Demascarea anticristului

CE MĂSURI de precauţie ţi-ai lua dacă ai afla că o epidemie cumplită seceră vieţi în zona în care locuieşti? Probabil ţi-ai întări sistemul imunitar şi te-ai ţine departe de contagioşi. La fel trebuie să procedăm şi în sens spiritual. Potrivit Scripturilor, anticristul „este deja în lume“ (1 Ioan 4:3). Dacă dorim să nu ne „molipsim“, trebuie să-i identificăm pe „purtătorii virusului“ şi să-i evităm. Din fericire, Biblia ne oferă suficiente informaţii în această privinţă.

„Anticrist“ înseamnă „împotriva (sau în locul) lui Cristos“. Aşadar, în sens larg, termenul se referă la toţi cei ce se împotrivesc lui Cristos sau care pretind în mod fals că sunt Cristosul ori reprezentanţii săi. Isus însuşi a spus: „Cine nu este de partea mea este împotriva mea [sau anticrist], şi cine nu strânge cu mine împrăştie“. — Luca 11:23.

Ioan a scris despre anticrist la mai bine de 60 de ani de la moartea şi învierea la viaţă cerească a lui Isus. Prin urmare, acţiunile anticristului trebuie înţelese prin prisma modului în care ele îi afectează pe continuatorii loiali ai lui Isus de pe pământ. — Matei 25:40, 45.

Anticristul este împotriva continuatorilor lui Cristos

Isus şi-a avertizat continuatorii că lumea în ansamblu îi va urî. El a spus: „Vă vor da pradă necazurilor şi vă vor omorî şi veţi fi obiectul urii tuturor naţiunilor din cauza numelui meu. Şi se vor ridica mulţi profeţi falşi şi îi vor induce în eroare pe mulţi“. — Matei 24:9, 11.

Întrucât discipolii lui Isus sunt persecutaţi „din cauza numelui“ lui Isus, persecutorii lor sunt în mod evident anticrişti, adică împotriva lui Cristos. Anticrişti sunt şi ‘profeţii falşi’, dintre care unii au fost cândva creştini  (2 Ioan 7). Aceşti „mulţi anticrişti“, a scris Ioan, „au ieşit dintre noi, dar nu erau de felul nostru, pentru că, dacă ar fi fost de felul nostru, ar fi rămas cu noi“. — 1 Ioan 2:18, 19.

Din cuvintele lui Isus şi ale lui Ioan reiese în mod clar că anticristul nu este o singură persoană, ci este alcătuit din mai mulţi anticrişti. În plus, întrucât sunt profeţi falşi, unul dintre principalele lor obiective este înşelăciunea religioasă. Care sunt aşadar unele dintre tacticile lor?

Răspândirea ideilor religioase false

Apostolul Pavel l-a avertizat pe colaboratorul său Timotei să evite învăţăturile apostaţilor, precum Imeneu şi Filet, al căror cuvânt ‘se întindea ca o cangrenă’. Pavel a adăugat: „Aceşti oameni au deviat de la adevăr, spunând că învierea a avut deja loc; şi subminează credinţa unora“ (2 Timotei 2:16–18). Se pare că Imeneu şi Filet predau că învierea era simbolică şi că învierea creştinilor avusese deja loc, în sens spiritual. E adevărat, când o persoană devine un discipol autentic al lui Isus, în ochii lui Dumnezeu ea vine la viaţă, lucru pe care însuşi Pavel l-a afirmat cu claritate (Efeseni 2:1–5). Totuşi, învăţătura predată de Imeneu şi Filet ignora promisiunea făcută de Isus potrivit căreia, sub domnia Regatului lui Dumnezeu, va fi o înviere literală a celor morţi. — Ioan 5:28, 28.

Idei cu privire la o înviere pur simbolică au fost dezvoltate ulterior de un grup numit gnostici. Considerând că puteau dobândi cunoştinţa (în greceşte gnósis) pe cale mistică, gnosticii au combinat creştinismul apostat cu filozofia greacă şi cu misticismul oriental. De pildă, ei considerau că tot ce este materie este rău şi, prin urmare, susţineau că Isus nu a venit în carne, ci a avut doar în aparenţă un corp uman. Aşa cum am văzut, apostolul Ioan a avertizat exact cu privire la această concepţie. — 1 Ioan 4:2, 3; 2 Ioan 7.

