Idei importante din cartea Eclesiastul
Cuvântul lui Iehova este viu
Idei importante din cartea Eclesiastul
„OMUL născut din femeie are viaţa scurtă, dar plină de necazuri“, a spus patriarhul Iov (Iov 14:1). Cât de important este să nu ne irosim scurta viaţă cu preocupări şi lucrări deşarte! Pentru ce fel de obiective ar trebui să ne consumăm timpul, energia şi resursele? Ce obiective trebuie să evităm? Cuvintele de înţelepciune consemnate în cartea biblică Eclesiastul ne oferă o îndrumare sănătoasă în această privinţă. Mesajul transmis de ele „este capabil să discearnă gândurile şi intenţiile inimii“ şi ne poate ajuta să avem o viaţă plină de sens. — Evrei 4:12.
Scrisă de un om renumit pentru înţelepciunea sa, regele Solomon al anticului Israel, cartea Eclesiastul conţine sfaturi practice referitoare la ce este cu adevărat valoros în viaţă şi ce este lipsit de valoare. Întrucât face referire la unele dintre proiectele de construcţii întreprinse de el, Solomon trebuie să fi scris Eclesiastul după finalizarea acestor construcţii şi înainte ca el să fi deviat de la închinarea adevărată (Neemia 13:26). Astfel, cartea trebuie să fi fost scrisă înainte de anul 1000 î.e.n., spre sfârşitul celui de-al 40-lea an de domnie al lui Solomon.
CE NU ESTE DEŞERTĂCIUNE?
„Totul este deşertăciune!“ spune convocatorul, care apoi întreabă: „Ce folos are omul din toată truda care şi-o dă sub soare?“ (Eclesiastul 1:2, 3). Expresiile „deşertăciune“ şi „sub soare“ apar de repetate ori în cartea Eclesiastul. Cuvântul ebraic tradus prin „deşertăciune“ înseamnă literalmente „respiraţie“ sau „abur“ şi sugerează lipsa substanţei, a durabilităţii sau a valorii durabile. Expresia „sub soare“ înseamnă „pe acest pământ“ sau „în această lume“. Prin urmare, totul — adică toate eforturile depuse de om fără a ţine cont de voinţa lui Dumnezeu — este deşertăciune.
„Păzeşte-ţi piciorul când intri în casa lui Dumnezeu“, spune Solomon, „şi apropie-te mai bine să asculţi“ (Eclesiastul 5:1). Activităţile legate de adevărata închinare adusă lui Iehova Dumnezeu nu sunt deşertăciune. De fapt, a acorda atenţie relaţiilor noastre cu el reprezintă cheia unei vieţi pline de sens.
Răspunsuri la întrebări biblice:
1:4-10 — În ce sens ciclurile naturale sunt „obositoare“, (NW)? Convocatorul a menţionat doar trei dintre factorii care contribuie la susţinerea vieţii pe pământ: soarele, vântul şi circuitul apei. În realitate există multe cicluri naturale, foarte complexe. Un om le poate studia toată viaţa fără să le înţeleagă pe deplin. Acest lucru poate fi într-adevăr „obositor“. Ar fi descurajator şi să comparăm viaţa noastră scurtă cu aceste cicluri ce au loc la nesfârşit. Chiar şi încercarea de a face noi descoperiri e obositoare. La urma urmei, noile invenţii nu sunt decât aplicări ale principiilor pe care adevăratul Dumnezeu le-a stabilit şi le-a folosit deja când a creat universul.
2:1, 2 — De ce se spune despre râs că este „nebunie“? Râsul s-ar putea să ne ajute să uităm pentru moment de necazurile noastre, iar veselia le-ar putea face să pară mai uşoare. Totuşi, râsul nu face să dispară greutăţile. De aceea se spune că a considera râsul o cale spre fericire e o „nebunie“.
3:11 — Ce a făcut Dumnezeu „frumos la timpul lui“? Unele dintre lucrurile pe care Iehova Dumnezeu le-a făcut ‘frumoase’, adică potrivite şi bune, la timpul lor sunt crearea lui Adam şi a Evei, legământul curcubeului, legământul cu Avraam, legământul cu David, venirea lui Mesia şi întronarea lui Isus Cristos ca Rege al Regatului lui Dumnezeu. Însă mai este un lucru pe care Dumnezeu îl va face „frumos“ în viitorul apropiat. Putem fi siguri că lumea nouă şi dreaptă va deveni realitate la timpul stabilit. — 2 Petru 3:13.
5:9 — În ce sens „roadele pământului sunt pentru toţi oamenii“ (NW)? Toţi locuitorii pământului depind de „roadele pământului“. Nici împăraţii nu fac excepţie. Pentru a se bucura de roadele pământului, un împărat trebuie slujit de servitorii săi care muncesc din greu pentru a-i cultiva câmpul.
Învăţăminte pentru noi:
1:15. Nu are rost să ne consumăm timpul şi energia încercând să corectăm nedreptăţile şi să înlăturăm oprimarea din lumea de astăzi. Numai Regatul lui Dumnezeu poate să înlăture răutatea. — Daniel 2:44.
