind scrisori.

Nazar s-a mutat din Ucraina în Republica Cehă, unde a intrat într-o bandă de hoţi. Drept urmare, a ajuns la închisoare cu o condamnare de trei ani şi jumătate. Aici, el a reacţionat pozitiv la vizitele Martorilor lui Iehova din oraşul Karlovy Vary, a învăţat adevărul şi şi-a schimbat complet modul de viaţă. Văzând această schimbare uluitoare, un gardian le-a spus tovarăşilor de celulă ai lui Nazar: „Dacă toţi aţi fi ca ucraineanul ăsta, aş fi nevoit în cele din urmă să-mi caut altă slujbă“. Alt gardian a spus: „Martorii sunt adevăraţi specialişti. Reuşesc să facă din delincvenţi oameni respectabili“. Acum Nazar s-a întors acasă. A învăţat tâmplăria, s-a căsătorit şi împreună cu soţia slujeşte cu timp integral. Cât de recunoscător este el că Martorii fac vizite în închisori!

Recunoaştere oficială

Nu numai deţinuţii le sunt recunoscători Martorilor lui Iehova. Miroslaw Kowalski, purtătorul de cuvânt al unei închisori din Polonia, a spus: „Noi apreciem foarte mult vizitele lor. Unii deţinuţi au un trecut foarte nefericit. Probabil că niciodată n-au fost trataţi ca nişte fiinţe umane. . . . Ajutorul [Martorilor] este foarte preţios deoarece ducem lipsă de personal şi de educatori“.

Comandantul altei închisori din Polonia a scris Filialei, rugându-i pe Martori să-şi extindă activitatea în închisori. De ce? El a explicat: „Vizitele mai dese ale reprezentanţilor Watchtower îi pot ajuta pe deţinuţi să dezvolte calităţi de dorit în societate şi să pună capăt violenţei dintre ei“.

Un ziar ucrainean a publicat un articol despre un deţinut deprimat care a încercat să se sinucidă, dar care apoi a fost ajutat de Martorii lui Iehova. În articol se spune că „în prezent, acest bărbat se restabileşte treptat, respectă programul din închisoare şi este un exemplu pentru ceilalţi deţinuţi“.

Foloase dincolo de porţile închisorii

Foloasele lucrării Martorilor lui Iehova nu se opresc la porţile închisorii. Acestea continuă şi după ce deţinuţii sunt eliberaţi. Două creştine, Brigitte şi Renate, le ajută de câţiva ani în felul acesta pe deţinute. Ziarul german Main-Echo Aschaffenburg a scris despre cele două Martore: „Ele se ocupă de foste deţinute în primele trei sau cinci luni de la ieşirea acestora din închisoare, încurajându-le să găsească un scop în viaţă. . . . Lor li s-a recunoscut oficial calitatea de voluntare însărcinate cu supravegherea deţinutelor după ieşirea acestora din închisoare. . . . De asemenea, ele au o colaborare strânsă şi fructuoasă cu personalul închisorii“. În urma ajutorului oferit, câteva foste deţinute şi-au dedicat viaţa lui Iehova.

Chiar şi funcţionarii din închisori trag foloase în urma lucrării de instruire biblică desfăşurate de Martorii lui Iehova. De exemplu, Roman a lucrat ca psiholog cu grad de maior într-o închisoare din Ucraina. Când Martorii l-au vizitat acasă, el a fost de acord să studieze Biblia. Ulterior a aflat că Martorii nu aveau voie să-i viziteze pe deţinuţii din închisoarea unde lucra. De aceea, a vorbit cu comandantul închisorii şi i-a cerut permisiunea să folosească Biblia în activitatea sa cu deţinuţii. Cererea i s-a aprobat şi în jur de zece deţinuţi s-au arătat interesaţi de mesajul Bibliei. Pe măsură ce afla mai multe lucruri din Biblie, Roman le împărtăşea cu regularitate din cunoştinţele sale acestor deţinuţi, iar eforturile lui au dat rezultate excelente. După ce au ieşit din închisoare, unii dintre ei au continuat să facă progrese şi au devenit creştini botezaţi. Văzând cât de mare este puterea Cuvântului lui Dumnezeu, Roman a privit cu mai multă seriozitate studiul său. A ieşit din armată şi şi-a continuat activităţile de instruire biblică. În prezent, el iese în lucrarea de predicare cu un fost deţinut.

„Pe noi ne susţin aici Biblia, publicaţiile biblice şi studiul din Biblie“, a scris un deţinut. Aceste cuvinte exprimă foarte bine nevoia de publicaţii biblice din unele închisori. O congregaţie din Ucraina a scris următoarele cu privire la lucrarea de instruire biblică dintr-o închisoare locală: „Administraţia închisorii este recunoscătoare pentru publicaţiile pe care li le oferim. Le trimitem 60 de exemplare din fiecare număr al revistelor Turnul de veghe şi Treziţi-vă!“ Altă congregaţie scrie: „Aprovizionăm cu publicaţii un centru de reeducare dotat cu 20 de biblioteci mici. Oferim fiecărei biblioteci cele mai importante dintre publicaţiile noastre. Aceasta înseamnă 20 de cutii cu literatură“. Într-o închisoare, gardienii păstrează în bibliotecă un dosar cu revistele noastre pentru ca deţinuţii să poată citi toate numerele.

În 2002, la filiala din Ucraina s-a înfiinţat un birou care citeşte corespondenţa primită de la deţinuţi şi le trimite publicaţii. Până în prezent, Biroul a luat legătura cu 120 de centre de reeducare şi le-a repartizat unor congregaţii sarcina să se ocupe de ele. În fiecare lună se primesc în jur de 50 de scrisori de la deţinuţi. Cei mai mulţi cer publicaţii sau un studiu biblic. Filiala le trimite cărţi, reviste şi broşuri până când fraţii locali iau legătura cu ei.

Apostolul Pavel le-a scris colaboratorilor săi creştini: „Păstraţi-i în minte pe cei care sunt în lanţuri“ (Evrei 13:3). El se referea aici la cei care erau închişi din cauza credinţei lor. Astăzi, Martorii lui Iehova nu îi uită pe oamenii din închisori, îi vizitează pe deţinuţi şi ‘predică eliberarea captivilor’. — Luca 4:18.

[Notă de subsol]

a Unele nume au fost schimbate.

[Legenda fotografiei de la pagina 9]

Zidul unei închisori, Lvov, Ucraina

[Legenda fotografiei de la pagina 10]

Mikola

[Legenda fotografiei de la pagina 10]

Vasili împreună cu soţia sa, Irina

[Legenda fotografiei de la pagina 10]

Victor