Să căutăm dreptatea şi vom fi ocrotiţi

„Continuaţi deci să căutaţi mai întâi . . . dreptatea [lui Dumnezeu].“ — Matei 6:33.

1, 2. Ce decizie a luat o tânără creştină, şi cum se explică decizia ei?

O TÂNĂRĂ creştină din Asia era secretară la o instituţie publică. Era punctuală şi nu pierdea vremea în timpul orelor de lucru. Fiind angajată provizoriu, a venit momentul să se stabilească dacă îşi va păstra postul. Şeful departamentului i-a spus acestei tinere conştiincioase că o va angaja permanent, ba chiar îi va da un post mai bun, cu condiţia să aibă o relaţie cu el. Ea a refuzat categoric, chiar dacă acest lucru ar fi însemnat să-şi piardă locul de muncă.

² A fost nerealistă această tânără creştină? Nu, ea a respectat cu stricteţe ceea ce a spus Isus: „Continuaţi deci să căutaţi mai întâi . . . dreptatea [lui Dumnezeu]“ (Matei 6:33). Pentru ea a fost mult mai important să respecte nişte principii drepte decât să obţină un avantaj printr-un act de imoralitate sexuală. — 1 Corinteni 6:18.

Importanţa dreptăţii

3. Ce este dreptatea?

³ Prin dreptate se înţelege integritate morală şi cinste. Cuvintele ebraice şi greceşti traduse în Biblie prin „dreptate“ transmit ideea de corectitudine. Nu înseamnă a ne judeca pe noi înşine după propriile norme (Luca 16:15). A fi drepţi înseamnă a corespunde normelor lui Iehova. Este vorba despre dreptatea lui Dumnezeu. — Romani 1:17; 3:21.

4. De ce este importantă dreptatea pentru un creştin?

⁴ De ce este importantă dreptatea? Deoarece Iehova, ‘Dumnezeul drept’, le acordă favoare slujitorilor săi care practică dreptatea (Proverbele 2:20–22; Isaia 45:21; Habacuc 1:13). Cei ce practică nedreptatea nu pot fi în relaţii strânse cu el (Proverbele 15:8). Iată de ce apostolul Pavel l-a îndemnat pe Timotei: „Fugi de dorinţele proprii tinereţii, dar urmăreşte dreptatea“, precum şi alte calităţi foarte importante (2 Timotei 2:22). Din acelaşi motiv, când a vorbit despre elementele armurii noastre spirituale, Pavel a menţionat şi „platoşa dreptăţii“. — Efeseni 6:14.

5. Cum pot oamenii imperfecţi să caute dreptatea?

⁵ Bineînţeles, nici un om nu este drept în sens absolut. Cu toţii am moştenit imperfecţiunea de la Adam şi cu toţii suntem păcătoşi şi deci nedrepţi încă de la naştere. Însă Isus a spus că trebuie să căutăm dreptatea. Acest lucru este posibil deoarece Isus şi-a dat viaţa perfectă ca răscumpărare pentru noi, iar dacă exercităm credinţă în această jertfă, Iehova este dispus să ne ierte păcatele (Matei 20:28; Ioan 3:16; Romani 5:8, 9, 12, 18). Pe baza jertfei lui Isus, când învăţăm normele drepte ale lui Iehova şi facem tot posibilul să le respectăm — cerând ajutor în rugăciune pentru a ne învinge slăbiciunile —, Iehova acceptă închinarea noastră (Psalmul 1:6; Romani 7:19–25; Revelaţia 7:9, 14). Ce încurajator este să ştim acest lucru!

Drepţi într-o lume nedreaptă

6. De ce era lumea un loc periculos pentru primii creştini?

⁶ Discipolii lui Isus care au primit misiunea de a fi martorii săi „până în cea mai îndepărtată  parte a pământului“ s-au aflat într-o situaţie dificilă (Faptele 1:8). Tot teritoriul care li se repartizase ‘zăcea în puterea celui rău’, adică a lui Satan (1 Ioan 5:19). Lumea era contaminată de spiritul nelegiuit promovat de Satan, iar creştinii aveau să fie expuşi influenţei corupătoare a acestui spirit (Efeseni 2:2). Pentru creştini, lumea era un loc periculos. Numai dacă aveau să caute mai întâi dreptatea lui Dumnezeu puteau rezista, păstrându-şi neştirbită integritatea. Majoritatea au rezistat cu succes, dar unii au deviat de la „cărarea dreptăţii“. — Proverbele 12:28; 2 Timotei 4:10.

