Idei importante din cartea întâi a Psalmilor
Cuvântul lui Iehova este viu
Idei importante din cartea întâi a Psalmilor
CE TITLU ar putea fi mai potrivit pentru o carte biblică alcătuită în cea mai mare parte din laude la adresa Creatorului nostru, Iehova Dumnezeu, decât Psalmii sau Cântări de laudă? Cea mai lungă carte a Bibliei conţine cântări splendide ce amintesc minunatele calităţi ale lui Dumnezeu şi faptele sale măreţe, şi vorbesc despre numeroase profeţii. Multe dintre aceste cântări exprimă sentimentele pe care scriitorii lor le-au încercat când au trecut prin necazuri. Conţinutul acestei cărţi acoperă o perioadă de aproximativ 1 000 de ani, din zilele profetului Moise până în perioada postexilică. Scriitorii Psalmilor au fost Moise, regele David şi alţii. Compilarea acestei cărţi biblice în forma ei finală îi este atribuită preotului Ezra.
Încă din antichitate, cartea Psalmilor a fost împărţită în cinci culegeri de cântări, sau cărţi: 1) Psalmii 1—41; 2) Psalmii 42—72; 3) Psalmii 73—89; 4) Psalmii 90—106 şi 5) Psalmii 107—150. În acest articol vom analiza prima culegere. Toţi psalmii din această carte, cu excepţia a trei dintre ei, îi sunt atribuiţi regelui David al Israelului antic. Nu se ştie cine a compus Psalmii 1, 10 şi 33.
„DUMNEZEUL MEU, STÂNCA MEA“
După ce în primul psalm este declarat fericit cel ce îşi găseşte plăcerea în legea lui Iehova, în psalmul al doilea se vorbeşte în mod concret despre Regat. * Aceşti psalmi constituie în cea mai mare parte implorări adresate lui Dumnezeu. De pildă, Psalmii 3—5, 7, 12, 13, şi 17 sunt cereri de eliberare din mâna duşmanilor. Psalmul 8 scoate în evidenţă măreţia lui Iehova în comparaţie cu micimea omului.
Înfăţişându-l pe Iehova ca Ocrotitorul poporului său, David a cântat: „Dumnezeul meu, stânca mea, în El îmi voi pune încrederea“ (Psalmul 18:2). Iehova este lăudat în Psalmul 19 pentru calităţile sale de Creator şi Legislator, în Psalmul 20, pentru cele de Salvator, iar în Psalmul 21, pentru cele de Salvator al Regelui său uns. În Psalmul 23, Iehova este descris ca Marele Păstor, în timp ce în Psalmul 24, este înfăţişat ca Rege glorios.
Răspunsuri la întrebări biblice:
2:1, 2 — Ce este ‘lucrul deşert’ la care cugetă popoarele? ‘Lucrul deşert’ reprezintă preocuparea permanentă a guvernelor omeneşti de a-şi păstra autoritatea. Este deşert, deoarece e sortit eşecului. Pot oare popoarele să aibă succes când iau poziţie „împotriva [lui Iehova] şi împotriva Unsului Său“?
2:7 — Ce reprezintă „hotărârea“ lui Iehova? Această hotărâre reprezintă legământul pentru un Regat, pe care Iehova l-a încheiat cu fiul său iubit, Isus Cristos. — Luca 22:28, 29.
2:12 — În ce sens îl pot ‘săruta pe Fiul’ conducătorii naţiunilor? În timpurile biblice, sărutul era o expresie a prieteniei şi loialităţii. Era un mod de a-i primi pe oaspeţi. Regilor pământului li se porunceşte să-l sărute pe Fiul, cu alte cuvinte, să-l recunoască în calitatea sa de Rege Mesianic.
3:antet — Ce rol au subtitlurile care apar la unii psalmi? În subtitluri este menţionat uneori scriitorul psalmului şi/sau se oferă informaţii despre împrejurările în care a fost compus psalmul respectiv, cum este cazul Psalmului 3. Anteturile pot, de asemenea, să explice folosirea sau scopul unei cântări (Psalmii 4 şi 5), precum şi să ofere instrucţiuni muzicale (Psalmul 6).
