Comori spirituale în Guineea

TIMP de secole, exploratorii şi-au riscat viaţa şi sănătatea căutând comori şi bogăţie. Cei curajoşi, care au ajuns în Guineea, ţară din Africa de Vest, au găsit două feluri de bogăţii foarte diferite: una materială, cealaltă spirituală. Ţara, bogată în diamante, aur, minereu de fier şi bauxită de foarte bună calitate (din care se extrage aluminiu), are o populaţie de peste nouă milioane de locuitori.

Deşi religiile creştinătăţii nu sunt preponderente în Guineea, închinarea este considerată importantă şi multe persoane preţuiesc comorile de natură spirituală. În ce constau aceste comori? Ele sunt, de fapt, slujitorii fideli ai lui Iehova, descrişi în Hagai 2:7 (NW) drept „comorile preţioase ale tuturor naţiunilor“.

Comori spirituale

Săpăturile adânci, în măruntaiele pământului, făcute în căutarea comorilor ascunse, pretind un mare efort. În mod asemănător, în ministerul creştin este nevoie de eforturi sincere pentru a găsi bogăţii spirituale. În Guineea, lucrarea de predicare a Regatului a început din interiorul ţării prin anii ’50 şi a ajuns în capitală, Conakry, doar la începutul anilor 1960. În prezent, în ţară sunt aproximativ 900 de Martori ai lui Iehova organizaţi în 21 de congregaţii şi grupe.

În 1987, au venit primii misionari şi au colaborat cu singura congregaţie ce exista în Conakry. Acum, în capitală şi în ţară sunt peste 20 de misionari. Plini de zel, ei încurajează congregaţiile şi iau parte la minister alături de fraţii locali.

 Luc, care locuieşte în Conakry, a avut parte de bucurie când a studiat Biblia cu Albert, un medic tânăr. Albert căutase adevărul religios la diferite biserici şi fusese implicat în practici spiritiste. Purta un inel primit de la un mediu spiritist cu asigurarea că avea să-i aducă noroc. Fiind foarte dezamăgit că nu a găsit religia adevărată, Albert şi-a aruncat inelul şi s-a rugat: „Dumnezeule, dacă exişti, ajută-mă să te cunosc şi să-ţi slujesc. Altfel, am să-mi trăiesc viaţa aşa cum doresc eu“. La scurt timp, Albert i-a făcut o vizită surorii sale. El a auzit-o pe o Martoră a lui Iehova în timp ce aceasta conducea un studiu biblic cu nepoata lui. Imediat după aceea s-a stabilit ca Albert să studieze Biblia împreună cu Luc.

În fiecare săptămână, plin de bucurie, Luc parcurgea pe jos mai bine de 10 kilometri dus-întors pentru a conduce studiul cu el. Deşi Luc avea o instruire limitată, Albert, absolvent al unei universităţi, a fost profund impresionat de credinţa lui puternică în Scripturi şi de modul în care făcea aplicarea practică a materialului. Şi câtă bucurie a simţit Albert când a descoperit că Dumnezeu nu este vinovat de suferinţele omenirii şi că El îşi propune să pună capăt tuturor necazurilor şi să transforme pământul într-un paradis (Psalmul 37:9–11)! Adevărul biblic, la care s-a adăugat şi conduita excelentă pe care a observat-o în mijlocul membrilor congregaţiei, a sensibilizat inima lui Albert.

Însă, aşa cum, pentru a străluci, un diamant brut trebuie tăiat cu multă migală de un bijutier iscusit, tot aşa Albert a trebuit să îndepărteze strat după strat atitudinea lumească pentru a-şi aduce viaţa în armonie cu normele drepte ale lui Dumnezeu. Nu a mai consultat medii spiritiste, nu a mai consumat alcool în exces şi nu a mai jucat jocuri de noroc. Albert a descoperit însă că-i era mult mai greu să se lase de fumat. În cele din urmă, când s-a rugat fierbinte lui Iehova pentru ajutor, a reuşit. Şase luni mai târziu şi-a legalizat căsătoria. Soţia lui a început să studieze Biblia. În prezent, amândoi sunt slujitori botezaţi ai lui Iehova.

 Martin este şi el un diamant spiritual. A început să studieze Biblia în Guéckédou când avea 15 ani. Părinţii lui, care erau catolici, s-au opus ca el să meargă la întrunirile Martorilor lui Iehova. I-au distrus literatura biblică, l-au bătut şi l-au alungat de-acasă. Aşa cum diamantul se formează când carbonul este supus unei presiuni deosebit de mari, Martin a devenit ferm în iubirea sa pentru adevărul biblic în urma opoziţiei cu care s-a confruntat. Cu timpul, părinţii lui şi-au schimbat atitudinea, iar el s-a întors acasă. Ce anume a contribuit la schimbarea de atitudine a părinţilor lui? Ei au observat o mare deosebire între conduita lui Martin şi cea a fraţilor lui mai mici, care deveniseră rebeli şi aveau o conduită imorală. Convins că noua credinţă era spre binele lui Martin, tatăl său i-a invitat acasă pe unii membri ai congregaţiei. Mama lui Martin le-a mulţumit fraţilor de multe ori pentru tot ce au făcut ca să-l ajute pe fiul ei. Martin s-a botezat la 18 ani, ulterior a absolvit Şcoala de Instruire Ministerială, iar acum slujeşte ca pionier special.