7. Ce responsabilităţi îi cer unui creştin să se împotrivească influenţelor corupătoare?

⁷ Este lumea de azi mai puţin periculoasă pentru creştini? În nici un caz! Lumea este chiar mai coruptă decât în secolul I. În plus, Satan a fost aruncat în vecinătatea pământului şi poartă un război crunt împotriva creştinilor unşi, „cei rămaşi din sămânţa [femeii], cei care respectă poruncile lui Dumnezeu şi au lucrarea de depunere a mărturiei despre Isus“ (Revelaţia 12:12, 17). Satan îi atacă, de asemenea, pe toţi cei ce susţin această ‘sămânţă’. Creştinii nu pot fugi de lume. Deşi nu fac parte din lume, ei trebuie să trăiască în mijlocul ei (Ioan 17:15, 16). În plus, ei trebuie să le predice oamenilor, să-i caute pe cei care iubesc dreptatea şi să-i înveţe ajutându-i să devină discipoli ai lui Cristos (Matei 24:14; 28:19, 20). Prin urmare, întrucât creştinii nu pot evita complet influenţele corupătoare ale acestei lumi, ei trebuie să li se împotrivească. Să analizăm patru dintre aceste influenţe.

Capcana imoralităţii

8. De ce au început israeliţii să se închine zeilor Moabului?

⁸ Spre sfârşitul celui de-al 40-lea an al peregrinării lor prin pustiu, mulţi israeliţi au abandonat calea dreptăţii. Ei fuseseră martori la multe acţiuni de eliberare întreprinse de Iehova, şi în scurt timp urmau să intre în Ţara Promisă. Însă, în acest moment crucial, ei au început să slujească zeilor Moabului. De ce? Deoarece au cedat ‘dorinţei cărnii’ (1 Ioan 2:16). Biblia spune: „Poporul a început să practice desfrânarea cu fiicele lui Moab“. — Numeri 25:1.

9, 10. De ce este vital să fim mereu vigilenţi cu privire la puterea corupătoare a dorinţelor greşite ale cărnii?

⁹ Acest eveniment arată felul în care dorinţele greşite ale cărnii îi pot corupe pe cei neprevăzători. Este bine să învăţăm din ce li s-a întâmplat israeliţilor, mai ales că în timpul nostru imoralitatea a ajuns să fie considerată de mulţi un stil de viaţă normal (1 Corinteni 10:6, 8). Iată ce se spune într-o revistă din Statele Unite: „Înainte de 1970, concubinajul [obiceiul ca două persoane necăsătorite să trăiască împreună] era interzis de lege în toate statele americane. Acum, e ceva normal. Mai bine de jumătate dintre cei ce se căsătoresc pentru prima dată au trăit împreună înainte de căsătorie“. Concubinajul şi alte practici libertine nu sunt specifice doar unei ţări, ci sunt răspândite pretutindeni pe glob. Din nefericire, unii creştini au urmat această tendinţă, ajungând chiar să-şi piardă privilegiul de a  fi membri ai congregaţiei creştine. — 1 Corinteni 5:11.

¹⁰ În plus, imoralitatea este promovată prin toate mijloacele. Filmele şi programele TV transmit ideea că este cât se poate de firesc ca tinerii să aibă relaţii sexuale înainte de căsătorie; relaţiile homosexuale sunt prezentate drept ceva normal. Multe spectacole conţin scene erotice tot mai explicite, iar pe Internet se poate avea acces cu uşurinţă la imagini pornografice. De pildă, un ziarist a povestit că băiatul lui de 7 ani a venit odată de la şcoală şi, entuziasmat, i-a spus că un prieten a găsit pe Internet un site cu femei dezbrăcate care întreţineau relaţii sexuale. Tatăl a fost şocat. Însă nu putem să nu ne întrebăm: Câţi copii dau peste astfel de site-uri fără să le spună părinţilor lor? Şi câţi părinţi ştiu ce conţin jocurile video pe care le joacă copiii lor? Multe jocuri foarte căutate prezintă scene imorale dezgustătoare, demonism şi violenţă.

11. Cum se poate feri o familie de imoralitatea din lume?

¹¹ Cum poate o familie să se împotrivească acestor „divertismente“ murdare? Căutând mai întâi dreptatea lui Dumnezeu, adică refuzând să aibă legătură în vreun fel cu ceva imoral (2 Corinteni 6:14; Efeseni 5:3). Părinţii care supraveghează cum trebuie activităţile copiilor lor şi sădesc în ei iubirea pentru Iehova şi pentru legile sale drepte îi ajută să aibă puterea de a se împotrivi pornografiei, jocurilor video pornografice, filmelor imorale şi altor ispite de a comite ceva nedrept. — Deuteronomul 6:4–9. *