3:2, nota de subsol — Ce înseamnă „Sela“? În general, se consideră că termenul se referă la o pauză destinată meditării în linişte, fie pentru cântăreţi, fie pentru cântăreţi şi instrumentişti deopotrivă. Pauza se făcea pentru a scoate mai bine în evidenţă ideea sau sentimentul care tocmai fusese exprimat. Când Psalmii se citesc în public, acest cuvânt, sau redarea lui prin „oprire“, trebuie omis.
11:3 — Ce temelii se surpă? Acestea sunt chiar temeliile societăţii omeneşti: legea, ordinea şi dreptatea. Când aceste temelii sunt zdruncinate, în societate domneşte dezordinea şi nu mai există dreptate. În aceste condiţii, „cel drept“ trebuie să se încreadă pe deplin în Dumnezeu. — Psalmul 11:4–7.
21:3 — Ce este semnificativ la ‘coroana de aur curat’? Nu se specifică dacă această coroană a fost literală sau un simbol al gloriei mai mari primite de David ca urmare a numeroaselor sale victorii. Însă acest verset indică în mod profetic spre coroana regală pe care Isus a primit-o de la Iehova în 1914. Faptul că această coroană este din aur sugerează superioritatea domniei sale.
22:1, 2 — De ce ar fi putut avea David sentimentul că Iehova l-a părăsit? David a fost supus la presiuni atât de mari de duşmanii săi, încât ‘inima i se făcuse ca ceara şi se topea înăuntrul lui’ (Psalmul 22:14). El avea impresia că Iehova l-a părăsit. La fel s-a simţit şi Isus când a fost ţintuit pe stâlp (Matei 27:46). Cuvintele lui David reflectă reacţia firească la situaţia critică în care se afla. Însă din rugăciunea sa consemnată în Psalmul 22:16–21, reiese clar că David nu îşi pierduse credinţa în Dumnezeu.
Învăţăminte pentru noi:
1:1. Să evităm compania celor care nu îl iubesc pe Iehova. — 1 Corinteni 15:33.
1:2. Să nu lăsăm să treacă nici o zi fără să reflectăm la lucruri spirituale. — Matei 4:4.
4:4. Când ne supărăm sau ne mâniem este înţelept să ne ţinem limba în frâu pentru a nu spune ceva ce am putea regreta mai târziu. — Efeseni 4:26.
4:5. Jertfele noastre spirituale sunt „jertfe de dreptate“ numai dacă sunt aduse dintr-o motivaţie corectă, iar conduita noastră corespunde cerinţelor lui Iehova.
6:5. Ce motiv mai bun am putea avea pentru a continua să trăim? — Psalmul 115:17.
9:12. Iehova îi caută pe cei vinovaţi de vărsare de sânge pentru a-i pedepsi, dar îşi aminteşte „strigătele celor întristaţi“.
15:2, 3; 24:3–5. Adevăraţii închinători trebuie să spună adevărul, să nu facă jurăminte false şi să nu calomnieze.
15:4. Cu excepţia cazului în care ne dăm seama că am făcut o promisiune care vine în contradicţie cu învăţăturile Bibliei, trebuie să facem tot posibilul să ne ţinem de cuvânt, chiar dacă acest lucru este foarte greu.
15:5. Ca închinători ai lui Iehova nu trebuie să folosim banii în mod nepotrivit.
17:14, 15. „Oamenii lumii acesteia“ sunt absorbiţi de strângerea de averi, de întemeierea unei familii şi de lăsarea unei moşteniri. Principala preocupare a lui David era să-şi facă un nume bun la Dumnezeu, astfel încât să-i poată „vedea faţa“, sau să se bucure de aprobarea lui Iehova. Când ‘se trezea’, sau acorda atenţie promisiunilor şi asigurărilor pe care Iehova i le dădea cu privire la ajutorul Său, David avea să se ‘bucure să-i vadă chipul’ (NW), sau avea să se bucure de prezenţa lui Iehova alături de el. Nu ar trebui să ne concentrăm şi noi asupra comorilor de natură spirituală, asemenea lui David?