2:4-11. Activităţile artistice, precum muzica, arhitectura şi amenajarea grădinilor, precum şi viaţa luxoasă sunt „goană după vânt“, deoarece ele nu pot da un sens real în viaţă şi nici nu aduc o fericire durabilă.
2:12-16. Înţelepciunea este mai de folos decât nebunia sau prostia în sensul că ne poate ajuta să rezolvăm anumite probleme. Totuşi, când vine vorba de moarte, înţelepciunea umană nu e de niciun folos. Chiar şi cel care a ajuns faimos datorită înţelepciunii lui este în scurtă vreme uitat.
2:24; 3:12, 13, 22. Nu este greşit să ne bucurăm de rodul muncii noastre.
2:26. Înţelepciunea divină, care aduce bucurie, este oferită „omului plăcut“ lui Iehova. Cel ce nu e în relaţii strânse cu Dumnezeu nu poate obţine această înţelepciune.
3:16, 17. Ar fi nerealist din partea noastră să ne aşteptăm să se facă întotdeauna dreptate. În loc să ne îngrijorăm de ceea ce se întâmplă în lume, să îl aşteptăm pe Iehova să îndrepte lucrurile.
4:4. Munca efectuată cu îndemânare şi sârguinţă poate aduce satisfacţie. Însă cel ce munceşte din greu doar pentru a-i întrece pe alţii promovează un spirit de concurenţă. Astfel se pot naşte sentimente de invidie şi de duşmănie. Eforturile noastre sârguincioase în serviciul creştin trebuie să aibă la bază motivaţii corecte.
4:7-12. Relaţiile interumane sunt mai importante decât bunurile materiale şi nu trebuie sacrificate de dragul bogăţiilor.
4:13. Poziţia şi vârsta nu câştigă întotdeauna respectul celorlalţi. Cei aflaţi în poziţii de răspundere trebuie să se poarte cu înţelepciune.
4:15, 16. „Copilul care avea să urmeze după împărat“, adică succesorul regelui, poate fi la început sprijinit de „tot poporul în fruntea căruia mergea el“, dar apoi „nu se vor mai bucura de el“. Da, popularitatea e, de regulă, trecătoare.
5:2. Rugăciunile noastre nu trebuie să conţină o mulţime de cuvinte, însă trebuie să fie bine gândite şi pline de respect.
5:3-7. Omul preocupat de lucrurile materiale visează toată ziua la interesele lui egoiste. Chiar şi noaptea, el ar putea fi privat de un somn odihnitor gândindu-se întruna la dorinţele sale. Cel ce spune o mulţime de cuvinte poate părea nebun în ochii celorlalţi şi îi poate face un jurământ pripit lui Dumnezeu. ‘Teama de adevăratul Dumnezeu’ ne ajută să evităm astfel de situaţii.
6:1-9. La ce folosesc bogăţiile, gloria, viaţa lungă şi chiar o familie mare dacă împrejurările ne împiedică să ne bucurăm de ele? „Mai bine ce vezi cu ochii“, adică să accepţi realitatea, decât „frământare de pofte“, adică să te tot străduieşti să-ţi împlineşti dorinţele imposibil de realizat. Prin urmare, cel mai bun mod de viaţă este să fim mulţumiţi cu „hrană şi acoperământ“ în timp ce ne bucurăm de lucrurile sănătoase din viaţă şi ne concentrăm asupra păstrării unor relaţii strânse cu Iehova. — 1 Timotei 6:8.
SFATURI PENTRU CEI ÎNŢELEPŢI
Cum ne putem păstra bunul nume, sau reputaţia? Ce atitudine trebuie să adoptăm faţă de conducătorii umani şi faţă de nedreptăţile la care am putea fi martori? Având în vedere că morţii nu sunt conştienţi de nimic, cum ar trebui să ne folosim viaţa acum? Cum pot tinerii să-şi folosească timpul şi energia cu înţelepciune? În capitolele 7 la 12 ale cărţii Eclesiastul găsim sfaturile sănătoase oferite de convocator în aceste domenii, precum şi în altele.
Răspunsuri la întrebări biblice:
7:19 — În ce sens este înţelepciunea „mai tare decât zece viteji“? Când e folosit în sens figurat, numărul 10 simbolizează în Biblie completitudine. Solomon a vrut să spună că înţelepciunea îl păzeşte pe om mai bine decât păzeşte o cetate un număr complet de războinici.
10:2 — În ce sens inima cuiva este „la dreapta lui“ sau „la stânga lui“? Întrucât mâna dreaptă semnifică adesea o poziţie de favoare, când se spune că cineva are inima „la dreapta lui“ înseamnă că inima îl îndeamnă să facă fapte bune. Când inima îl îmboldeşte pe cineva la rău, se spune despre el că are inima „la stânga lui“.
10:15 — În ce sens „munca nebunului îl oboseşte“? Când unui om îi lipseşte judecata sănătoasă, munca lui nu aduce nimic cu adevărat de valoare. El nu găseşte nicio satisfacţie în ea. Toată truda lui necontenită nu face decât să-l obosească.