Bogăţii spirituale „din import“

În timp ce Guineea exportă multe dintre bogăţiile ei naturale, unele dintre bogăţiile ei spirituale sunt „din import“. Multe persoane au imigrat din alte ţări africane, în general din motive economice. Alţii s-au stabilit aici pentru că au fugit din calea unor războaie lungi şi pline de cruzime.

Ernestine, din Camerun, a venit în Guineea în urmă cu 12 ani. Ea a studiat cu Martorii lui Iehova şi a asistat la întruniri timp de mulţi ani, însă fără să se boteze. În 2003, cu ocazia unui congres de circumscripţie ţinut de Martorii lui Iehova, i s-au umplut ochii de lacrimi în timp ce asista la botez. Copleşită de sentimente de vinovăţie, ea s-a rugat lui Iehova astfel: „Am împlinit 51 de ani şi nu am făcut nimic  pentru tine. Vreau să îţi slujesc“. După aceea, Ernestine a acţionat în armonie cu umila ei rugăciune. Ea i-a explicat bărbatului cu care trăia că puteau rămâne împreună numai dacă îşi legalizau căsătoria. El a fost de acord, iar mai târziu ea a vărsat lacrimi de bucurie, de astă dată la propriul ei botez, în noiembrie 2004.

De la începutul anilor 1990, Guineea a primit mii de refugiaţi din Liberia şi Sierra Leone, printre ei numărându-se şi sute de slujitori ai lui Iehova. Imediat după sosirea într-un lagăr de refugiaţi, fraţii pun la punct programul întrunirilor, organizează lucrarea de predicare şi construiesc o Sală a Regatului. Unele persoane au devenit slujitori ai lui Iehova chiar în lagăr. Isaac se numără printre aceştia. După botezul său, Isaac a avut posibilitatea să-şi reocupe postul la o mare firmă din Liberia. Dar el a ales să rămână în lagărul de refugiaţi de la Lainé ca pionier regular. Isaac a spus: „Aici nu trebuie să-i cer unui patron permisiunea să merg la întruniri sau la congres. Sunt liber să-i slujesc lui Iehova“. În decembrie 2003, în acest lagăr izolat s-a ţinut un congres de district pentru 150 de Martori care trăiesc printre cei 30 000 de refugiaţi. Spre bucuria fraţilor, au asistat 591 de persoane, printre care şi nouă cu deficienţe de auz care au urmărit programul interpretat în limbajul semnelor. Au fost botezate 12 persoane. Fraţii au preţuit foarte mult eforturile depuse pentru a li se oferi un banchet spiritual.

„Comorile preţioase“ fac schimbările necesare

Pentru căutătorii de aur şi de diamante niciun obstacol nu pare să fie prea greu de trecut. Este însă încurajator să vezi eforturile depuse de cei noi ca să depăşească toate obstacolele pentru a-i sluji lui Iehova. Să ne gândim, de pildă, la Zainab.

La 13 ani, Zainab a fost obligată să intre în sclavie. Ea a fost adusă în Guineea dintr-o altă ţară, aflată tot în Africa de Vest. La 20 de ani, a auzit mesajul Bibliei şi a fost nerăbdătoare să pună în practică ceea ce învăţa.

Zainab a întâmpinat dificultăţi în a asista la întrunirile creştine unde i se aduce închinare lui Iehova. Dar ea preţuia foarte mult întrunirile şi a fost hotărâtă să nu lipsească (Evrei 10:24, 25). Obişnuia să-şi ascundă cărţile afară ca să le poată lua când mergea la întruniri. De câteva ori a fost bătută cu cruzime de „proprietarii“ ei pentru că mergea la aceste întruniri spirituale.

Mai târziu, situaţia s-a schimbat, iar Zainab a fost eliberată din sclavie. Imediat după aceea, ea a început să fie prezentă la toate întrunirile, fapt ce a ajutat-o să facă progrese spirituale rapide. A refuzat un loc de muncă bine plătit, dar care ar fi împiedicat-o să asiste la întrunirile la care primea instruire creştină. S-a înscris la Şcoala de Minister Teocratic, a devenit vestitoare nebotezată şi ulterior şi-a simbolizat dedicarea la Iehova prin botezul în apă. La scurt timp a intrat în rândul pionierilor auxiliari. Şase luni mai târziu, a făcut cerere ca să slujească în calitate de pionier regular.

După ce a asistat la câteva întruniri, o persoană interesată a spus: „Când sunt aici nu mă simt deloc sărac“. În timp ce pe mulţi îi interesează numai bogăţiile materiale ale Guineei, cei care îl iubesc pe Iehova caută cu însufleţire bogăţiile spirituale. Da, „comorile preţioase ale tuturor naţiunilor“ se îndreaptă azi spre închinarea pură adusă lui Iehova!

[Chenarul de la pagina 8]

GUINEEA — 2005

Numărul maxim de Martori: 883

Studii biblice: 1 710

Asistenţa la Comemorare: 3 255

[Hărţile de la pagina 8]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

GUINEEA

Conakry

SIERRA LEONE

LIBERIA

[Legenda fotografiei de la pagina 9]

Albert şi Luc

[Legenda fotografiei de la pagina 9]

Sala Regatului din Conakry

[Legenda fotografiei de la pagina 10]

Ernestine

[Legenda fotografiei de la pagina 10]

Martin

[Legenda fotografiei de la pagina 10]

Zainab

[Provenienţa fotografiei de la pagina 8]

USAID