19:1–6. Dacă creaţia, care nu are nici glas, nici raţiune, îi dă glorie lui Iehova, cu cât mai mult ar trebui să facem noi acest lucru, care gândim, vorbim şi îi aducem închinare! — Revelaţia 4:11.
19:7–11. Cât de folositoare ne sunt cerinţele lui Iehova!
19:12, 13. Greşelile şi faptele de înfumurare (NW) sunt păcate pe care trebuie să le evităm.
19:14. Ar trebui să fim preocupaţi nu numai de ceea ce facem, ci şi de ceea ce spunem şi gândim.
„DATORITĂ INTEGRITĂŢII MELE, MĂ SPRIJINI“
Ce dorinţă fierbinte şi ce hotărâre fermă de a-şi păstra integritatea exprimă David în primii doi psalmi ai acestui grup! El a cântat: „Dar eu voi umbla în integritatea mea“ (Psalmul 26:11, NW). În rugăciunea sa pentru iertarea păcatelor, David recunoaşte: „Câtă vreme am tăcut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate“ (Psalmul 32:3). Celor care-i sunt loiali lui Iehova, David le dă următoarea asigurare: „Ochii [lui Iehova] sunt peste cei drepţi şi urechile Lui iau aminte la strigătele lor“. — Psalmul 34:15.
Cât de preţios s-a dovedit sfatul oferit în Psalmul 37 atât pentru israeliţi, cât şi pentru noi, care trăim în „ultimele zile“ ale acestui sistem (2 Timotei 3:1–5). În Psalmul 40:7, 8 este o profeţie cu privire la Isus Cristos. Aici se spune: „Iată-mă, vin; — în sulul cărţii este scris despre mine — desfătarea mea este să fac plăcerea Ta, Dumnezeul meu. Şi legea Ta este înăuntrul inimii mele“. Ultimul psalm al primei cărţi conţine o cerere adresată de David lui Iehova pentru ajutor în anii tulburi ce au urmat păcatului său cu Bat-Şeba. El a cântat: „Dar pe mine, datorită integrităţii mele, mă sprijini“. — Psalmul 41:12, NW.
Răspunsuri la întrebări biblice:
26:6 — Cum putem, figurativ vorbind, să înconjurăm altarul lui Iehova asemenea lui David? Altarul reprezintă voinţa lui Iehova în ce priveşte acceptarea jertfei lui Isus Cristos pentru răscumpărarea omenirii (Evrei 8:5; 10:5–10). Noi înconjurăm altarul lui Iehova exercitând credinţă în această jertfă.
29:3–9 — Ce se descrie prin asemănarea vocii lui Iehova cu un tunet care inspiră teamă? Se descrie pur şi simplu extraordinara putere a lui Iehova!
31:23 — În ce sens i se plăteşte din plin celui ce lucrează cu mândrie? Plata menţionată aici este o pedeapsă. Cel drept îşi primeşte plata pentru greşelile neintenţionate sub forma disciplinării venite de la Iehova. Întrucât cel mândru nu se întoarce de la căile lui greşite, el este răsplătit din plin cu o pedeapsă aspră. — Proverbele 11:31; 1 Petru 4:18.
33:6 — Ce este „suflarea“ gurii lui Iehova? Această suflare este forţa activă a lui Dumnezeu, sau spiritul sfânt, de care el s-a folosit la crearea cerului (Geneza 1:1, 2). Este numită „suflarea gurii Lui“ deoarece, ca o suflare puternică, poate fi trimisă la distanţă pentru a duce la îndeplinire unele lucruri.
35:19 — Care este semnificaţia cererii lui David de a nu-i lăsa pe cei ce îl urăsc să-şi facă semne cu ochiul? Dacă duşmanii lui David şi-ar fi făcut semne cu ochiul, ar fi însemnat că le făcea plăcere să vadă cum planurile lor răutăcioase aveau succes. David a cerut să nu se întâmple acest lucru.