11:7, 8 — Care este sensul afirmaţiei: „Dulce este lumina şi este o plăcere pentru ochi să privească soarele“? Lumina şi soarele sunt pentru bucuria celor vii. Prin aceste cuvinte, Solomon vrea să arate nu numai cât de bine este să trăieşti, dar şi că trebuie să ne ‘bucurăm’ de viaţă înainte ca zilele de întuneric, vârsta înaintată, să ne răpească vigoarea.
11:10 — De ce sunt deşertăciune „tinereţea şi zorile vieţii“? Anii cât omul e tânăr şi plin de vigoare trec repede, asemenea unui abur. Prin urmare, dacă nu sunt folosiţi cum trebuie, ei sunt de deşertăciune.
Învăţăminte pentru noi:
7:6. Râsul la un moment nepotrivit este la fel de enervant şi de fără rost ca pârâitul spinilor sub o căldare. E bine să evităm asemenea situaţii.
7:21, 22. Nu trebuie să fim peste măsură de preocupaţi de ceea ce zic alţii.
8:2, 3; 10:4. Când suntem criticaţi sau corectaţi de un supraveghetor sau de un patron, este înţelept să ne păstrăm calmul. Este mai bine să facem aşa decât ‘să ne grăbim să plecăm dinaintea lui’, adică să ne dăm în mod pripit demisia.
8:8; 9:5-10, 12. Viaţa noastră se poate sfârşi la fel de neaşteptat ca a unui peşte prins într-o mreajă sau a unei păsări prinse într-un laţ. În plus, niciun om nu poate împiedica forţa de viaţă să-l părăsească la moarte şi niciun om nu poate scăpa de confruntarea cu moartea. De aceea, nu trebuie să ne irosim timpul. Iehova doreşte să ne preţuim viaţa şi să ne bucurăm de ea, trăind într-un mod înţelept. Pentru a face acest lucru trebuie să punem pe primul plan în viaţă serviciul pentru Iehova.
8:16, 17. Chiar dacă ar renunţa la somn pentru a cerceta, omul nu poate pătrunde tot ce a făcut Dumnezeu sau ce a permis el să se întâmple pe pământ. Faptul de a ne îngrijora de toate lucrurile rele care se întâmplă în lume nu face decât să ne priveze de bucurie.
9:16-18. Înţelepciunea trebuie preţuită chiar dacă majoritatea oamenilor nu o apreciază. Cuvintele liniştite ale celui înţelept sunt de preferat strigătelor puternice ale nebunului, sau ale celui fără minte.
10:1. Trebuie să fim atenţi la felul cum vorbim şi ne purtăm. Un singur act de nechibzuinţă — o izbucnire de mânie, o singură ocazie de consumare în exces a alcoolului sau o situaţie ce implică o conduită sexuală necurată — e suficient să strice buna reputaţie a unei persoane respectate.
10:5-11. Să nu invidiem o persoană incompetentă aflată într-o poziţie înaltă. Incompetenţa, chiar şi când e vorba de o sarcină simplă, poate avea urmări rele. Mai bine să ne străduim să avem succes cultivând capacitatea de a ne folosi înţelepciunea. Cât de important este să devenim competenţi în lucrarea de predicare a Regatului şi de facere de discipoli!
11:1, 2. Trebuie să ne facem obiceiul de a fi generoşi, dăruind din toată inima. Generozitatea este răsplătită prin generozitate. — Luca 6:38.
11:3-6. Să nu devenim nehotărâţi din cauza lucrurilor nesigure din viaţă.
11:9; 12:1-7. Tinerii sunt răspunzători în faţa lui Iehova. De aceea, trebuie să-şi folosească timpul şi energia în serviciul lui Dumnezeu înainte ca vârsta înaintată să le răpească vigoarea.
„CUVINTELE ÎNŢELEPŢILOR“ NE ÎNDRUMĂ
Cum ar trebui să privim „cuvintele plăcute“ pe care convocatorul a căutat să le afle şi să le scrie? Spre deosebire de ‘mulţimea de cărţi’ care conţin înţelepciunea umană, „cuvintele înţelepţilor sunt ca nişte ţepuşe; şi, strânse la un loc, sunt ca nişte cuie bătute, date de un singur păstor“ (Eclesiastul 12:10-12). Cuvintele înţelepţilor ce provin de la ‘singurul păstor’, Iehova, au un efect stabilizator în viaţa noastră.
Aplicarea sfaturilor înţelepte din cartea Eclesiastul ne va ajuta să avem într-adevăr o viaţă fericită şi plină de sens. În plus, suntem asiguraţi că „binele este pentru cei ce se tem de Dumnezeu, pentru că ei au frică de El“. Aşadar, să fim de neclintit în hotărârea noastră ‘de a ne teme de Dumnezeu şi de a păzi poruncile lui’. — Eclesiastul 8:12; 12:13.
[Legenda ilustraţiei de la pagina 15]
Una dintre cele mai frumoase lucrări ale mâinilor lui Dumnezeu va deveni realitate la timpul ei
[Legenda fotografiei de la pagina 16]
A mânca, a bea şi a vedea binele în mijlocul muncii noastre sunt daruri de la Dumnezeu