Pomul de Anul Nou — Un simbol rusesc? Un simbol creştin?

„LA ÎNCEPUTUL anilor ’30 ai secolului al XIX-lea, bradul era considerat încă «un încântător concept german». La sfârşitul deceniului, «devenise deja un obicei» în casele elitei Sankt Petersburg-ului. . . Doar în casele preoţilor şi în colibele ţărăneşti bradul nu şi-a găsit loc în secolul al XIX-lea. . .

Înainte, bradul . . . nu a fost un arbore prea agreat. Având în vedere că era un simbol al morţii, asociat de tradiţia rusească cu «lumea de dincolo», precum şi că se punea pe acoperişul tavernelor, această schimbare de atitudine de la mijlocul secolului al XIX-lea pare şi mai surprinzătoare. . . Era firesc ca în procesul adoptării sale, tradiţia străină să preia semnificaţia atribuită pomului de Crăciun în Occident, legătura sa cu tema Crăciunului. . .

În Rusia, procesul creştinizării pomului nu a fost foarte lin. Biserica Ortodoxă a opus rezistenţă. Preoţii considerau noua sărbătoare «o acţiune demonică», un obicei păgân, care nu avea nici o legătură cu naşterea Mântuitorului. În plus, era un obicei din Vest.“ — Profesor Elena Duşecikina, doctor în filologie la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg.

[Provenienţa fotografiei de la pagina 32]

Foto: Nicolai Rakmanov