Învăţăminte pentru noi:
26:4. Este o dovadă de înţelepciune să nu ne asociem cu cei care îşi ascund identitatea în spaţiile de discuţii de pe Internet, cu cei de la locul de muncă sau de la şcoală care se prefac că ne sunt prieteni pentru a-şi atinge scopurile viclene, cu apostaţi care pretind că sunt sinceri şi cu cei care duc o viaţă duplicitară.
26:7, 12; 35:18; 40:9. Trebuie să-l lăudăm pe Iehova în public la întrunirile creştine.
26:8; 27:4. Ne face într-adevăr plăcere să participăm la întrunirile creştine?
26:11. În timp ce îşi exprimă hotărârea de a-şi păstra integritatea, David cere, de asemenea, să fie răscumpărat. Da, putem să ne păstrăm integritatea în pofida imperfecţiunii noastre.
29:10. Stăpânind peste „potop“, Iehova arată că deţine un control absolut asupra puterii sale.
30:5. Calitatea dominantă a lui Iehova este iubirea, nu mânia.
32:9. Iehova nu doreşte să fim ca un catâr sau ca un măgar care ascultă numai de frâu sau de bici. Dimpotrivă, el doreşte ca noi să alegem să ascultăm de el deoarece am înţeles care este voinţa sa.
33:17–19. Nici un sistem uman, indiferent cât de puternic ar fi, nu poate aduce salvare. Trebuie să avem încredere în Iehova şi în Regatul său!
34:10. Ce frumoasă asigurare pentru cei ce pun interesele Regatului pe primul plan în viaţă!
39:1, 2. Când cei răi caută informaţii pentru a le face rău fraţilor noştri, este înţelept să ‘ne punem frâu gurii’ şi să păstrăm tăcerea.
40:1, 2. Faptul că sperăm în Iehova ne poate ajuta să depăşim depresia ca şi cum am ieşi „din groapa distrugerii, din fundul mocirlei“.
40:5, 12. Nici necazurile, nici slăbiciunile noastre, indiferent cât de multe ar fi, nu ne vor copleşi dacă nu pierdem din vedere faptul că numărul binecuvântărilor noastre ‘este prea mare ca să le istorisim’.
„Binecuvântat să fie Iehova“
Câtă mângâiere şi încurajare ne aduc cei 41 de psalmi din prima carte! Fie că trecem prin încercări, fie că suferim din cauza unei conştiinţe încărcate, putem primi forţă şi încurajare din această parte a puternicului Cuvânt al lui Dumnezeu (Evrei 4:12). Aceşti psalmi conţin informaţii care furnizează o îndrumare demnă de încredere şi ne oferă în repetate rânduri asigurarea că, în pofida dificultăţilor cu care ne confruntăm, Iehova nu ne va părăsi.
Prima carte a psalmilor se încheie cu următoarele cuvintele: „Binecuvântat să fie [Iehova], Dumnezeul lui Israel, din veşnicie în veşnicie! Amin şi Amin“ (Psalmul 41:13). După ce am analizat aceşti psalmi, nu simţim dorinţa să îl binecuvântăm, sau să-l lăudăm pe Iehova?
[Notă de subsol]
[Text generic pe pagina 19]
Dacă creaţia inanimată îi dă glorie lui Iehova, cu cât mai mult ar trebui să facem noi acest lucru!
[Legenda ilustraţiei de la pagina 17]
David a compus majoritatea primilor 41 de psalmi
[Legenda ilustraţiei de la pagina 18]
Ştiţi care psalm îl prezintă pe Iehova ca fiind Marele Păstor?
[Legenda fotografiei de la pagina 20]
Să nu lăsăm să treacă nici o zi fără să reflectăm la lucruri spirituale
[Provenienţa fotografiei de la pagina 17]
Stele: Prin amabilitatea United States Naval Observatory
[Provenienţa fotografiei de la pagina 19]
Stele, paginile 18 şi 19: Prin amabilitatea United States Naval Observatory
[Provenienţa fotografiei de la pagina 20]
Stele: Prin amabilitatea United States Naval Observatory