 O altă idee falsă care a apărut secole mai târziu este doctrina aşa numitei Sfinte Treimi, sau Trinitatea, potrivit căreia Isus este Atotputernicul Dumnezeu şi, în acelaşi timp, Fiul lui Dumnezeu. În cartea sa The Church of the First Three Centuries, Dr. Alvan Lamson spune că „originea doctrinei Trinităţii este complet străină de Scripturile ebraice şi creştine; ea s-a dezvoltat şi a fost introdusă în creştinism de către Părinţii platonicieni“. Cine au fost „Părinţii platonicieni“? Aceştia au fost clerici apostaţi fascinaţi de învăţăturile filozofului păgân grec Platon.

Introducerea doctrinei Trinităţii a constituit o lovitură de graţie din partea anticristului, deoarece această doctrină l-a învăluit pe Dumnezeu în mister şi a creat confuzie în ce priveşte relaţia dintre Dumnezeu şi Fiul său (Ioan 14:28; 15:10; Coloseni 1:15). Gândiţi-vă, cum poate cineva ‘să se apropie de Dumnezeu’, aşa cum ne îndeamnă Biblia, dacă Dumnezeu este un mister? — Iacov 4:8.

Mulţi traducători ai Bibliei au creat o confuzie şi mai mare scoţând numele lui Dumnezeu, Iehova, din traducerile lor, chiar dacă acest nume apare de peste 7 000 de ori în textul original! În mod cert, încercarea de a-l învălui pe cel Atotputernic în mister, şi, mai mult, într-un mister fără nume, constituie o crasă lipsă de respect faţă de Creatorul nostru şi faţă de Cuvântul său inspirat (Revelaţia 22:18, 19). În plus, înlocuirea numelui divin cu titluri precum Domnul sau Dumnezeu este o încălcare a ceea ce a spus Isus în rugăciunea model: „Sfinţească-se numele Tău“! — Matei 6:9, Biblia sinodală, 2001.

Anticriştii resping Regatul lui Dumnezeu

Anticriştii au devenit deosebit de activi în timpul ‘ultimelor zile’, perioadă în care trăim noi astăzi (2 Timotei 3:1). Unul dintre principalele obiective ale acestor amăgitori din timpurile moderne este să-i inducă pe oameni în eroare cu privire la rolul lui Isus de Rege al Regatului lui Dumnezeu, guvernul ceresc care va domni în curând peste întregul pământ. — Daniel 7:13, 14; Revelaţia 11:15.

De exemplu, unii lideri religioşi susţin că Regatul lui Dumnezeu este o stare a inimii oamenilor, învăţătură care nu are fundament biblic (Daniel 2:44). Alţii susţin că Cristos acţionează prin intermediul guvernelor şi al instituţiilor umane. Totuşi, Isus a afirmat: „Regatul meu nu face parte din această lume“ (Ioan 18:36). Într-adevăr, ‘conducătorul acestei lumi’ şi „dumnezeul acestui sistem de lucruri“ este Satan, nu Cristos (Ioan 14:30; 2 Corinteni 4:4). Aşa se explică de ce Isus va înlătura în curând toate guvernele umane şi va deveni singurul Conducător al planetei (Psalmul 2:2, 6–9; Revelaţia 19:11–21). Şi, de fapt, pentru acest lucru se roagă oamenii când spun în rugăciunea Tatăl nostru: „Vină împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ“. — Matei 6:10, Biblia sinodală, 2001.

Întrucât sprijină sistemele politice ale lumii, mulţi lideri religioşi s-au împotrivit sau chiar i-au persecutat pe cei ce declară adevărul despre Regatul lui Dumnezeu. E interesant că Biblia vorbeşte în cartea Revelaţia despre o prostituată simbolică — „Babilonul cel Mare“ — care este „beată de sângele sfinţilor şi de sângele martorilor lui Isus“ (Revelaţia 17:4–6). Prin faptul că-şi oferă sprijinul ‘regilor’ pământului, sau conducătorilor politici, în schimbul unor favoruri, ea practică prostituţie spirituală. Această femeie simbolică nu reprezintă altceva decât religiile false ale lumii. Ea constituie o parte importantă a anticristului. — Revelaţia 18:2, 3; Iacov 4:4.

Anticristul ‘gâdilă urechile’

Pe lângă faptul că resping adevărul biblic, mulţi aşa-zişi creştini au renunţat la normele de conduită ale Bibliei în favoarea unei moralităţi larg acceptate. Cuvântul lui Dumnezeu a prezis aceste lucruri, spunând: „Va exista o perioadă de timp în care [oamenii care pretind că-i slujesc lui Dumnezeu] nu vor suporta învăţătura  sănătoasă, ci, conform propriilor lor dorinţe, vor acumula pentru ei înşişi învăţători ca să le fie gâdilate urechile“ (2 Timotei 4:3). Aceşti impostori religioşi sunt numiţi şi „apostoli falşi, lucrători înşelători, care se transformă în apostoli ai lui Cristos“. În continuare, Biblia spune: „Sfârşitul lor va fi potrivit lucrărilor lor“. — 2 Corinteni 11:13–15.

