Cămaşa de ascet şi spiritualitatea

REGELE Franţei Ludovic al IX-lea a purtat aşa ceva. Când a studiat dreptul în tinereţe, Sir Thomas More a reuşit cu ajutorul ei să stea treaz 19 sau 20 de ore pe zi, câteva luni. Se spune că More a purtat una aproape toată viaţa. Iar când Thomas Becket, arhiepiscop de Canterbury, a fost ucis în catedrala din Canterbury, în mod surprinzător sub veşmintele sale preoţeşti a fost găsită aceasta. Ce au în comun personajele istorice menţionate? Ele au încercat să-şi ţină sub control dorinţele trupeşti cu ajutorul unei cămăşi de ascet.

Cămaşa de ascet era un veşmânt aspru din păr de capră. Întrucât se purta direct pe piele, aceasta irita carnea, provocând mult disconfort. De asemenea, ea devenea cu uşurinţă un culcuş pentru păduchi. Se spune că Thomas Becket a purtat o cămaşă şi pantaloni din acelaşi material până când cămaşa „s-a umplut de viermi“. După secolul al XVI-lea, unii au înlocuit părul de capră cu sârma ghimpată, care avea ţepii îndreptaţi spre corp pentru ca disconfortul să fie şi mai mare.

Potrivit unei lucrări de referinţă, la fel ca în cazul altor forme de autoflagelare, oamenii purtau această cămaşă pentru a-şi „înfrâna dorinţele pătimaşe şi, astfel, pentru a crea condiţii prielnice dezvoltării unei gândiri şi a unui mod de viaţă spiritual“. Această cămaşă a fost purtată nu numai de asceţi, ci şi de laici, chiar aristocraţi. Şi în zilele noastre anumite ordine religioase folosesc această practică.

Dar devine cineva spiritual dacă poartă o cămaşă de ascet sau se supune unor forme de privaţiune fizică? Nu, spiritualitatea nu are nici o legătură cu asemenea obiceiuri. De fapt, apostolul Pavel a condamnat „o tratare severă a corpului“ (Coloseni 2:23). * Dimpotrivă, adevărata spiritualitate se câştigă studiind atent Cuvântul lui Dumnezeu pentru a dobândi cunoştinţe despre El şi prin aplicarea acestora în viaţa de zi cu zi.

[Notă de subsol]

[Provenienţa ilustraţiilor de la pagina 32]

Sus, regele Ludovic al IX-lea: din cartea Great Men and Famous Women; în mijloc, Thomas Becket: din cartea Ridpath’s History of the World (vol. IV); jos, Thomas More: din cartea Heroes of the Reformation, 1904