Salt la conţinut

Salt la cuprins

Fapte bune într-o lume rea

Fapte bune într-o lume rea

Fapte bune într-o lume rea

ÎN LUMEA de azi, se pare că puţini oameni sunt dispuşi să dea în folosul altora. Cu toate acestea, există şi oameni care doresc „să schimbe ceva“, să le facă bine semenilor lor. În fiecare an, nenumărate persoane donează miliarde de dolari pentru ceea ce ele consideră cauze nobile. În Marea Britanie, de pildă, donaţiile în scopuri caritabile au atins în 2002 suma record de 7,3 miliarde de lire sterline. Din 1999, 10 filantropi generoşi au oferit sau au promis peste 30 de miliarde de euro pentru a-i ajuta pe cei aflaţi în nevoie.

Unele fapte bune ale celor ce prestează o muncă în scopuri caritabile sunt plătirea îngrijirii medicale pentru familiile cu venituri mici, instruirea şi consilierea copiilor din familii monoparentale, finanţarea programelor de imunizare din ţările în curs de dezvoltare, oferirea „primei cărţi“ copiilor săraci, furnizarea de animale de prăsilă fermierilor din ţările sărace şi distribuirea de ajutoare victimelor dezastrelor naturale.

Faptele enumerate anterior dovedesc că oamenii au capacitatea de a le face bine altora. Din nefericire însă, există şi oameni care comit acte de o răutate inimaginabilă.

Proliferarea răului

De la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial au avut loc aproape 50 de genociduri şi crime în masă, toate din motive politice. „Aceste evenimente, comenta ziarul American Political Science Review, au secerat viaţa a cel puţin 12 milioane [de militari] şi a 22 de milioane de civili, ceea ce înseamnă mai multe victime decât au făcut toate războaiele interne şi internaţionale din 1945 încoace.“

În ultima jumătate a secolului al XX-lea, în Cambodgia au fost omorâţi aproape 2,2 milioane de oameni din motive politice. În Ruanda au murit peste 800 000 de bărbaţi, femei şi copii din cauza urii etnice. Iar în Bosnia au fost secerate peste 200 000 de vieţi din motive politice şi religioase.

Enumerând unele acte de cruzime mai recente, secretarul general al Naţiunilor Unite a spus în 2004: „În Irak, civili sunt masacraţi cu sânge rece, iar lucrători ai agenţiilor de ajutorare, jurnalişti şi alţi civili sunt luaţi ostatici şi omorâţi în cele mai barbare moduri. În acelaşi timp, prizonierii irakieni sunt supuşi la tratamente abuzive, înjositoare. În Darfur, populaţii întregi sunt nevoite să se refugieze, casele le sunt distruse, iar violul e folosit ca strategie de război. În nordul Ugandei, mulţi copii sunt mutilaţi şi forţaţi să ia parte la acte abominabile. În Beslan, am văzut copii luaţi ostateci şi masacraţi cu brutalitate“.

Chiar şi în ţările aşa-numite dezvoltate, crimele săvârşite din ură iau amploare. De pildă, Independent News arăta în 2004 că în Marea Britanie „numărul victimelor abuzurilor sau atacurilor motivate de ura rasială a crescut în ultimul deceniu de 11 ori“.

De ce oamenii, care au capacitatea de a face mult bine, comit asemenea fapte de cruzime? Va veni vreodată timpul când răul nu va mai exista? Aşa cum vom vedea în articolul următor, Biblia oferă răspunsuri concludente la aceste întrebări tulburătoare.

[Provenienţa fotografiei de pe copertă]

COPERTA: Mark Edwards/Still Pictures/Peter Arnold, Inc.