Una dintre lucrările lor este ‘conduita libertină’, ce reprezintă o sfidare cu neruşinare a principiilor morale înalte (2 Petru 2:1–3, 12–14). Nu vedem astăzi un număr din ce în ce mai mare de lideri religioşi şi enoriaşi ai lor care adoptă, sau cel puţin tolerează, practici necreştine, precum homosexualitatea şi relaţiile sexuale în afara căsătoriei? Vă rugăm să comparaţi aceste concepţii şi stiluri de viaţă larg acceptate cu ceea ce afirmă Biblia în Leviticul 18:22; Romani 1:26, 27; 1 Corinteni 6:9, 10; Evrei 13:4 şi Iuda 7.

„Verificaţi exprimările inspirate“

Având în vedere toate aceste lucruri, trebuie să dăm ascultare cuvintelor prin care apostolul Ioan ne îndeamnă să nu fim superficiali când e vorba de convingerile noastre religioase. El a avertizat: „Să nu credeţi orice exprimare inspirată, ci verificaţi exprimările inspirate ca să vedeţi dacă provin de la Dumnezeu, pentru că în lume au ieşit mulţi profeţi falşi“. — 1 Ioan 4:1.

Observaţi exemplul bun pe care l-au dat unii oameni cu „un caracter mai nobil“ care au trăit în oraşul Bereea în secolul I. Ei „au primit cuvântul cu cea mai mare însufleţire, examinând cu grijă Scripturile în fiecare zi ca să vadă dacă aceste lucruri [spuse de Pavel şi Sila] erau aşa“ (Faptele 17:10, 11). Da, dornici să înveţe, bereenii s-au asigurat că lucrurile pe care le auzeau şi le acceptau erau bine fundamentate pe Scripturi.

La fel şi astăzi, adevăraţii creştini nu se lasă influenţaţi de concepţiile schimbătoare ale vremii, ci ţin cu fermitate la adevărul biblic. Apostolul Pavel a scris: „Iată ce continuu să cer în rugăciunile mele: ca iubirea voastră să abunde din ce în ce mai mult în cunoştinţă exactă şi în discernământ deplin“. — Filipeni 1:9.

Dacă încă nu faceţi acest lucru, propuneţi-vă să dobândiţi ‘cunoştinţa exactă şi discernământul deplin’ studiind ce ne învaţă în realitate Biblia. Cei ce acţionează asemenea bereenilor nu sunt înşelaţi de ‘cuvintele prefăcute’ ale anticristului (2 Petru 2:3). Dimpotrivă, ei sunt eliberaţi prin adevărul spiritual despre Cristos şi despre adevăraţii săi continuatori. — Ioan 8:32, 36.

[Chenarul/Fotografia de la pagina 4]

CE SPUNE BIBLIA DESPRE ANTICRIST

„Copilaşilor, este ultima oră [după cât se pare, sfârşitul perioadei apostolice] şi, aşa cum aţi auzit că vine anticristul, încă de pe acum au apărut mulţi anticrişti.“ — 1 Ioan 2:18.

„Cine este mincinosul dacă nu cel care neagă că Isus este Cristosul? Acesta este anticristul, cel care îi neagă pe Tatăl şi pe Fiul.“ — 1 Ioan 2:22.

„Orice exprimare inspirată care nu îl mărturiseşte pe Isus nu provine de la Dumnezeu. În plus, aceasta este exprimarea inspirată a anticristului, despre care aţi auzit că vine, şi acum ea este deja în lume.“ — 1 Ioan 4:3.

„În lume au ieşit mulţi amăgitori, persoane care nu mărturisesc că Isus Cristos a venit în carne. Acesta este amăgitorul şi anticristul.“ — 2 Ioan 7.

[Chenarul/Ilustraţiile de la pagina 5]

UN AMĂGITOR CU MULTE FEŢE

Termenul „anticrist“ se aplică tuturor celor care neagă ceea ce spune Biblia despre Isus Cristos, tuturor celor care se împotrivesc Regatului şi tuturor celor care îi persecută pe continuatorii lui Isus. Termenul se referă şi la persoane, organizaţii sau naţiuni care pretind în mod fals că îl reprezintă pe Cristos sau care îşi atribuie în mod necuvenit rolul de Mesia, promiţând cu îngâmfare ceea ce numai Cristos poate realiza: adevărata pace şi securitate.

[Provenienţa ilustraţiei de la pagina 5]

Augustin: ©SuperStock/age fotostock

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

Asemenea bereenilor, trebuie ‘să examinăm Scripturile în fiecare zi’