Influenţa celor din jur — un pericol

12. Ce problemă a apărut în secolul I?

¹² Aflat în Listra (Asia Mică), Pavel a vindecat în mod miraculos un om. Biblia spune: „Mulţimile, văzând ce făcuse Pavel, şi-au ridicat glasurile, zicând în limba licaoneană: «Dumnezeii au devenit asemenea oamenilor şi au coborât la noi!» Şi au început să-l numească pe Barnaba Zeus, iar pe Pavel Hermes, întrucât el era purtătorul de cuvânt“ (Faptele 14:11, 12). Mai târziu însă, aceiaşi oameni au vrut să-i ucidă pe Pavel şi pe Barnaba (Faptele 14:19). Este limpede că acei oameni se lăsau uşor influenţaţi de cei din jur. După cât se pare, chiar şi după ce au devenit creştini, unii dintre aceştia aveau încă tendinţa de a fi superstiţioşi. În scrisoarea adresată creştinilor din Colose, Pavel a avertizat asupra ‘închinării la îngeri’. — Coloseni 2:18.

13. Care sunt unele obiceiuri pe care trebuie să le evite creştinii, şi cum pot găsi ei tăria de a proceda ca atare?

¹³ Şi în prezent, creştinii adevăraţi trebuie să evite obiceiurile larg acceptate care au la bază idei religioase false şi care încalcă principiile creştine. De pildă, în unele ţări multe ritualuri care se ţin la naşterea sau la moartea cuiva au la bază minciuna că omul are un spirit  ce supravieţuieşte morţii corpului (Eclesiastul 9:5, 10). Un obicei întâlnit în unele ţări este mutilarea genitală a fetelor. * Este vorba despre un obicei inutil şi plin de cruzime care nu este deloc compatibil cu grija plină de iubire pe care părinţii creştini trebuie să le-o acorde copiilor lor (Deuteronomul 6:6, 7; Efeseni 6:4). Cum pot creştinii să ţină piept presiunilor din partea comunităţii şi să abandoneze astfel de practici? Având încredere deplină în Iehova (Psalmul 31:6). Dumnezeul cel drept le va da putere şi le va purta de grijă celor care spun din adâncul inimii: „El este locul meu de scăpare şi cetăţuia mea, Dumnezeul meu în care mă încred!“ — Psalmul 91:2; Proverbele 29:25.

Să nu-l uităm pe Iehova

14. Ce îndemn le-a dat Iehova israeliţilor cu puţin înainte ca aceştia să intre în Ţara Promisă?

¹⁴ Cu puţin înainte ca israeliţii să intre în Ţara Promisă, Iehova i-a îndemnat să nu-l uite. El le-a spus: „Vezi să nu uiţi pe DOMNUL Dumnezeul tău, încât să nu păzeşti poruncile, rânduielile şi legile Lui, pe care ţi le poruncesc azi. Când vei mânca şi te vei sătura, când vei construi şi vei locui în case frumoase, când vei vedea înmulţindu-ţi-se cirezile şi turmele, mărindu-ţi-se argintul şi aurul şi sporindu-ţi tot ce ai, ia seama să nu ţi se umfle inima de mândrie şi să nu uiţi pe DOMNUL Dumnezeul tău“. — Deuteronomul 8:11–14.

15. Ce putem face pentru a fi siguri că nu-l vom uita pe Iehova?

¹⁵ Ni s-ar putea întâmpla şi nouă ceva asemănător? Da, dacă ne fixăm greşit priorităţile. Însă, dacă vom căuta mai întâi dreptatea lui Dumnezeu, închinarea curată va ocupa cel mai important loc în viaţa noastră. Aşa cum ne-a îndemnat Pavel, vom ‘cumpăra orice moment oportun’ şi ne vom îndeplini ministerul cu sentimentul urgenţei (Coloseni 4:5; 2 Timotei 4:2). Dar dacă pentru noi destinderea sau căutarea modalităţilor de a ne distra sunt mai importante decât participarea la întruniri şi serviciul de teren, l-am putea uita pe Iehova în sensul că îl vom pune pe un plan secundar în viaţa noastră. Pavel a profeţit că, în ultimele zile, oamenii vor fi „mai degrabă iubitori de plăceri decât iubitori de Dumnezeu“ (2 Timotei 3:4). Creştinii sinceri se analizează cu regularitate pentru a fi siguri că nu se lasă influenţaţi de acest mod de gândire. — 2 Corinteni 13:5.

Să ne păzim de spiritul de independenţă

16. Ce spirit greşit au manifestat Eva şi unii oameni din zilele lui Pavel?

¹⁶ În grădina Edenului, Satan a profitat de dorinţa egoistă a Evei de a fi independentă. Eva a vrut să stabilească singură ce este bine şi ce este rău (Geneza 3:1–6). În secolul I, unii membri ai congregaţiei din Corint au manifestat acelaşi spirit de independenţă. Ei credeau că ştiu mai multe decât Pavel, iar acesta i-a numit în mod ironic „superapostoli“. — 2 Corinteni 11:3–5; 1 Timotei 6:3–5.

17. Cum ne putem feri de spiritul de independenţă?

 ¹⁷ Mulţi oameni din prezent sunt „încăpăţânaţi, umflaţi de mândrie“, iar unii creştini au fost influenţaţi de acest mod de gândire. Unii chiar au ajuns să se împotrivească adevărului (2 Timotei 3:4; Filipeni 3:18). Este esenţial să căutăm îndrumarea lui Iehova şi să colaborăm cu „sclavul fidel şi prevăzător“ şi cu bătrânii de congregaţie în orice aspect al închinării curate. Iată o modalitate de a căuta dreptatea, care ne ajută să ne ferim de spiritul de independenţă (Matei 24:45–47; Psalmul 25:9, 10; Isaia 30:21)! Congregaţia creştinilor unşi este „stâlp şi sprijin al adevărului“. Iehova a adus-o în existenţă pentru a ne ocroti şi a ne călăuzi (1 Timotei 3:15). Dacă îi vom recunoaşte rolul vital, ‘nu vom face nimic din egotism’, ci ne vom supune cu umilinţă voinţei drepte a lui Iehova. — Filipeni 2:2–4; Proverbele 3:4–6.

Să-l imităm pe Isus

18. În ce privinţe suntem îndemnaţi să-l imităm pe Isus?

¹⁸ Biblia a spus în mod profetic despre Isus: „Tu ai iubit dreptatea şi ai urât răutatea“ (Psalmul 45:7; Evrei 1:9). Ce atitudine vrednică de imitat (1 Corinteni 11:1)! Isus nu numai că a cunoscut normele drepte ale lui Iehova, dar le-a şi iubit. Prin urmare, când Satan l-a ispitit în pustiu, Isus nu a şovăit, ci a refuzat cu fermitate să se abată de la „calea dreptăţii“. — Proverbele 8:20; Matei 4:3–11.

19, 20. Ce rezultate se obţin când căutăm dreptatea?

¹⁹ E adevărat, dorinţele nedrepte, sau greşite, ale cărnii pot fi puternice (Romani 7:19, 20). Însă dacă preţuim dreptatea, ea ne va da puterea să ne împotrivim răutăţii (Psalmul 119:165). Iubind din inimă dreptatea vom fi ocrotiţi când ne vom confrunta cu ispita de a face un lucru rău (Proverbele 4:4–6). Să nu uităm: Ori de câte ori cedăm ispitei, îl lăsăm pe Satan să câştige o bătălie. Ce bine ar fi să ne împotrivim lui şi astfel Iehova să iasă victorios! — Proverbele 27:11; Iacov 4:7, 8.

²⁰ Întrucât caută dreptatea, adevăraţii creştini sunt „plini de rodul dreptăţii, care vine prin Isus Cristos, spre gloria şi lauda lui Dumnezeu“ (Filipeni 1:10, 11). Ei îmbracă „noua personalitate care a fost creată potrivit voinţei lui Dumnezeu, în adevărată dreptate şi loialitate“ (Efeseni 4:24). Ei îi aparţin lui Iehova şi trăiesc pentru a-i sluji lui, nu pentru a-şi plăcea lor înşişi (Romani 14:8; 1 Petru 4:2). Acest lucru le guvernează gândurile şi acţiunile. Cât de mult îi bucură ei inima Tatălui lor ceresc! — Proverbele 23:24.

[Note de subsol]

Puteţi să explicaţi?

• De ce este vital să căutăm dreptatea?

• Cum poate un creştin imperfect să caute dreptatea?

• Care sunt unele lucruri din lume pe care creştinii trebuie să le evite?

• Cum ne ocroteşte faptul de a căuta dreptatea?

[Întrebări de studiu]

[Legenda ilustraţiei de la pagina 26]

Lumea era un loc periculos pentru continuatorii lui Isus

[Legenda fotografiei de la pagina 27]

Dacă sunt învăţaţi să-l iubească pe Iehova, copiii vor avea puterea de a se împotrivi imoralităţii

[Legenda ilustraţiei de la pagina 28]

Odată ce au ajuns să se bucure de prosperitate materială în Ţara Promisă, unii israeliţi l-au uitat pe Iehova

[Legenda ilustraţiei de la pagina 29]

Asemenea lui Isus, creştinii urăsc nedreptatea